Administratie
În primul semestru al anului 2023, Poliţia de Frontieră Română a continuat urmărirea îndeplinirii atribuţiilor conferite de legislaţia naţională în vigoare
Astfel, în vederea implementării măsurilor stabilite la nivel național, Poliţia de Frontieră Română a vizat atingerea următoarelor obiective:
- fluidizarea traficului transfrontalier prin suplimentarea personalului care își desfășoară activitatea la controlul de frontieră, folosirea la capacitate maximă a infrastructurii punctelor de trecere, folosirea echipamentelor mobile de control în vederea creșterii capacității de procesare, contactarea autorităților de frontieră ale statelor vecine cu care se efectuează controlul în comun pentru asigurarea de personal suficient în punctele de trecere;
- monitorizarea modului de implementare a măsurilor de control la frontieră.
REZULTATE OBŢINUTE
Traficul de persoane şi mijloace de transport
Valorile de trafic înregistrate în punctele de trecere a frontierei, în prima jumătate a anului 2023, au fost de peste 30,2 milioane treceri de persoane (14,7 milioane pe sensul de intrare şi 15,5 pe sensul de ieşire):
- aproximativ 22,1 milioane cetăţeni U.E. (dintre care 17,2 milioane cetăţeni români)
- aproximativ 8,1 milioane cetăţeni non-U.E.
Pe secţiuni de frontieră, situaţia aproximativă a valorilor de trafic pentru persoane, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, este următoarea:
| 2023 | |
| Ungaria | 7.349.874 |
| Ucraina | 2.290.786 |
| Moldova | 4.619.255 |
| Bulgaria | 4.053.969 |
| Serbia | 1.334.159 |
| Aeroporturi | 10.448.420 |
| Porturi | 121.382 |
| TOTAL | 30.217.845 |
În comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul 2022, când valorile de trafic înregistrate la frontierele României au fost de 25,5 milioane persoane, anul acesta se înregistrează o creștere a valorilor de trafic cu peste 18%.
În anul 2023 se înregistrează creșteri semnificative ale traficului prin punctele de trecere la nivelul tuturor segmentelor de frontieră (aproximativ 48% la frontiera cu Serbia, 34,8% la frontiera cu Ucraina și 28,1% la cea aeroportuară).
Valorile de trafic pentru mijloacele de transport înregistrate în punctele de trecere a frontierei, în perioada analizată, au fost de aproximativ 8 milioane de autovehicule, fiind constatată o creştere cu 13% comparativ cu perioada similară a anului 2022 (7,1 milioane mijloace de transport).
Acte ilegale constatate de P.F.R.
În prima jumătate a anului 2023, poliţiştii de frontiera au constatat 10.871 fapte ilegale (5.604 infracţiuni şi 5.267 contravenţii).
Din numărul total de infracţiuni – 5.604 – cele mai multe au fost înregistrate în domeniile: trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei (2.167), dreptul de proprietate intelectuală (629), fals și uz de fals (598), trafic de migranți (357), contrabandă și fraudă vamală (236), precum şi braconaj piscicol (439).
Raportat la specificul fiecărei frontiere, cele mai multe fapte de natură penală au fost depistate la granița cu Ungaria, numărul acestora reprezentând aproximativ 25% din numărul de fapte penale constatate la nivelul PFR, urmată de frontiera cu Ucraina (22,3%).
Totodată, în materie de constatare şi sancţionare a faptelor contravenţionale, în semestrul I 2023 s-au aplicat amenzi contravenţionale pentru 5.267 de persoane în valoare de 4.881.659 lei, cele mai multe sancţiuni contravenţionale fiind aplicate la frontiera cu R. Moldova (30% din numărul total).
În semestrul I al anului 2023, nu s-a permis intrarea în ţară pentru 3.675 cetăţeni străini ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor legale de intrare în ţară. Unul din principalele motive pentru care a fost dispusă măsura de nepermitere a intrării în ţară a fost că nu posedau documentaţia necesară pentru a justifica scopul şi condiţiile de şedere.
Combaterea migraţiei ilegale
În perioada de referinţă, la nivel naţional, poliţiştii de frontieră au depistat în zona de competenţă 1.296 cetăţeni străini în timp ce intrau în ţară prin trecere frauduloasă a frontierei în scop de migraţie ilegală. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, au fost depistaţi acţionând ilegal la frontieră, pe sensul de intrare în ţară, 2.134 cetăţeni străini, astfel, în acest an, se înregistrează o scădere a numărului trecerilor ilegale pe sensul de intrare în ţară.
Totodată, pe sensul de ieşire din România au fost depistaţi 6.950 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera în statele vecine, cei mai mulţi fiind depistaţi la graniţa cu Ungaria (6.754), de peste 3 ori mai mult decât în prima jumătate a anului 2022. Mare parte dintre ei au acţionat organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi şi sunt persoane intrate legal în ţara noastră, cu vize de muncă sau de studii.
Cel mai utilizat mod de încercare de intrare/ieşire ilegală în/din România a fost trecerea/tentativa de trecere ilegală prin ascunderea în mijloace de transport, 53,8% dintre migranţi recurgând la această metodă.
De asemenea, din numărul total al persoanelor implicate în migraţia ilegală, cele mai multe au fost organizate în grupuri de migranţi, fiind depistate 388 de persoane (cetăţeni români şi cetăţeni străini), implicate în activităţi de călăuzire.
Cât priveşte naţionalitatea persoanelor depistate acţionând ilegal la frontiera României (atât pe intrare, cât şi pe ieşire), cele mai multe provin din Bangladesh, Siria, Pakistan, Nepal, Sri Lanka, India, Egipt, Afganistan etc.
Au depus cereri pentru acordarea statutului de azilant la structurile poliţiei de frontieră în momentul depistării în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei 5.902 persoane.
Combaterea infracţionalităţii transfrontaliere
1. Pe linia combaterii traficului cu bunuri de larg consum
Traficul ilicit cu bunuri este în continuare în atenţia poliţiei de frontieră, fiind întreprinse măsuri împotriva persoanelor care au în intenţie eludarea legii vamale, pentru obţinerea de profituri substanţiale din vânzarea bunurilor transportate pe piaţa specifică de desfacere, astfel:
- au fost constatate 236 infracţiuni de contrabandă şi fraudă vamală și 57 infracţiuni de natură economico-financiară, în urma cărora au fost reţinute în vederea confiscării bunuri în valoare de aproximativ 209,2 milioane lei;
Traficul ilegal cu ţigări
În perioada analizată, poliţiştii de frontieră au reţinut în vederea confiscării peste 2.621.518 pachete ţigări cu o valoare de 46.894.520 lei, aproximativ 5.564 kg. tutun şi 9.698 kg. tutun narghilea. În comparație cu perioada similară 2022 se constată o creştere de aproximativ 1,7 ori a numărului pachetelor de țigări reținute.
Persoanele implicate în traficul ilegal cu ţigări provin din Bulgaria, India, Turcia, Moldova, Muntenegru, Serbia, Ungaria, Ucraina și România.
Infracţiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală
Pe linia dreptului de proprietate intelectuală, în perioada analizată au fost depistate 629 fapte de natură infracţională, cu aproximativ 202,4% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă 2022, când au fost depistate 208. Poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrătorii vamali – au depistat bunuri contrafăcute purtând mărci internaţionale protejate, după cum urmează:
- 183.937 bucăţi articole de îmbrăcăminte şi lenjerie;
- 50.780 perechi încălțăminte;
- 147.450 bucăţi produse cosmetice şi de parfumerie;
- 10.791 bucăți articole de marochinărie;
- 2.819 bucăţi ochelari de soare;
- 9.630 bucăţi accesorii telefoane (căşti, huse, încărcătoare);
- 105.280 jucării.
2. Pe linia traficului cu autoturisme furate– în zona de competenţă a Poliţiei de Frontieră au fost descoperite 120 mijloace de transport suspecte a fi furate (103 autoturisme, 6 camioane, 6 microbuze, 3 motociclete şi 2 remorci), cu aproximativ 52% mai mult comparativ cu perioada similară 2022, când au fost descoperite 79 mijloace de transport suspecte a fi furate. Persoanele implicate în această activitate ilicită sunt cetăţeni bulgari, iranieni, libieni, letoni, moldoveni, olandezi, sârbi, turci, unguri, români şi ucraineni.
3. Pe linia traficului ilegal cu armament şi muniţie
În perioada de referință au fost descoperite 1.221 arme (1.202 pistoale cu gaze, 4 puşti de vânătoare, un pistol militar, 7 arme cu aer comprimat şi 7 alte arme), 2.034 cartuşe, 35.632 bucăţi materiale pirotehnice, 9,6 kg materiale explozive, o grenadă şi 55 componente pentru arme.
Persoanele care au comis infracţiuni la regimul armelor şi muniţiei provin din Ucraina, Belgia, Cipru, Croaţia, Danemarca, Franţa, Israel, Italia, Moldova, Norvegia, Portugalia, Spania, SUA și România.
4. Pe linia traficului de droguri şi substanţe interzise
În perioada analizată, poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrători ai structurilor cu competenţe pe linia combaterii traficului ilegal de droguri şi substanţe interzise – au depistat: 5,26 kg cocaina, 3,5 kg heroină, 1,63 kg canabis, precum şi alte stupefiante, anabolizante şi medicamente psihotrope.
5. Pe linia combaterii braconajului piscicol – au fost constatate 439 infracţiuni şi aplicate 553 contravenții în valoare de 183.200 lei, fiind reţinute 32 ambarcaţiuni, 25 motoare de barcă, 12.620 m plase monofilament, 18.382 m plase fir textile şi nylon, 6.357 kg pește, din care 25,8 kg sturion.
6. Transportul ilegal al deşeurilor
La nivelul Poliţiei de Frontieră Române au fost întreprinse acţiuni în colaborare cu reprezentanţii Gărzii de Mediu în vederea prevenirii introducerii în ţară a unor transporturi de deşeuri, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, procedându-se la verificarea şi controlul mijloacelor de transport, precum şi la monitorizarea specifică în zona de competenţă.
În primul semestru al anului 2023, fie în intervenții punctuale, fie în cadrul unor acțiuni de amploare, desfășurate în colaborare cu Garda Națională de Mediu și Direcția Generală a Vămilor, au fost oprite la intrarea în ţară însemnate cantităţi de deşeuri, respectiv mai multe transporturi cu peste 2.773 tone, constând în metale, textile/îmbrăcăminte, sticlă, plastic, carton şi hârtie, mobilier, acumulatori, componente auto etc.
În perioada următoare, Poliţia de Frontieră Română va continua să întreprindă măsuri ferme în toate zonele de competenţă în vederea depistării şi reţinerii persoanelor ce comit fapte ilegale, scopul fiind asigurarea securităţii naţionale şi a cetăţenilor, mai precizeaza sursa citata. (Sava N.).
Administratie
Sediul modern al Secției 9 Poliție București: O investiție în siguranță și performanță
Bucureștiul se bucură de o nouă infrastructură vitală pentru siguranța publică. Secția 9 de Poliție a capitalei a fost dotată cu un sediu complet modern, un proiect ce marchează o investiție semnificativă în condițiile de lucru ale polițiștilor și, implicit, în beneficiul direct al cetățenilor. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte PNL, a subliniat că această realizare reprezintă o „investiție concretă în siguranța publică și în condiții mai bune de lucru pentru polițiști”.
O clădire nouă, din temelii, finanțată strategic
Noua clădire a Secției 9 Poliție nu este doar o renovare, ci o reconstrucție integrală. Vechiul imobil a fost demolat, iar în locul său a fost ridicată o structură modernă, adaptată nevoilor actuale. Proiectul a avut o valoare totală de 46 de milioane de lei și a fost finanțat în cadrul unui program amplu de investiții derulat de Ministerul Afacerilor Interne în parteneriat cu Banca Mondială.
Acest program a demonstrat deja o eficiență considerabilă. Conform declarațiilor oficiale, în perioada 2023-2025, prin intermediul său, au fost recepționate nu mai puțin de 78 de obiective. Valoarea totală a acestor investiții se ridică la impresionanta sumă de 183 de milioane de euro, destinate structurilor esențiale de ordine publică și siguranță națională, incluzând Poliția, Jandarmeria, Poliția de Frontieră și Imigrări.
Apel la profesionalism: Standardul clădirii cere standard profesional
Cu ocazia inaugurării, ministrul Predoiu a transmis un mesaj clar și direct către membrii Poliției Române. „Standardul clădirii a crescut; să crească și standardul profesional, zi de zi”, a declarat oficialul. El a accentuat că o dotare modernă este doar un instrument, iar diferența esențială o face modul în care forțele de ordine intervin: „rapid, corect, ferm, fără abuzuri și cu respect pentru cetățean.”
Siguranță crescută și încredere consolidată în comunitate
Ministrul de Interne s-a declarat mulțumit de faptul că încrederea publicului în Poliția Română este în creștere, felicitând toți colegii implicați. Cu toate acestea, obiectivul rămâne ambițios: „mai multă siguranță în comunități și rezultate vizibile pentru fiecare leu investit”.
Noul sediu al Secției 9 Poliție, care va deservi nevoile de siguranță ale aproximativ 120.000 de bucureșteni, reprezintă un pas concret în atingerea acestor obiective. Cătălin Predoiu a mulțumit partenerilor și tuturor celor implicați în proiect, urând succes colectivului Secției 9 în operarea acestei noi facilități. (Paul D.).
Administratie
Centrul pentru Mari Arși Copii avansează rapid: Ministrul Rogobete confirmă 40% progres fizic
Bucureștiul este martorul unor progrese semnificative în construcția Centrului pentru Mari Arși Copii de la Spitalul Clinic de Urgență „Grigore Alexandrescu”. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vizitat recent șantierul, exprimându-și optimismul cu privire la stadiul lucrărilor. „Avansăm. Și se vede”, a declarat ministrul, subliniind că, în doar câteva luni, proiectul a atins un progres fizic de 40%. Această evoluție rapidă indică o structură deja ridicată și spații conturate, transformând promisiunile de pe hârtie în realități concrete.
Capacități extinse pentru cazuri severe
Noul centru este conceput pentru a trata cazuri severe la cele mai moderne standarde. Acesta va dispune de 10 paturi pentru pacienți critici, 14 paturi de terapie intermediară și 10 paturi dedicate microchirurgiei. De asemenea, vor fi disponibile 2 săli de operație specializate, o secție ATI cu 36 de paturi și un bloc operator cu 8 săli de intervenție. Toate aceste facilități vor fi integrate funcțional cu spitalul existent, asigurând acces direct către UPU și circuite medicale optime.
Infrastructură resilientă pentru siguranță sporită
Pe lângă dotările medicale, proiectul pune un accent deosebit pe autonomia și securitatea infrastructurii, esențiale în situații de criză. Centrul va beneficia de o centrală proprie pe gaz, cu rezervă pe motorină, un puț forat și rezerve de apă potabilă de 200 mc, precum și circuite separate pentru apa menajeră. Această abordare subliniază importanța construirii unei infrastructuri responsabile, capabile să funcționeze chiar și atunci când sistemul este pus la încercare.
Ministrul Rogobete a recunoscut că „nu putem repara totul peste noapte”, dar a reiterat angajamentul de a construi „capacități reale care salvează vieți”, exprimând încrederea în succesul acestui proiect vital pentru sănătatea copiilor din România.
Administratie
Salvare pentru crescători: Termenul de finalizare a investițiilor în sectoarele suin și avicol, prelungit
O veste excelentă sosește pentru fermierii români: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat prelungirea termenului de finalizare a investițiilor pentru programele de susținere a sectoarelor suin și avicol. Decizia oferă beneficiarilor un răgaz esențial pentru implementarea proiectelor și accesarea fondurilor, o oportunitate crucială pentru modernizarea și eficientizarea fermelor din țară.
Răgaz vital pentru investiții strategice
Prelungirea termenului vine în întâmpinarea dificultăților întâmpinate de investitorii din aceste sectoare cheie ale agriculturii românești. Industria cărnii de porc și cea de pasăre joacă un rol fundamental în asigurarea securității alimentare, iar sprijinul continuu este considerat vital pentru atingerea obiectivelor naționale.
Ministrul Florin Barbu: „Nu ne permitem să pierdem niciun proiect!”
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat rațiunea din spatele acestei decizii. „Prioritatea noastră este să ne asigurăm că alimentele care ajung pe masa românilor provin din fermele noastre, iar pentru asta trebuie să fim alături de investitori până la capăt”, a declarat oficialul. El a subliniat că ministerul a înțeles „dificultățile reale cu care se confruntă beneficiarii acestor programe” și a decis să le ofere „răgazul necesar pentru a finaliza investițiile”.
Mesajul ministrului este clar: „Nu ne permitem să pierdem niciun proiect care contribuie la atingerea obiectivelor noastre strategice: asigurarea necesarului de consum de carne din producție internă”. Această hotărâre reflectă angajamentul de a susține producția locală și de a reduce dependența de importuri, consolidând astfel poziția fermierilor români pe piața internă.
Prelungirea termenului este așteptată să deblocheze numeroase investiții, contribuind la creșterea competitivității și la modernizarea capacităților de producție din sectoarele suin și avicol.
-
Exclusivacum o ziClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 3 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum o ziVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 2 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



