Administratie
În primul semestru al anului 2023, Poliţia de Frontieră Română a continuat urmărirea îndeplinirii atribuţiilor conferite de legislaţia naţională în vigoare
Astfel, în vederea implementării măsurilor stabilite la nivel național, Poliţia de Frontieră Română a vizat atingerea următoarelor obiective:
- fluidizarea traficului transfrontalier prin suplimentarea personalului care își desfășoară activitatea la controlul de frontieră, folosirea la capacitate maximă a infrastructurii punctelor de trecere, folosirea echipamentelor mobile de control în vederea creșterii capacității de procesare, contactarea autorităților de frontieră ale statelor vecine cu care se efectuează controlul în comun pentru asigurarea de personal suficient în punctele de trecere;
- monitorizarea modului de implementare a măsurilor de control la frontieră.
REZULTATE OBŢINUTE
Traficul de persoane şi mijloace de transport
Valorile de trafic înregistrate în punctele de trecere a frontierei, în prima jumătate a anului 2023, au fost de peste 30,2 milioane treceri de persoane (14,7 milioane pe sensul de intrare şi 15,5 pe sensul de ieşire):
- aproximativ 22,1 milioane cetăţeni U.E. (dintre care 17,2 milioane cetăţeni români)
- aproximativ 8,1 milioane cetăţeni non-U.E.
Pe secţiuni de frontieră, situaţia aproximativă a valorilor de trafic pentru persoane, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, este următoarea:
| 2023 | |
| Ungaria | 7.349.874 |
| Ucraina | 2.290.786 |
| Moldova | 4.619.255 |
| Bulgaria | 4.053.969 |
| Serbia | 1.334.159 |
| Aeroporturi | 10.448.420 |
| Porturi | 121.382 |
| TOTAL | 30.217.845 |
În comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul 2022, când valorile de trafic înregistrate la frontierele României au fost de 25,5 milioane persoane, anul acesta se înregistrează o creștere a valorilor de trafic cu peste 18%.
În anul 2023 se înregistrează creșteri semnificative ale traficului prin punctele de trecere la nivelul tuturor segmentelor de frontieră (aproximativ 48% la frontiera cu Serbia, 34,8% la frontiera cu Ucraina și 28,1% la cea aeroportuară).
Valorile de trafic pentru mijloacele de transport înregistrate în punctele de trecere a frontierei, în perioada analizată, au fost de aproximativ 8 milioane de autovehicule, fiind constatată o creştere cu 13% comparativ cu perioada similară a anului 2022 (7,1 milioane mijloace de transport).
Acte ilegale constatate de P.F.R.
În prima jumătate a anului 2023, poliţiştii de frontiera au constatat 10.871 fapte ilegale (5.604 infracţiuni şi 5.267 contravenţii).
Din numărul total de infracţiuni – 5.604 – cele mai multe au fost înregistrate în domeniile: trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei (2.167), dreptul de proprietate intelectuală (629), fals și uz de fals (598), trafic de migranți (357), contrabandă și fraudă vamală (236), precum şi braconaj piscicol (439).
Raportat la specificul fiecărei frontiere, cele mai multe fapte de natură penală au fost depistate la granița cu Ungaria, numărul acestora reprezentând aproximativ 25% din numărul de fapte penale constatate la nivelul PFR, urmată de frontiera cu Ucraina (22,3%).
Totodată, în materie de constatare şi sancţionare a faptelor contravenţionale, în semestrul I 2023 s-au aplicat amenzi contravenţionale pentru 5.267 de persoane în valoare de 4.881.659 lei, cele mai multe sancţiuni contravenţionale fiind aplicate la frontiera cu R. Moldova (30% din numărul total).
În semestrul I al anului 2023, nu s-a permis intrarea în ţară pentru 3.675 cetăţeni străini ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor legale de intrare în ţară. Unul din principalele motive pentru care a fost dispusă măsura de nepermitere a intrării în ţară a fost că nu posedau documentaţia necesară pentru a justifica scopul şi condiţiile de şedere.
Combaterea migraţiei ilegale
În perioada de referinţă, la nivel naţional, poliţiştii de frontieră au depistat în zona de competenţă 1.296 cetăţeni străini în timp ce intrau în ţară prin trecere frauduloasă a frontierei în scop de migraţie ilegală. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, au fost depistaţi acţionând ilegal la frontieră, pe sensul de intrare în ţară, 2.134 cetăţeni străini, astfel, în acest an, se înregistrează o scădere a numărului trecerilor ilegale pe sensul de intrare în ţară.
Totodată, pe sensul de ieşire din România au fost depistaţi 6.950 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera în statele vecine, cei mai mulţi fiind depistaţi la graniţa cu Ungaria (6.754), de peste 3 ori mai mult decât în prima jumătate a anului 2022. Mare parte dintre ei au acţionat organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi şi sunt persoane intrate legal în ţara noastră, cu vize de muncă sau de studii.
Cel mai utilizat mod de încercare de intrare/ieşire ilegală în/din România a fost trecerea/tentativa de trecere ilegală prin ascunderea în mijloace de transport, 53,8% dintre migranţi recurgând la această metodă.
De asemenea, din numărul total al persoanelor implicate în migraţia ilegală, cele mai multe au fost organizate în grupuri de migranţi, fiind depistate 388 de persoane (cetăţeni români şi cetăţeni străini), implicate în activităţi de călăuzire.
Cât priveşte naţionalitatea persoanelor depistate acţionând ilegal la frontiera României (atât pe intrare, cât şi pe ieşire), cele mai multe provin din Bangladesh, Siria, Pakistan, Nepal, Sri Lanka, India, Egipt, Afganistan etc.
Au depus cereri pentru acordarea statutului de azilant la structurile poliţiei de frontieră în momentul depistării în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei 5.902 persoane.
Combaterea infracţionalităţii transfrontaliere
1. Pe linia combaterii traficului cu bunuri de larg consum
Traficul ilicit cu bunuri este în continuare în atenţia poliţiei de frontieră, fiind întreprinse măsuri împotriva persoanelor care au în intenţie eludarea legii vamale, pentru obţinerea de profituri substanţiale din vânzarea bunurilor transportate pe piaţa specifică de desfacere, astfel:
- au fost constatate 236 infracţiuni de contrabandă şi fraudă vamală și 57 infracţiuni de natură economico-financiară, în urma cărora au fost reţinute în vederea confiscării bunuri în valoare de aproximativ 209,2 milioane lei;
Traficul ilegal cu ţigări
În perioada analizată, poliţiştii de frontieră au reţinut în vederea confiscării peste 2.621.518 pachete ţigări cu o valoare de 46.894.520 lei, aproximativ 5.564 kg. tutun şi 9.698 kg. tutun narghilea. În comparație cu perioada similară 2022 se constată o creştere de aproximativ 1,7 ori a numărului pachetelor de țigări reținute.
Persoanele implicate în traficul ilegal cu ţigări provin din Bulgaria, India, Turcia, Moldova, Muntenegru, Serbia, Ungaria, Ucraina și România.
Infracţiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală
Pe linia dreptului de proprietate intelectuală, în perioada analizată au fost depistate 629 fapte de natură infracţională, cu aproximativ 202,4% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă 2022, când au fost depistate 208. Poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrătorii vamali – au depistat bunuri contrafăcute purtând mărci internaţionale protejate, după cum urmează:
- 183.937 bucăţi articole de îmbrăcăminte şi lenjerie;
- 50.780 perechi încălțăminte;
- 147.450 bucăţi produse cosmetice şi de parfumerie;
- 10.791 bucăți articole de marochinărie;
- 2.819 bucăţi ochelari de soare;
- 9.630 bucăţi accesorii telefoane (căşti, huse, încărcătoare);
- 105.280 jucării.
2. Pe linia traficului cu autoturisme furate– în zona de competenţă a Poliţiei de Frontieră au fost descoperite 120 mijloace de transport suspecte a fi furate (103 autoturisme, 6 camioane, 6 microbuze, 3 motociclete şi 2 remorci), cu aproximativ 52% mai mult comparativ cu perioada similară 2022, când au fost descoperite 79 mijloace de transport suspecte a fi furate. Persoanele implicate în această activitate ilicită sunt cetăţeni bulgari, iranieni, libieni, letoni, moldoveni, olandezi, sârbi, turci, unguri, români şi ucraineni.
3. Pe linia traficului ilegal cu armament şi muniţie
În perioada de referință au fost descoperite 1.221 arme (1.202 pistoale cu gaze, 4 puşti de vânătoare, un pistol militar, 7 arme cu aer comprimat şi 7 alte arme), 2.034 cartuşe, 35.632 bucăţi materiale pirotehnice, 9,6 kg materiale explozive, o grenadă şi 55 componente pentru arme.
Persoanele care au comis infracţiuni la regimul armelor şi muniţiei provin din Ucraina, Belgia, Cipru, Croaţia, Danemarca, Franţa, Israel, Italia, Moldova, Norvegia, Portugalia, Spania, SUA și România.
4. Pe linia traficului de droguri şi substanţe interzise
În perioada analizată, poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrători ai structurilor cu competenţe pe linia combaterii traficului ilegal de droguri şi substanţe interzise – au depistat: 5,26 kg cocaina, 3,5 kg heroină, 1,63 kg canabis, precum şi alte stupefiante, anabolizante şi medicamente psihotrope.
5. Pe linia combaterii braconajului piscicol – au fost constatate 439 infracţiuni şi aplicate 553 contravenții în valoare de 183.200 lei, fiind reţinute 32 ambarcaţiuni, 25 motoare de barcă, 12.620 m plase monofilament, 18.382 m plase fir textile şi nylon, 6.357 kg pește, din care 25,8 kg sturion.
6. Transportul ilegal al deşeurilor
La nivelul Poliţiei de Frontieră Române au fost întreprinse acţiuni în colaborare cu reprezentanţii Gărzii de Mediu în vederea prevenirii introducerii în ţară a unor transporturi de deşeuri, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, procedându-se la verificarea şi controlul mijloacelor de transport, precum şi la monitorizarea specifică în zona de competenţă.
În primul semestru al anului 2023, fie în intervenții punctuale, fie în cadrul unor acțiuni de amploare, desfășurate în colaborare cu Garda Națională de Mediu și Direcția Generală a Vămilor, au fost oprite la intrarea în ţară însemnate cantităţi de deşeuri, respectiv mai multe transporturi cu peste 2.773 tone, constând în metale, textile/îmbrăcăminte, sticlă, plastic, carton şi hârtie, mobilier, acumulatori, componente auto etc.
În perioada următoare, Poliţia de Frontieră Română va continua să întreprindă măsuri ferme în toate zonele de competenţă în vederea depistării şi reţinerii persoanelor ce comit fapte ilegale, scopul fiind asigurarea securităţii naţionale şi a cetăţenilor, mai precizeaza sursa citata. (Sava N.).
Administratie
Păulești se transformă: Primarul Tudor Sandu prezintă un Bilanț robust de un an, intre provocări și realizări concrete
Administratie
Păulești, în siguranță pentru iarnă: Primarul Tudor Sandu, un apel la prevenție pentru protejarea fiecărei familii
Administratie
Aer curat pentru Prahova: Președintele Virgiliu-Daniel Nanu, lider în lupta pentru sănătate și transparență!
Prahova merită să respire curat, iar acest deziderat devine o realitate palpabilă sub viziunea și determinarea Președintelui Consiliului Județean, Virgiliu-Daniel Nanu. Într-un efort continuu de a îmbunătăți calitatea vieții prahovenilor, leadershipul județului se angajează ferm în implementarea unui sistem de monitorizare a calității aerului modern, eficient și, mai ales, transparent.
Un angajament neclintit pentru sănătate: Președintele Nanu la dezbaterea cheie
Sănătatea publică și confortul cetățenilor sunt priorități absolute, iar Președintele Virgiliu-Daniel Nanu demonstrează acest lucru prin implicare directă. Ziua de ieri a marcat un moment important, prin participarea sa activă la dezbaterea publică organizată la Hotel Central din Ploiești, dedicată problematicii poluării olfactive. Acest subiect, de interes major pentru locuitorii municipiului și ai întregului județ, a găsit în Președintele Nanu o voce fermă și un susținător al soluțiilor concrete.
Viziunea viitorului: Un sistem de monitorizare inteligent și accesibil
În cadrul întâlnirii, Președintele Consiliului Județean Prahova a prezentat o viziune clară și strategică: necesitatea implementării unui sistem modern, precis și integrat de monitorizare a calității aerului. Un sistem capabil să identifice, în timp real, sursele care generează disconfortul olfactiv și să ofere o imagine fidelă a situației. „Deciziile administrative trebuie să fie fundamentate pe date corecte, verificabile și actualizate permanent,” a subliniat Nanu, evidențiind importanța unei abordări bazate pe știință și fapte concrete.
Transparență totală: Informațiile, la indemâna fiecărui cetățean
Un alt pilon central al strategiei sale este transparența totală. Virgiliu-Daniel Nanu a cerut, cu insistență, ca informațiile privind calitatea aerului să fie publicate într-un mod accesibil și ușor de urmărit de către cetățeni. Această măsură nu doar că sporește încrederea publicului, dar permite comunității să evalueze în mod direct eficiența măsurilor aplicate. O comunitate informată este o comunitate puternică, capabilă să participe activ la procesul de îmbunătățire a mediului.
Sinergie instituțională: Fără transfer de responsabilitate, doar soluții!
Conștient de complexitatea provocărilor de mediu, Președintele Nanu a reiterat importanța unei coordonări instituționale reale. „Este crucial să eliminăm orice transfer de responsabilitate între autorități,” a declarat el, pledând pentru proceduri clare, reacții rapide și intervenții bine documentate în gestionarea problemelor de mediu. Această abordare fermă asigură o colaborare eficientă între toate instituțiile implicate, transformând obstacolele în oportunități de acțiune coordonată.
Consiliul Județean Prahova, sub conducerea dinamică a Președintelui Virgiliu-Daniel Nanu, își reafirmă angajamentul de a sprijini implementarea unui sistem eficient și modern pentru monitorizarea calității aerului. Obiectivul final este clar: protejarea sănătății și asigurarea confortului prahovenilor, construind împreună un viitor în care aerul curat nu este doar un deziderat, ci o realitate palpabilă. Prahova merge înainte, spre un mediu mai sănătos și mai curat, ghidată de o viziune strategică și un leadership dedicat.
-
Exclusivacum 5 zileSINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!
-
Exclusivacum 2 zileCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 5 zileLegea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 16 oreIPJ Prahova: Circul ielelor, trompeților și „ofițerilor” reciclați! Balul mascat al incompetenței atinge noi culmi de patos!
-
Exclusivacum 4 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Featuredacum 5 zileScandal de proporții la vârful Poliției Române: Sindicatul Diamantul cere DNA să ancheteze o mușamalizare de patru ani
-
Exclusivacum 5 zileCIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!
-
Exclusivacum 5 zileJustiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!



