Scandalul și indignarea colectivă referitoare la condițiile din azilurile de bătrâni a scos la iveală o problemă cronică, pe care statul a ignorat-o în ultimii 30 de ani. Pentru că nimic nu s-a mai construit cu bani de la buget, s-a ales varianta debarasării de probleme prin externalizarea acestor servicii. Rezultatul s-a văzut, dar ceea ce încă nu se vede este criza acută de locuri în astfel de cămine. Costul pe cap de senior este de 10.000 de lei, ne spun sindicaliștii din asistența socială, pe care puțini și-l pot permite.
Fenomenul tot mai acut al îmbătrânirii populației nu va face decât să agraveze problema crizei locurilor în căminele de bătrâni. În acest moment, cu tot ce mai are statul, la care se adaugă azilurile private, se acoperă doar 50% din necesar. Măcinați de Alzheimer, demență și alte boli care necesită îngrijire medicală permanentă, bătrânii au ajuns o adevărată povară pentru familiile lor. Care mai au familii, pentru că mulți sunt singuri pe lume, iar și mai mulți au copiii plecați, pentru totdeauna, în alte țări.
Cum a gestionat statul această problemă? În niciun fel. S-a mers pe externalizarea serviciilor, adică a permis ONG-urilor și privaților să deschidă, de-a valma, azile de bătrâni, fără a elabora și normative de personal și condiții pentru aceste instituții. A făcut doar autorizarea la Ministerul Muncii și a lăsat în sarcina a 200 de oameni în toată țara, cu multe alte atribuții, de a controla căminele private. Conducerea Federației Columna ne spune că, pentru ONG-uri și pentru firmele private, bătrânii au fost o adevărată afacere, pe fondul unei crize extreme a locurilor în azile. Cu cât statul și comunitățile locale nu s-au implicat pentru construirea unor stabilimente noi, cu atât prețurile și disperarea oamenilor au crescut. ”Niciunul dintre aparținători nu s-a plâns de condițiile din azilurile private, pentru că alternativa era să-și ia rudele acasă, lucru pe care nu și-l puteau permite. Fără normative emise de către guvernanți, patronii acestora au mers pe profit maxim și cheltuieli minime”, ne-a declarat Sorin Cristian Stan, președintele Federației Columna.
Comunitatea nu i-a mai suportat
Locurile la stat sunt foarte puține, pentru că este o politică ”de grup infracțional”, care spune statului să nu mai facă astfel de cămine și să externalizeze aceste servicii, ne spune președintele Federației Columna, Sorin Cristian Stan.
”De ce nu există cămine de copii? Pentru că aceștia nu au pensie și nici apartamente. În condițiile care sunt astăzi la căminele de stat, fără 10.000 de lei pe lună nu poți întreține un bătrân. Astfel, bătrânii dau la privați toată pensia sau dau casa, așa cum se întâmplă și în străinătate”, susțin sindicaliștii din sector. Aceștia arată că nebunia cu azilele de bătrâni a plecat de la vecini, de la comunitatea care nu-i suportă. Nicio comunitate nu vrea ca pe strada ei să fie un azil de bătrâni cu dizabilități, că ce să caute acolo, că dacă dau foc și le ia și lor foc casa. Scandalul a ieșit de la toți vecinii de pe stradă din Voluntari, care timp de doi ani și jumătate au reclamat de dimineață până seara.
”Păi și ce facem? Îi punem în câmp?Ați văzut vreo reclamație de la vreun aparținător că nu a fost părintele îngrijit? Nu. De ce? Pentru că nu mai au unde să-i ducă. Și, dacă se ceartă cu patronul ăla de acolo, nu-i mai primește. Pentru că e criză de locuri și la privat, tocmai de aceea este o afacere. Dacă vrei să faci bani, faci un azil, dar cu un normativ de personal care nu are nicio legătură cu realitatea, adică fără asistent medical, fără psiholog, care la stat există. La un azil de stat cu 30 de bătrâni sunt 5 asistenți medicali care lucrează în tură, psiholog, trei bucătari, dietetician și 12 infirmiere. La privat nu, că ei vor să facă bani. Pentru azilele private nu există normative și nici până în acest moment nu s-au elaborat, pentru că nu au avut timp ONG-urile să vină la consultări. În plus, mai există și foarte multe aziluri fantomă, neautorizate, care nu plătesc niciun fel de taxe”, ne-a precizat președintele Federației Columna, Sorin Cristian Stan.
Care este soluția?
Sindicaliștii din sistemul de asistență socială susțin că au atras atenția în nenumărate rânduri că, dacă se vor externaliza aceste servicii la privați, se va ajunge la nerespectarea regulilor și la exploatare. Soluția este ca statul să înceapă să construiască mai multe cămine, proiecte în care să se implice și comunitățile locale. ”Fiecare primărie a unui oraș cu cel puțin 20.000 de locuitori ar trebui să facă cel puțin un azil cu 20 de locuri. Sunt convins că și comunitatea ar contribui financiar la astfel de proiecte, în cazul în care s-ar face o chetă publică. Și ar trebui ca, prin legislație, să se permită și în căminele de stat folosirea măcar a pensiilor acestor bătrâni, tocmai pentru a le asigura condiții. Dacă nu se face nimic, fenomenul se va agrava, pentru că, să nu uităm, urmează să îmbătrânească <<decrețeii>>, care sunt foarte mulți și vor dezechilibra sistemul de asistență socială”, a mai afirmat Sorin Cristian Stan, președintele Federației Columna.
