Featured
Liderul PSD se antrenează să repete fraza și în decembrie anul viitor, cu ”azilele groazei” în loc de ”10 august”
Scandalul căminelor groazei va reprezenta pentru PSD în anul electoral viitor exact ce a reprezentat mitingul din 10 august din 2018 pentru alegerile din 2019. Adică fundalul pe care să aibă loc prăbușirea marelui partid și înfrîngerile umilitoare la europene și prezidențiale. ”PSD și-a primit plata pentru 10 august. Am pierdut alegerile” decreta, sec, după turul doi al prezidențialelor, Marcel Ciolacu. La cum merg lucrurile, liderul PSD se antrenează să repete fraza și în decembrie anul viitor, cu ”azilele groazei” în loc de ”10 august”.
(Preluare Inpolitics):
Problema nu e în acest moment că Gabriela Firea, Marius Budăi ori Florentin Pandele sunt niște cadavre politice. Problema e că PSD în ansamblu miroase tot mai puternic a hoit. Împotriva sa joacă totul: economia, problemele sociale, situația externă, Biserica Ortodoxă, opoziția. Acum, îi mai bubuie în ogradă și mega-scandalul cu puternic impact emoțional ”căminele groazei”, o lucrătură ca la carte pregătită în laboratoare oculte cine știe de cînd.
Noul premier Marcel Ciolacu s-a aruncat în promisiuni guvernamentale ca într-o piscină cu trambulină. Din păcate, nu a verificat că în ea nu prea era apă. Acum zace amețit pe fundul cimentat și încearcă să înțeleagă pe unde se iese.
Scandalul căminelor – cu o detonare extrem de dubioasă, după așa-zise luni de zile de filaj al DIICOT în așezăminte unde avea loc efectiv torturarea unor oameni, de parcă se fila vreo mega-rețea de vînzări de arme la negru – e bomboana pe coliva PSD.
Scenariul nu e nou. E identic celui din 2019, cînd mare temă electorală a PNL, USR/PLUS și a lui Klaus Iohannis a fost mitingul din 10 august 2018.
Practic, pînă și momentul lansării e identic, miezul verii preelectorale.
Să ne amintim doar cîteva elemente care au definit campania electorală anti-PSD, pe parcursul anului electoral 2019, an în care PNL a cîștigat triumfal europarlamentarele și prezidențialele – ultimele, cu un scor zdrobitor – în timp ce la primele PSD s-a clasat umăr la umăr cu USR/PLUS.
Bătălia electorală a debutat imediat după sărbătorile de iarnă, cînd aflam de la comunitatea Declic că ONU a început o anchetă cu privire la violențele Jandarmeriei din 10 august
În paralel, liderul PNL, Ludovic Orban declara că ”PSD are ceva de ascuns. Ce poate să aibă altceva de ascuns decât implicarea în reprimarea brutală a manifestanților pașnici din 10 august? Jandarmeria nu a intervenit de capul ei, Jandarmeria a excecutat un ordin politic, care a fost dat direct de Dragnea”.
În februarie, aflam că peste 1.700 de persoane fuseseră audiate, dintre aproape 1.200 de martori și 560 de persoane vătămate.
În campania electorală pentru europarlamentare aflam că PÎCCJ anunța extinderea faptelor în dosarul 10 august 2018, fiind cercetată acțiunea jandarmilor de a evacua Piața Victoriei, în urma căreia ar fi fost vătămate drepturile protestatarilor. Procurorii spuneau că violența a fost nejustificată.
La primul miting electoral al Alianţei USR-PLUS, derulat în mai la Cluj, Dan Barna și Dacian Cioloș tunau și fulgerau: „Ne-am săturat de hoția din politica românească, de minciună, de incompetență și de promisiuni care nu sunt îndeplinite niciodată. Ni s-au promis la alegeri autostrăzi, nu au făcut nimic, nu avem o autostradă care să lege Clujul de București sau de Iași, care să lege provinciile României. Ni s-au promis școli și vedem că tinerii pleacă din țară. Ce au făcut în schimb? Ne-au gazat pe 10 august”.
La jumătatea campaniei, Iohannis ataca la baionetă:
”O sincopă foarte tristă pe care au avut-o pe 10 august, în 2018, o manifestație pașnică. Au venit oamenii în concediu, în plină vară să arate că nu mai sunt mulțumiți și nu mai tolerează PSD. Reacția autorităților a fost disproporționată. Cei care au instrumentat suprimarea manifestației din 10 august probabil că au crezut că dacă s-a putut la Mineriadă se poate și acum. Și vă spun, dragii mei, nu se mai poate fiindcă românii sunt un popor liber și își exprimă voința prin vot, nu cu bâte”.
Liberalii cereau ca toți cei vizați de dosarul din 10 august să-și prezinte imediat demisia:
”Am avut de-a face cu o intervenție nejustificată și brutală, demnă de un stat totalitar, menită să intimideze societatea civilă pentru a întări poziția politică a unui lider cu grave probleme penale, Liviu Dragnea. Provocări bizare și apărute parcă la comandă au dat ocazia Jandarmeriei să bată fără milă, ilegal, oameni nevinovați, trecători, turiști străini. Conducătorii Jandarmeriei, fidelizați ani de zile prin creșterea atribuțiilor, a bugetelor, a importanței în cadrul sistemului de ordine publică, par a se fi comportat în 10 august că niște simple instrumente politice ale lui Liviu Dragnea și ale camarilei sale”.
Mitingul din 10 august devenea, în iunie, parte a moțiunii de cenzură depuse împotriva guvernului Dăncilă: ”Dumneavoastră trebuie să daţi socoteală pentru fapte premeditate prin care aţi blocat exercitarea unor drepturi fundamentale ale cetăţenilor români. Dacă nu aţi putut să-i gazaţi ca la Bucureşti, în 10 august, pe românii care nu vor o ţară condusă de incompetenţi şi de corupţi, atunci v-aţi gândit să-i umiliţi şi să-i batjocoriţi, ţinându-i la cozi interminabile, pentru ca într-un final să nu mai poată vota” se arăta în text.
În iulie, Ludovic Orban declara că dosarul 10 august trebuie finalizat și trimis în judecată:
„La aproape 1 an de la mitingul Diasporei din 10 august, românii nu au aflat cine sunt cei responsabili pentru reprimarea protestului pașnic și gazarea unor cetățeni nevinovați. Declinarea dosarului 10 august de către Parchetul General și transmiterea sa către DIICOT riscă să ne aducă în situația în care acest dosar va avea soarta dosarului Mineriadei și al Revoluției”.
Pînă și celebra declarație a lui Dan Barna despre Matrix, pastila roșie și cea albastră tot în contextul mitingului din 10 august era făcută, la Congresul USR:
„Povestea noastră este de fapt exact povestea acelor oameni care au ieșit în stradă și au rămas acolo să protesteze împotriva abuzurilor și să înfrunte gazele lacrimogene și bastoanele jandarmilor atunci pe 10 august. De fapt și închei această parte povestea noastră este povestea tuturor românilor care au ales să nu mai stea deoparte. Despre asta este USR”.
Cîteva zile mai tîrziu, ministrul de Interne Carmen Dan demisiona sub presiunea opoziției și a societății civile, dar PNL voia demisia întregului guvern:
După alte cîteva zile, PNL cerea noului ministru de Interne să desecretizeze dosarul legat de 10 august.
Pe 5 august, Ludovic Orban invită toți liberalii să participe la mitingul din 10 august care marca un an de zile la evenimentele dramatice din 2018. ”Există peste 800 de plângeri care au fost depuse de cetățeni români, care au fost agresați în cadrul manifestației din 10 august, care nu au fost soluționate nici până astăzi” mai spunea el, anunțînd, totodată, că tot pe 10 august, ”o dată simbolică”, începe campania de strîngere de semnături pentru candidatura lui Klaus Iohannis.
În campania pentru prezidențiale, Iohannis a făcut un leit-motiv din 10 august:
„Pesediștii chiar au încercat să se răzbune pe români. Fizic, nu la figurat, la propriu. Vă amintiți într-o zi de august, în 10 august, români pașnici, cu familii, cu copii, s-au dus în Piața Victoriei să își strige nemulțumirea. Și au fost întâmpinați de jandarmi echipați pentru război urban și au tratați cu bâte și cu gaze lacrimogene. Și pesediștii au spus că nu ei, că ei au fost plecați în provincie. Așa au încercat pesediștii să înăbușe nemulțumirile românilor. N-au reușit. Românii le-au arătat-o!”.
Pe 24 octombrie, aflam că desecretizarea documentelor din MAI privind dosarul 10 august fusese inclusă în programul oficial de guvernare al PNL.
În fapt, raportul 10 august a fost declasificat fix între cele două tururi prezidențiale – interesantă potriveală – și transmis DIICOT.
Pe 24 noiembrie PSD pierdea umilitor alegerile prezidențiale, cu peste 66% luate de Klaus Iohannis în dauna Vioricăi Dăncilă.
Trei zile mai tîrziu, liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, constata, sec:
„Am plătit, am pierdut alegerile. Plata pentru 10 august PSD-ul și-a primit-o. Din cauza evenimentelor din 10 august PSD-ul a pierdut alegerile”.
Scenariul ”10 august” se va repeta și de aici încolo, cu altă titulatură: ”Azilele groazei” în loc de ”10 august”.
Deja am aflat azi de la președintele Iohannis că ”Este o ruşine naţională şi măsurile care vor fi luate trebuie să taie răul de la rădăcină”. Și a mai dat un semnal important: „Nu ştiu cine se face vinovat politic. Asta se va vedea. Eu sper foarte mult ca cei care sunt în poziţii să ia măsuri politice să aibă curajul să o facă”.
Practic, Iohannis a cerut demisii de miniștri PSD, dar ideal pentru el și ai lui ar fi ca ele să nu se producă, de fapt.
USR și REPER, ultimul aproape inexistent de la înființare, s-au activat brusc, primind un nesperat balon de oxigen.
AUR va urca și mai mult pe fondul atacurilor la PSD.
Presa rupe bucăți din partid, zi de zi.
Societatea ”civilă” scoate capul: aceeași comunitate Declic anunță relansarea Pieței Victoriei prin mitinguri de protest, joi și sîmbătă, față de nedemiterea miniștrilor Firea și Budăi.
Biserica Ortodoxă lovește în PSD prin atacurile pe bandă ale purtătorului de cuvînt Vasile Bănescu, cel care toarnă gaz pe focul scandalului și înfierează cuplul Firea-Pandele. De ce face asta BOR? Pentru că PSD i-a întors spatele prin vopsirea în culori globalist-progresiste. Noua jucărie a BOR e partidul tradiționalist-conservator al lui George Simion, AUR.
Încă o lovitură pentru social-democrați.
Începe tăvălăugul.
Și va fi ucigător, mai ales uitîndu-ne la incapacitatea leadershipului social-democrat de a reacționa pe măsură.
Ghinonul PSD e că, spre deosebire de 2019, anul viitor sunt nu două, ci patru rînduri de alegeri. Și le va pierde, probabil, pe toate patru dacă nu se trezește la timp. Greu de crezut că o va face, însă.
foto: Unsplash.com
Administratie
Executivul sub ghilotina parlamentară: Guvernul Bolojan cade sub povara unui vot istoric. Radiografia unei „tradiții” a demiterilor
Într-o demonstrație de forță care reconfigurează scena politică de la București, Parlamentul a decis marți soarta Cabinetului Bolojan. Cu un scor care nu lasă loc de interpretări, actualul premier devine oficial cel de-al optulea șef de guvern din istoria postdecembristă a României care pleacă acasă înainte de termen, forțat de o moțiune de cenzură.
281 de „pumni” în masa Puterii: O victorie zdrobitoare a Opoziției
Marțea a devenit ziua deznodământului pentru Ilie Bolojan. Potrivit datelor oficiale centralizate în urma votului, Executivul a fost demis cu o majoritate covârșitoare de 281 de voturi „pentru”. În ciuda încercărilor de mobilizare, doar 4 parlamentari s-au opus, în timp ce 6 voturi au fost anulate, pecetluind astfel eșecul unei guvernări care se vede acum nevoită să predea cheile Palatului Victoria.
Această prăbușire fulminantă îl plasează pe Bolojan într-o galerie selectă și nefastă a premierilor „sacrificați” de Legislativ, o listă ce deschide o fereastră spre trecutul tumultuos al politicii românești.
Blestemul moțiunii: De la „supraviețuitorul” Boc la „efemerul” Ungureanu
Istoria demiterilor prin moțiune de cenzură a fost deschisă, conform arhivelor politice, de Emil Boc. Guvernul Boc I, învestit în decembrie 2008, a rezistat doar 295 de zile, fiind răpus în octombrie 2009 de moțiunea „11 împotriva României”. Deși a căzut cu 254 de voturi, Boc a demonstrat ulterior că o demitere nu este echivalentă cu un deces politic, revenind în prima linie a puterii.
La polul opus al rezistenței se află Mihai Răzvan Ungureanu. În 2012, acesta a stabilit un record negativ greu de egalat: doar 78 de zile de mandat. Într-un context de tensiune maximă, moțiunea intitulată sugestiv „Opriți guvernul șantajabil” a trecut la limita de 235 de voturi, punând capăt celui mai scurt experiment executiv din ultimele decenii.
Canibalism politic și coaliții de conjunctură: Precedentele Grindeanu și Dăncilă
Dacă Bolojan a căzut sub asediul Opoziției, istoria ne amintește că pericolul poate veni chiar din interior. Cazul Sorin Grindeanu rămâne o anomalie spectaculoasă: în 2017, propriul partid (PSD), alături de ALDE, și-a demis propriul premier după 167 de zile. Cu 241 de voturi „pentru”, Grindeanu a fost victima unuia dintre cele mai dure conflicte interne din politica dâmbovițeană.
Nici Viorica Dăncilă nu a scăpat de „ghilotină”, deși mandatul său a fost considerabil mai lung, atingând pragul de 645 de zile. În octombrie 2019, o coaliție eterogenă formată din PNL, USR, PMP și UDMR a reușit să adune 238 de voturi, eliminând-o pe Dăncilă de la conducerea Executivului într-o victorie clară, dar muncită.
Astăzi, prin căderea Guvernului Bolojan, România adaugă un nou capitol în manualul instabilității politice, reconfirmând faptul că scaunul de premier rămâne, poate, cel mai fragil obiect de mobilier din arhitectura statului român.
Anchete
Dincolo de granițe: Lecții de reformă din inima Africii, pe masa Administrației Naționale a Penitenciarelor
Sistemul penitenciar românesc își deschide orizonturile către standardele internaționale prin vocea experților care au activat în zone de conflict. Recent, sediul central al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) a devenit cadrul unui schimb de experiență vital pentru viitorul instituției, avându-l în prim-plan pe un profesionist întors dintr-o misiune sub egida ONU.
Misiune de gradul zero: De la Iași la Bangui
Agentul șef de poliție penitenciară Vlăduț Mihăilescu, din cadrul Penitenciarului Iași, a fost protagonistul unei sesiuni de informare de excepție la sediul ANP. Acesta a prezentat concluziile activității sale desfășurate în cadrul Misiunii Multidimensionale Integrate a Națiunilor Unite de Stabilizare în Republica Centrafricană (MINUSCA).
Potrivit datelor furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor, Mihăilescu a activat în secția „Justiție și Corecție”, un departament cheie pentru restabilirea ordinii în statele aflate în proces de stabilizare. Prezența sa la București a subliniat faptul că experiența românească poate fi un export de valoare, dar și un burete care absoarbe bune practici din contexte operaționale extreme.
Expertiza internațională, un catalizator pentru modernizarea sistemului autohton
Dincolo de aspectele tehnice, prezentarea a scos în evidență rolul esențial pe care cooperarea internațională îl joacă în procesul de eficientizare a sistemului corecțional din România. Participarea la misiuni internaționale nu reprezintă doar o bifă în CV-ul ofițerilor, ci o oportunitate rară de a înțelege modele de organizare diverse și de a contribui direct la consolidarea instituțiilor în state vulnerabile.
Sursa citată precizează că astfel de expuneri internaționale permit profesioniștilor români să opereze în medii complexe, dezvoltând abilități de gestionare a crizelor care pot fi ulterior replicate și adaptate în unitățile de detenție din țară.
Profesionalism sub drapelul ONU: Angajamentul ANP pentru viitor
Administrația Națională a Penitenciarelor își reafirmă, prin susținerea acestor inițiative, dorința de a rămâne un partener activ pe scena securității internaționale. Mesajul transmis este unul de deschidere și evoluție: profesionalizarea corpului de agenți și ofițeri trece prin proba focului în misiuni externe.
ANP rămâne dedicată strategiei de dezvoltare prin cooperare, considerând că experiențele precum cea a agentului șef Vlăduț Mihăilescu sunt piloni fundamentali în construcția unui sistem modern, capabil să răspundă provocărilor secolului XXI. (Irimel I.).
Exclusiv
ULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
De la „Blitzkrieg-ul” epurator din 2024, la pioșenia de fațadă a Ministerului de Externe din 2026, statul român a transformat Legea 182/2002 dintr-o barieră de protecție într-un preș pe care generalii și miniștrii își șterg noroiul de pe ghete înainte de a intra în istorie.
Camera umbrelor: Când serviciile au descoperit dragostea pentru popor prin efracție juridică
Iarna lui 2024 nu ne-a adus colinde, ci o reprezentație de magie neagră administrativă. Într-un decor de sticlă și oțel, unde telefoanele criptate vibrau mai tare decât conștiințele, „Rațiunea de Stat” a decis că poporul e prea prost ca să voteze singur. Așa s-a născut Declasificarea-Scut.
Peste noapte, gardienii tăcuți ai secretelor s-au transformat în „fete mari” ale transparenței. Nu din dragoste pentru cetățean, ci pentru a livra Curții Constituționale muniția necesară executării silite a democrației. Într-un „Blitzkrieg” juridic ce ar face orice dictator invidios, Legea 182/2002 a fost lăsată la ușă, ca o rudă săracă și incomodă. Conform datelor ce au inundat ecranele, ștampila „Declasificat” era încă umedă când voturile a milioane de oameni erau deja aruncate la coșul de gunoi al istoriei. Statul își salva viitorul prin arderea prezentului pe rugul propriei nelegalități.
Arhivarul cu manșete de catifea: Baletul metodic al Oanei Toiu
Sărim în martie 2026. Pe holurile Ministerului Afacerilor Externe (MAE), atmosfera e alta: se joacă „Lacu Lebedelor” administrativ. Oana Toiu, privită de unii ca un arhivar cu viziune și de alții ca un funcționar cu prea mult timp liber, ne prezintă „Declasificarea-Monument”.
Aici, jocul nu mai este despre urgență, ci despre mitologie. Se scot de la naftalină 5.000 de dosare despre Mineriade și despre cum tremurau diplomații în fața Moscovei în 1990.
Acum, brusc, totul e „la virgulă”. Nota de fundamentare este un testament politic al USR, o încercare disperată de a mima rigoarea absolută. De ce acum? Pentru că nimic nu dă mai bine la CV-ul unui ministru pe făraș decât o poză cu mâna pe „Adevărul Istoric”, în timp ce prezentul îi fuge de sub picioare.
Ajunul moțiunii: Bomba cu ceas din porumbei de hârtie
Mai 2026. În Parlament e un frig electoral care îți îngheață sângele în vine. Moțiunea de cenzură bate la ușă, iar Guvernul simte cum fotoliile se transformă în scaune electrice. Și ce face MAE în acest moment de maximă vulnerabilitate? Apasă butonul roșu al „Declasificării-Bombă”.
Cu doar cinci zile înainte ca ministrul Oana Toiu și Ilie Bolojan să afle dacă mai au dreptul la mașină cu girofar, cele 5.000 de dosare sunt aruncate în spațiul public. Este un șah-mat moral de o ipocrizie monumentală. Dacă moțiunea trece, succesorii vor găsi pe birou o „listă a adevărului” pe care nu o pot ignora fără să pară complici cu Securitatea.
Guvernarea își extrage legitimitatea din cenușa anului 1990 pentru a-și masca eșecul lamentabil din 2026.
Ipocrizia procedurală: Comediantul MAE și călăul CSAT
Contrastul este de un umor negru absolut. La MAE, în 2026, funcționarul tremură pentru o ștampilă pusă strâmb pe o listă de arhivă, invocând termene, avize și consultări publice. În schimb, în decembrie 2024, CSAT și serviciile (SRI, SIE, DGPI) au tratat legea ca pe o broșură de supermarket.
Unde este Hotărârea de Guvern cerută de Art. 24, alin. 4 din Legea 182/2002 pentru circul din 2024? Nu există. A fost o declasificare prin „comunicat de presă”, un hibrid juridic ce ar trebui să-i trimită pe semnatari direct în fața procurorilor pentru abuz în serviciu. S-a creat un „Safe Space” al nelegalității: dacă spui că salvezi democrația, Codul Penal devine opțional.
Verdict: Moartea siguranței juridice sub cizma „Notelor Informative”
Ceea ce vedem astăzi în documentele MAE este doar cosmetizarea unui cadavru administrativ. Statul român mimează legalitatea pe subiecte prăfuite, în timp ce pe subiectele vitale – cum sunt alegerile – operează ca o grupare de gherilă informațională.
Declasificările din 2024 nu au fost despre informare, ci despre execuție politică. Dacă procedura MAE este „proba de democrație”, atunci episodul CSAT-SRI-DGPI este proba de autoritarism pur. România a încetat să mai fie condusă de legi și a început să fie condusă de „note informative” declasificate la ordin.
Azi, când moțiunea va fi votată, acele 5.000 de dosare diplomatice vor pluti deasupra Parlamentului ca niște porumbei de hârtie vopsiți. Dar nu vă lăsați păcăliți: nu vestesc libertatea, ci victoria strategiei murdare asupra legii. Iar cei care au semnat „execuția” din 2024 s-ar putea să descopere curând că istoria are prostul obicei de a declasifica și greșelile tiranilor, nu doar ale diplomaților morți. Vom reveni. (Criistina T.).
-
Exclusivacum 4 zileCan-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Exclusivacum 2 zileBALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
-
Exclusivacum 2 zileOperațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
-
Exclusivacum 5 zileCastelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă
-
Exclusivacum 4 zileMarea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți
-
Featuredacum 2 zileMAGIA NEAGRĂ A LUI BURDUJA: CUM SĂ TOCEȘTI O SUTĂ DE MII DINTR-UN CLICK ȘI SĂ TE CREZI SALVATORUL PATRIEI
-
Administratieacum 2 zileExecuție politică la vârful digitalizării: Bogdan Ivan denunță înlocuirea șefului ADR pe criterii de „gașcă”



