Featured
Participarea Președintelui României, Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European
Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 29-30 iunie 2023, la reuniunea Consiliului European, care s-a desfășurat la Bruxelles, Regatul Belgiei.
În cadrul discuțiilor, șefii de stat și de guvern europeni au continuat dialogul pe tema răspunsului Uniunii la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și au reiterat susținerea puternică a UE pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar, cu accent atât pe sustenabilitatea acestui sprijin, cât și pe satisfacerea celor mai presante nevoi ale Ucrainei.
În intervenția sa, Președintele României a evidențiat sprijinul robust acordat până în prezent de România Ucrainei și a pledat pentru continuarea unei susțineri substanțiale la nivel european pentru acest stat pe toate palierele – financiar, economic, militar, umanitar. Președintele Klaus Iohannis a arătat că, în calitate de stat vecin care contribuie la alternativele durabile pentru comerțul și dezvoltarea economică ale Ucrainei pe termen lung, România va juca un rol activ în reconstrucția Ucrainei, referindu-se inclusiv la participarea țării noastre la recenta Conferință de la Londra dedicată acestei teme. Președintele României a informat, totodată, cu privire la găzduirea, de către România, în perioada 6-7 septembrie 2023, a Summitului Inițiativei celor Trei Mări, indicând că proiectele strategice dezvoltate sub egida acestei inițiative vor putea contribui la îmbunătățirea conectivității Ucrainei cu UE.
În ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană a Ucrainei și a Republicii Moldova, liderii europeni au recunoscut angajamentul și eforturile substanțiale ale celor două state în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de aderare și au reiterat continuarea sprijinului UE în acest sens.
Președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri Comisiei Europene și Președintei Ursula von der Leyen pentru sprijinul constant, substanțial acordat Republicii Moldova și s-a referit la relevanța valorificării actualei ferestre de oportunitate prin ancorarea ireversibilă a Republicii Moldova și a cetățenilor săi pe calea europeană. În ceea ce privește procesul de extindere, Președintele României a evocat imaginea generală pozitivă referitoare la progresele înregistrate atât de Ucraina, cât și de Republica Moldova și a indicat că aceste rezultate sunt impresionante, având în vedere, mai ales, contextul dificil și provocările multiple cu care se confruntă ambii parteneri. Președintele Klaus Iohannis a salutat îndeplinirea integrală a unora dintre recomandările Comisiei Europene privind procesul de reformă, precum și progresele înregistrate în alte domenii. De asemenea, Președintele României a exprimat încrederea că vor fi realizate noi progrese atât de către Republica Moldova, cât și de către Ucraina până la rapoartele care vor fi realizate de Comisia Europeană în toamnă. În acest sens, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că există o bază bună pentru o decizie a Consiliului European în 2023 privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu ambii parteneri.
În cadrul Consiliului European, liderii europeni au avut un schimb de opinii cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, cu accent pe modalitățile de consolidare a securității comune, în contextul geopolitic marcat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Cu acest prilej, Președintele României a subliniat că Federația Rusă va continua să fie principala sursă de instabilitate și cea mai importantă amenințare directă la adresa securității europene, acesta fiind încă un motiv pentru a sprijini în continuare Ucraina și Republica Moldova și pentru a continua consolidarea Flancului Estic al Alianței Nord-Atlantice. Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru unitate și solidaritate, pentru o cooperare onestă și profundă între UE și NATO și pentru realizarea unei sinergii și complementarități reale între cele două organizații, arătând că domeniul mobilității militare este un element central al acestei cooperări, în special în conexiune cu postura consolidată a NATO pe Flancul Estic.
Consiliul European a abordat, la solicitarea României, provocările generate de crizele trans-sectoriale și transfrontaliere, agravate de schimbările climatice și de mediul de securitate în evoluție din Europa și la nivel global, și a evidențiat importanța dezvoltării rezilienței în domenii strategice printr-o abordare orizontală a tuturor crizelor în ceea ce privește pregătirea și mecanismele de răspuns în domeniul protecției civile.
Președintele României a arătat că evoluțiile dramatice din Ucraina, precum și provocările tot mai mari generate de schimbările climatice sunt argumente presante pentru a ne reînnoi reflecția asupra acțiunii comune a UE pentru pregătirea și răspunsul la crize, inclusiv prin instrumentul esențial al Mecanismului Uniunii Europene de protecție civilă, în continuarea Concluziilor Consiliului European pe această temă din decembrie 2021. Președintele Klaus Iohannis a mulțumit celor nouă state membre – Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Franța, Grecia, Irlanda, Lituania, Slovacia, care s-au alăturat scrisorii pe care a inițiat-o către Președintele Consiliului European, Charles Michel, și Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la necesitatea de a consolida în continuare această dimensiune. Președintele României a prezentat căile de acțiune identificate de țara noastră în sprijinul acestei reflecții, respectiv dezvoltarea unei abordări strategice pe termen mediu și lung a Mecanismului de protecție civilă al UE, creșterea capacității instituționale la nivelul UE, dezvoltarea în continuare a capacităților europene de pregătire și răspuns în cazuri de urgență, precum și consolidarea rolului autorităților naționale de protecție civilă și de gestionare a crizelor, această temă propusă de Președintele Klaus Iohannis fiind reținută în Concluziile Consiliului European.
Pe palierul economic, liderii europeni au convenit asupra unei serii de linii de acțiune, în lumina Concluziilor Consiliului European din martie 2023 și a prezentării Comisiei Europene cu privire la strategia de securitate economică a Uniunii, în vederea consolidării politicii industriale, Pieței Unice și a competitivității și productivității europene.
În cadrul discuțiilor, Președintele României a făcut referire la necesitatea consolidării și finalizării Pieței Unice, în paralel cu o acțiune integrată și coerentă, care să armonizeze măsurile de creștere a competitivității UE la nivel global și reducere a dependențelor cu obiectivele menținerii coeziunii interne a Uniunii. Președintele Klaus Iohannis s-a referit și la întărirea rezilienței sectorului farmaceutic, inițiativă sprijinită de România, punând accent pe necesitatea unor măsuri urgente pentru a asigura producția de medicamente critice în Europa și pentru a face lanțurile noastre de aprovizionare mai rezistente. Președintele României a salutat, în același timp, adoptarea primei strategii europene de securitate economică, un concept strategic extrem de necesar, și a exprimat apreciere pentru eforturile Comisiei Europene și ale Înaltului Reprezentant în acest sens, arătând că documentul prezentat reprezintă o bună bază pentru dezbaterile ulterioare de la nivelul Consiliul UE.
Președintele Klaus Iohannis a pledat, totodată, și pentru continuarea dialogului cu SUA pe tema efectelor Actului privind Reducerea Inflației asupra economiei europene și a subliniat că parteneriatul UE – SUA este esențial pentru stimularea capacităților Uniunii în sectoarele industriale de importanță strategică. Totodată, Președintele României a mulțumit Președintelui Comisiei Europene pentru eforturile depuse în elaborarea și prezentarea propunerilor de revizuire a Cadrului Financiar Multianual într-un timp record, menționând că, la o primă evaluare, propunerea reușește să găsească un echilibru între ajustarea bugetului în funcție de noile priorități și evoluții, păstrând totodată structura generală a exercițiului și predictibilitatea fluxurilor financiare. Președintele Klaus Iohannis s-a referit la cele două noutăți majore în bugetul revizuit, acestea fiind noua Facilitate pentru Ucraina și revizuirea Fondului de suveranitate / STEP, indicând necesitatea unei analize tehnice aprofundate în cadrul Consiliului UE pe aceste propuneri. Președintele României s-a pronunțat și pentru identificarea celor mai bune soluții pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual, în urma unor analize temeinice.
În ceea ce privește securitatea și apărarea, șefii de stat și de guvern europeni au trecut în revistă stadiul implementării Concluziilor anterioare ale Consiliului European și a Busolei Strategice, cu accent pe progresele înregistrate în domeniile securității și apărării cibernetice, amenințărilor hibride, mobilității militare, securității maritime și spațiale și pe dimensiunea civilă a Politicii de Securitate și Apărare Comună.
Președintele Klaus Iohannis a accentuat necesitatea de a continua eforturile în vederea dezvoltării bazei tehnologice și industriale europene în sectorul de apărare, inclusiv printr-o finanțare adecvată și crearea și modernizarea liniilor de producție din Europa Centrală și de Est, insistând, totodată, pe consolidarea cooperării cu NATO.
Pe tema migrației, Președintele României a apreciat progresele realizate în implementarea Concluziilor Consiliului European din 9 februarie 2023, la care România a contribuit de manieră proactivă, inclusiv prin implementarea unui proiect-pilot la granița cu Serbia. Președintele Klaus Iohannis a arătat că procedurile de înregistrare de la frontiera cu Serbia aplicate în cadrul acestui proiect-pilot pot servi drept model pentru îmbunătățirea acestor procese la nivel european și a subliniat că eforturile recente ale țării noastre în implementarea proiectului reconfirmă angajamentul solid al țării noastre pentru protecția eficientă a frontierelor externe ale Uniunii. Totodată, Președintele României a salutat acordul recent al miniștrilor pentru Afaceri Interne asupra unor dosare legislative importante din Pactul privind Migrația și Azilul, reiterând abordarea constructivă pe care țara noastră a avut-o în acest proces. Președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea în eforturile susținute ale Comisiei Europene și ale viitoarei Președinții spaniole a Consiliului UE în definirea și implementarea unor soluții durabile în domeniul migrației la nivel european.
Șefii de stat și de guvern europeni au avut și o dezbatere strategică pe tema relațiilor Uniunii cu China, cu accent pe abordarea multifațetată a UE față de aceasta, alături de promovarea unei relații bazate pe echilibru și reciprocitate.
Președintele României a exprimat sprijinul pentru recalibrarea relațiilor UE cu China, apreciind inclusiv rolul pe care noua strategie europeană pentru securitatea economică îl poate juca în acest proces, și a evidențiat importanța unității UE în acest sens.
La capitolul dedicat agendei de relații externe, liderii europeni au abordat, de asemenea, pregătirea Summitului UE-CELAC, cu accent pe un parteneriat reînnoit al UE cu statele din regiunea Americii Latine și Caraibilor, fondat pe o agendă pozitivă orientată spre viitor.
Președintele Klaus Iohannis a salutat oportunitatea reprezentată de Summitul UE-CELAC pentru relansarea parteneriatului cu statele din regiune și a punctat importanța asumării unei abordări ambițioase în negocierile pentru pregătirea Summitului, în special pe temele privind standardele democratice și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Cu referire la Tunisia, Președintele României a pus accent pe importanța continuării angajamentului politic cuprinzător al UE în relația cu acest partener cheie, inclusiv din perspectiva gestionării migrației. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea relansării dialogului Belgrad-Pristina pe coordonate durabile.
Elemente suplimentare referitoare la reuniunea Consiliului European
În cadrul reuniunii Consiliului European, șefii de stat și de guvern europeni au reiterat în cei mai categorici termeni condamnarea distrugerii barajului de la Kakhovka, având în vedere efectele sale devastatoare în plan umanitar, ecologic, agricol, economic, dar și asupra securității centralei nucleare de la Zaporojie și a fost reafirmat sprijinul UE pentru autoritățile ucrainene în gestionarea situației și pentru activitatea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de a consolida siguranța și securitatea nucleară în Ucraina.
Liderii europeni au exprimat sprijinul pentru Formula de Pace a Președintelui Zelenski, inclusiv în perspectiva viitorului Summit Global pentru Pace. A fost subliniată necesitatea de a asigura, împreună cu partenerii – Banca Europeană de Investiții, Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale – un sprijin financiar stabil, previzibil și durabil Ucrainei pentru anii următori, dar și în perspectiva reconstrucției. Șefii de stat și de guvern europeni au făcut referire și la necesitatea de a face progrese în ceea ce privește utilizarea activelor rusești înghețate în procesul de reconstrucție a Ucrainei și antrenarea răspunderii internaționale pentru crimele comise de Federația Rusă în Ucraina, în conformitate cu normele de drept internațional. De asemenea, a fost salutată adoptarea celui de-al 11-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, fiind evidențiată, totodată, importanța unei implementări depline și eficiente a regimului de sancțiuni cu prevenirea eludării acestuia. În egală măsură, a fost condamnat sprijinul acordat Federației Ruse de către Iran și Belarus, precum și punerea în pericol de către Federația Rusă a securității alimentare globale, liderii reiterând sprijinul pentru continuarea Black Sea Grain Initiative și sublinierea rolului Solidarity Lanes.
Pe palierul economic, liderii europeni au convenit, printre altele, continuarea lucrărilor la nivelul Consiliului în raport cu propunerile Net Zero Industry Act și Critical Raw Materials Act, cu scopul atingerii unui acord pe durata actualului ciclu legislativ, necesitatea de a seta standarde globale în domeniul inteligenței artificiale și de a plasa UE ca prim actor în dezvoltarea acesteia, precum și definirea unor măsuri urgente pentru a asigura o producție suficientă a celor mai importante medicamente și dispozitive medicale în Europa și a diversifica lanțurile internaționale de aprovizionare. Totodată, a fost subliniată necesitatea de a consolida securitatea economică și reziliența UE și de a reduce dependențele strategice prin demersuri proporționale, precise și țintite la provocările de securitate cu asigurarea unui echilibru între dezideratul unei economii deschise și apărarea intereselor UE. Consiliul European a andosat Recomandărilor Specifice de Țară Integrate încheind astfel exercițiul Semestrului European 2023 și a solicitat finalizarea lucrărilor pe tema revizuirii guvernanței economice până la sfârșitul anului 2023, precum și continuarea lucrărilor de revizuire a Cadrului Financiar Multianual, prezentate recent de către Comisia Europeană. Au fost abordate inclusiv efectele Actului privind Reducerea Inflației, adoptat de SUA și a fost convenită continuarea dialogului cu partenerii americani pe acest subiect.
Referitor la securitate și apărare, liderii europeni au evocat necesitatea de a consolida baza tehnologică și industrială europeană în sectorul de apărare prin adoptarea rapidă a Act in Support of Ammunition Production /ASAP, salutând ajungerea la un acord de către co-legislatori pe tema European Defence Industry Reinforcement through common Procurement Act /EDIRPA. A fost reafirmată necesitatea de a face progrese cu privire la European Defence Investment Programme / EDIP, cu scopul de a consolida capacitatea și reziliența bazei tehnologice și industriale din sectorul european al apărării. Liderii europeni au salutat decizia de a crește plafonul financiar al Facilității Europene pentru Pace cu 3,5 miliarde de Euro, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor Ucrainei și a altor parteneri.
În ceea ce privește dezbaterea strategică pe tema relațiilor Uniunii cu China, în cadrul reuniunii a fost subliniată importanța cooperării cu China în abordarea provocărilor globale, dar și imperativul echilibrării balanței comerciale și al menținerii unei concurențe echitabile. Consiliul European a adresat un apel Chinei de a insista pe lângă Rusia pentru încetarea imediată a războiului de agresiune și retragerea necondiționată și completă a trupelor din Ucraina, evidențiind responsabilitatea specială a Chinei care derivă din statutul de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Consiliul European a reconfirmat ”politica o singură Chină”, în paralel cu sublinierea importanței Strâmtorii Taiwan pentru securitatea globală și cu condamnarea oricărei încercări unilaterale de a schimba statu-quo-ul prin forță sau coerciție. A fost reluată importanța pe care UE o acordă respectării drepturilor omului.
În cadrul discuțiilor referitoare la agenda de relații externe, liderii europeni au condamnat violențele din nordul Kosovo și a fost lansat un apel pentru detensionarea imediată a situației, cu reluarea dialogului facilitat de UE și punerea în aplicare rapidă a Acordului privind calea spre normalizare. Liderii europeni au avut și o discuție strategică privind relația cu partenerii din Mediterana, cu accent pe Tunisia și parteneriatul UE cu această țară. Consiliul European a exprimat sprijin pentru un rol consolidat al Uniunii Africane în forurile internaționale, în special G20. Consiliul European a rămas pe deplin angajat pentru o soluționare cuprinzătoare în dosarul cipriot, în cadrul ONU și în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU și cu principiile pe care se întemeiază Uniunea Europeană.
Administratie
Parcul din Florești, deschis înainte de începerea școlii pentru un traseu mai sigur al elevilor
Acces permis, deși amenajările nu sunt încă finalizate
Locuitorii comunei Florești pot folosi, începând de astăzi, noul parc amenajat în localitate. Decizia a fost luată înaintea începerii anului școlar, pentru ca elevii să poată ajunge la cursuri pe un traseu considerat mai sigur decât cel de-a lungul drumului intens circulat.
Primarul comunei Florești, Simona David, a anunțat că parcul este deschis publicului, chiar dacă anumite dotări urmează să fie montate în perioada următoare. Sistemul de supraveghere video și băncile din foișor sunt programate să fie instalate săptămâna viitoare.
Apel către localnici pentru protejarea spațiului verde
Edilul le-a transmis locuitorilor să manifeste responsabilitate și să contribuie la păstrarea parcului într-o stare corespunzătoare. Printre recomandări se numără depozitarea deșeurilor doar în locurile special amenajate, protejarea arborilor tineri și a florilor recent plantate, precum și evitarea accesului pe suprafețele verzi.
De asemenea, utilizatorii parcului sunt îndemnați să nu deterioreze băncile, foișorul sau celelalte elemente de mobilier urban.
„Felul în care arată parcul depinde de fiecare dintre noi”
În mesajul adresat comunității, primarul Simona David a subliniat că întreținerea spațiului depinde în mod direct de comportamentul celor care îl folosesc.
„Vă invit să ne bucurăm de acest parc și, în același timp, să îl protejăm. Să păstrăm curățenia, să nu distrugem vegetația și mobilierul și să avem grijă de toate dotările. Aspectul și igiena parcului sunt responsabilitatea noastră, iar modul în care îl păstrăm reflectă respectul pe care ni-l acordăm unii altora”, a transmis Simona David, primarul comunei Florești.
Edilul le-a mulțumit locuitorilor pentru înțelegere și pentru sprijinul acordat în păstrarea noului spațiu public.
Administratie
Comunitatea din Cornu de Jos, unită în jurul unui moment de sărbătoare și credință
Slujbă arhierească la Parohia „Sfânta Parascheva”
Locuitorii din Cornu de Jos au participat la un moment cu o puternică încărcătură spirituală, odată cu oficierea unei slujbe la Parohia „Sfânta Parascheva”. Slujba a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
La eveniment a fost prezent și Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova, care s-a alăturat credincioșilor din localitate.
Lucrările bisericii, binecuvântate în prezența credincioșilor
Ceremonia a inclus sfințirea lucrărilor efectuate în ultima perioadă la lăcașul de cult. Modernizările și intervențiile realizate au fost posibile prin implicarea comunității locale, care a contribuit la protejarea și întreținerea unui important reper religios și cultural al comunei.
Prin eforturile depuse, credincioșii au demonstrat încă o dată că solidaritatea și responsabilitatea comunitară pot susține păstrarea patrimoniului spiritual al localității.
O revenire cu valoare simbolică
Prezența Preasfințitului Părinte Timotei Prahoveanul la Cornu de Jos a avut o semnificație aparte. Ierarhul s-a aflat din nou în mijlocul comunității după o vizită similară desfășurată în 2017, când a oficiat slujba de sfințire a capelei cimitirului parohiei.
Revenirea sa a oferit evenimentului o dimensiune simbolică, întărind legătura dintre Biserică și credincioșii din Cornu.
Virgiliu-Daniel Nanu: „O comunitate devine puternică atunci când oamenii se adună în jurul valorilor comune”
Potrivit unui mesaj transmis de Consiliul Județean Prahova, președintele instituției i-a felicitat pe toți cei care s-au implicat în realizarea lucrărilor și a mulțumit ierarhului pentru participarea la eveniment.
„Astfel de momente ne arată cât de solidă poate fi o comunitate atunci când oamenii se mobilizează în jurul valorilor și convingerilor comune. Îi felicit pe toți cei care au sprijinit lucrările desfășurate la acest lăcaș de cult și îi mulțumesc Preasfințitului Părinte Timotei Prahoveanul pentru că a fost din nou alături de credincioșii din Cornu”, a transmis Virgiliu-Daniel Nanu, citat de Consiliul Județean Prahova.
Tradiția și patrimoniul local, în atenția autorităților județene
Reprezentanții Consiliului Județean Prahova au reafirmat sprijinul instituției pentru valorile religioase, tradițiile și patrimoniul care definesc identitatea comunităților din județ. Evenimentul de la Cornu de Jos a evidențiat rolul pe care implicarea locală îl are în conservarea locurilor cu importanță spirituală și istorică.
Exclusiv
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului” produce șefi din foști plutonieri, cocoloșește „academia de cămătărie” de la CAR, umilește polițiști cu 30 de ani de muncă și împinge spre pensie, în pas alergător, personaje precum „Pinochio de Băicoi” – Bogdan Stoican, ajungem azi în punctul în care se clarifică, definitiv, diagnosticul:
la IPJ Prahova nu vorbim doar de corupție, ci și de analfabetism funcțional la vârf.
Nu e pamflet, e realitatea din propriul lor site oficial.
Ginel Preda și Marcel Bălan – eternii interimari cimentați la conducere
Nu mai reluăm aici, decât în treacăt, „CV-urile de aur” ale Grădiniței de Cadre:
– „Pinochio de Băicoi” – Bogdan Stoican, plutonier lipit de scaunul de șef de oraș și împins spre pensie cu cinci dosare disciplinare la subraț;
– „Academia de Cămătărie” de la CAR IPJ Prahova, cu milioane evaporate „în familie”;
– „Resurse Inumane”, condus de „doamna șefă” aterizată pe post prin combinații de dormitor, nu prin concurs.
Astăzi, sub reflector intră proaspeții „titulari” ai conducerii IPJ Prahova:
comisarul de poliție Ginel Preda, care a luat examenul de titularizare pe funcția de inspector-șef acum două săptămâni,
și comisarul Marcel Bălan – da, același Marcel Bălan cu „păpușa gonflabilă”, conexiuni dubioase și probleme de integritate – care vineri a devenit oficial adjunct al IPJ Prahova.
Nu comentăm acum cum au luat examenul. Probabil pentru merite „deosebite și vitejești” în arta împingerii gunoiului sub preș. Dar există un detaliu care spune totul despre „transparența” și „egalitatea de șanse” din sistem.
Concurs secret, cu ușa închisă: șefii au aflat când era deja prea târziu
La examenul pentru funcția de inspector-șef al IPJ Prahova, condus acum de Ginel Preda, anumiți șefi din IPJ au aflat de concurs abia cu două zile înainte de închiderea înscrierilor.
Două zile.
Chiar dacă ar fi vrut să participe, nu mai aveau timp să pregătească dosarele și documentele necesare. Adică exact atât cât îi trebuie sistemului ca să spună, cu aer grav, „a fost concurs, a fost deschis, putea oricine să se înscrie”, știind foarte bine că în realitate ușa a fost ținută întredeschisă doar pentru cine trebuia să intre.
Asta nu e transparență, asta e regie ieftină:
– îi anunți pe unii la timp,
– pe ceilalți îi anunți când nu mai au timp,
– și apoi prezinți rezultatul drept „victoria meritocrației”.
Aceeași poveste la adjunctul Marcel Bălan: omul cu gonflabile, incompatibilități constatate de ANI și familia parcată la „Furturi din conducte” ajunge, brusc, cimentat pe funcție, după ani de interimat. Nimic nou la IPJ Prahova: cine trebuie, rămâne; cine deranjează, zboară.
„Subcomisar-șef de poliție” – noua invenție științifică a IPJ Prahova
Dacă ar fi fost doar combinații, poate am fi spus că e „doar” corupție. Numai că IPJ Prahova reușește performanța de a fi și corupt, și needucat.
Pe site-ul oficial al IPJ Prahova, sub ochii tuturor, apare următoarea formulare pentru ofițerul Bulei Laura:
„subcomisar șef de poliție Bulei Laura”.
Citiți bine:
subcomisar-șef de poliție.
Nu există, în România, gradul de „subcomisar-șef de poliție”.
Există ori subcomisar, ori comisar-șef.
La IPJ Prahova, însă, s-a inventat hibridul administrativ perfect pentru a ilustra halul în care a ajuns instituția.
Când oamenii care conduc un inspectorat județean de poliție nu sunt în stare să scrie corect un grad profesional de pe propria lor organigramă, ce pretenții să mai avem că pot citi un dosar penal, un raport de control sau o dispoziție legală?
„Vai de steaua noastră ca cetățeni, vai de steaua lor care conduc acest hău numit IPJ Prahova.”
Cursul scurt de cultură juridică pentru Ginel, Bălan & Co.
Dacă proaspeții „cimentați” în funcții – Ginel Preda și Marcel Bălan – nu au avut timp să învețe măcar ierarhia gradelor pe care le conduc, Incisiv de Prahova le oferă, gratuit, un scurt curs de cultură juridică:
Ierarhia oficială a ofițerilor din Corpul comisarilor, conform Statutului polițistului, include doar trei grade, în ordine crescătoare:
- Subcomisar de poliție – echivalentul gradului militar de maior
- Comisar de poliție – echivalentul gradului militar de locotenent-colonel
- Comisar-șef de poliție – echivalentul gradului militar de colonel
Atât.
Nu „subcomisar-șef”, nu „super-sub-comisar”, nu „comisar interimar etern”.
Confuzia apare când oameni care nu stăpânesc nici măcar terminologia de bază pun laolaltă „subcomisar” cu „comisar-șef” și inventează un grad care nu există în lege, dar există, iată, pe site-ul IPJ Prahova.
Un subcomisar poate ocupa o funcție de conducere (șef de birou, șef de serviciu), dar gradul rămâne subcomisar. Nu se transformă, prin dorința sau prostia cuiva, în „subcomisar-șef”.
Când IPJ Prahova ajunge să deformeze chiar limbajul legal al propriilor grade, avem imaginea perfectă a analfabetismului funcțional la vârf:
– oamenii nu mai știu ce grade au,
– ce competențe au,
– ce atribuții au,
dar știu foarte bine cum se iau examenele cu ușa între-deschisă, cum se fac pensionările fulger și cum se pun botnițe ziarelor incomode.
Când prostia întâlnește aroganța: sinteza „Grădiniței de Cadre”
Așa cum se vede și în documentele oficiale ale IPJ Prahova (capturi și înscrisuri ):

„Parcă e blestemat Băicoiul ăla”, spun polițiștii din interior, uitându-se la paradele de șefi improvizați, de la dispecerul căzut în patul din sediu până la Pinochio de Băicoi și la noii „stăpâni ai inspectoratului”.
Nu e blestem. E selecție.
De ani de zile, IPJ Prahova promovează:
– plutonieri făcuți ofițeri la apelul bocancilor,
– „băieți buni la combinații”,
– amante făcute șefe,
– dispeceri care tratează uniforma ca pe un halat de casă,
– „strategi” ai pensionărilor fulger și ai concediilor „pe boală”.
Rezultatul?
Un IPJ Prahova în care:
– se inventează grade care nu există;
– se organizează concursuri la care „toată lumea poate participa”, doar că unii află când nu mai au timp să-și depună dosarul;
– se cocoloșesc personaje cu probleme penale, disciplinare și de integritate, în timp ce oamenii incomozi sunt tocați mărunt;
– se consumă energie și resurse pentru a afla „cine stă în spatele Incisiv de Prahova”, nu pentru a curăța mizeria scoasă la suprafață.
Concluzie Incisiv de Prahova: nu gradul te face prost, dar prostia desfigurează gradul
Episodul 57 ne arată un IPJ Prahova în care nu doar cămătăria, combinațiile, impunitatea pe pensii și disprețul față de cetățeni fac legea, ci și prostia organizată la nivel de vârf.
Când pe site-ul oficial al unei instituții de forță din România apare, negru pe alb, un grad care nu există, înseamnă că:
– nimeni nu mai citește ce se scrie în numele instituției;
– nimeni nu mai controlează ce se semnează;
– nimeni nu mai știe, cu adevărat, ce reprezintă uniforma pe care o poartă.
Nu gradul de subcomisar, comisar sau comisar-șef este de vină.
Ci faptul că, la IPJ Prahova, prostia, aroganța și impostura au fost ridicate la rang de politică internă.
Incisiv de Prahova va continua să arate, cu nume și exemple, cum se conduce acest hău instituțional.
Iar pentru cei care cred că un examen aranjat, o funcție cimentată sau o pensie luată „la timp” le rezolvă tot, mesajul rămâne același:
– pensia nu prescrie păcatele,
– funcția nu spală prostia,
– iar un „subcomisar-șef” inventat pe site spune mai mult despre adevărații șefi decât o mie de comunicate pompoase.
Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum 3 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum 2 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 4 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 3 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 3 zileIndustria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor



