Exclusiv
Doar o analiză corectă a sistemului penitenciar ne poate oferi o imagine de asamblu a ceea ce e
Despre cum ar trebui să fie un management performant/ eficient al sistemului penitenciar, ne dezvaluie cei de la FPP.
Un management performant al sistemului penitenciar din România ar trebui să aibă ca obiective principale îmbunătățirea condițiilor de detenție, reducerea recidivei, promovarea securității și a siguranței în penitenciare, precum și integrarea socială a deținuților eliberați din închisoare. Acest lucru poate fi realizat prin următoarele:
- O planificare strategică și o gestionare adecvată a resurselor, inclusiv personalul, bugetul, infrastructura și echipamentul.
- Un cadru legal și reglementări clare, transparente și coerente pentru toate aspectele legate de detenție și reintegrare socială.
- Promovarea unui climat de lucru pozitiv în penitenciare, prin încurajarea dialogului deschis între administrația penitenciarului și personalul în serviciu, precum și dezvoltarea de programe de formare și dezvoltare profesională pentru personalul penitenciar.
- Implementarea de strategii eficiente pentru prevenirea recidivei și asigurarea reintegrării sociale a deținuților prin oferirea de programe de pregătire pentru viața după eliberare, asistență medicală și psihologică, precum și sprijinul comunității locale.
- Îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii penitenciare, astfel încât aceasta să îndeplinească standardele internaționale și să asigure siguranța și securitatea tuturor deținuților și personalului în serviciu.
În final, un management performant al sistemului penitenciar din România ar trebui să reflecte angajamentul statului pentru drepturile fundamentale ale persoanelor private de libertate și să se concentreze asupra asigurării unui mediu sigur și adecvat pentru reintegrarea socială a deținuților în societate.
Avem parte de toate acestea?
Din păcate formatorii de opinie din mai multe penitenciare, printre care amintim penitenciarele Botoșani, Târgsor, Giurgiu, Mioveni, Ploiești s.m.d. reclamă că tipul de management prezent este unul reactiv și nu proiectiv.
Din păcate tot mai mulți angajați se plâng de volumul mare de muncă, generat de multitudinea de sarcini, proceduri greoaie, birocrație stufoasă și uneori inutilă, lipsă de personal și de viziune managerială care să ofere soluții eficiente pentru astfel de situații de criză prin care sistemul trece aflându- ne intr-o adevărată transformare in care tot mai mulți angajați cu experientă se grăbesc să se pensioneze, pentru că zvonurile din zona legislativă ii descurajează , iar procesul de incadrare și formare profesională nu tine pasul. Zona de management se limitează doar la a aduce oameni in sistem care să ocupe posturile și misiunile, dar efectele dezastruoase ale unei minime pregătiri profesionale se văd zi de zi in zecile de incidente petrecute la nivelul sistemului penitenciar. Acești sacrificați ai sistemului nu am nici măcar parte de o formare la locul de muncă pentru că marea majoritare muncesc singuri pe secții, sau in alte posturi și nu au de la cine” să fure” meserie.
In lipsa unor elemente minime care să genereze performanță, managerii se mulțumesc că există totusi cineva care să deconteze lucrurile urâte care se intâmplă in sistem și pentru care se impun măsuri. Uneori chiar nu contează adevăratul vinovat, e bine că existe cineva care „să isi ia fapta”.
Sistemul este reactiv și nu proiectiv.
Poate vă mai amintiți perioada in care, din cauza unui director mincinos care dorea să isi acopere in fața directorului general incompetența , găsind vinovați in jurul domniei sale, dar nu privea in oglindă, sistemul a gestionat acea perioadă de evenimente in mod reactiv, astfel că toți ofițerii cu funcții de responsabilitare din penitenciare, pentru o bucată bună de timp , au fost blocați intr-o activitate inutilă. In fiecare dimineață , in echipe mixte, se perindau prin camerele deținuților , chipurile să le identifice problemele și să le soluționeze. In trei zile și deținuții s-au săturat de această măsură dar cel mai rău a fost că ofițerii au inceput să acumuleze obozeală, pentru că pentru aceast timp pierdut inutil nimeni nu le prelua sarcinile curente și astfel că au apărut breșe in structura de pază și a urmat un șir de evadări in lanț care au determinat renunțarea la această măsură nepotrivită.
A fost nevoie de intervenția corpului de control a ministrului justitiei pentru ca directorul nincinos să fie declarat incompetent și inlăturat de la conducerea penitenciarului , lucrurile revenind la firesc.
Pozitia noastră față de măsura instituită cu privire la dislocarea unui număr important de ofițeri, pentru o sarcină inutilă, a fost că măsura este ineficientă, generează vulnerabilități și prejudicii. Și așa s-a dovedit, dar a fost nevoie de ceva evadări pentru ca decidenții să se convingă de efectul nociv al influenței unui director mincinos și incompetent, care părea că ” Alin e băiat bun”.
Un alt exemplu de management reactiv este generat de Strategie mincinoasă de diminuare a comportamentelor agresive, strategie care obligă la niște raportări și analize mincinoase, dor ca sistemul să pară bine. Adevărul este că in cadrul aplicării acestei strategii măsurile sunt greșite, și asta se reflectă in evoluția comportamentelor pe ani. In ultimii ani aceste comportamente au inregistrat o „evoluție ” negativă, iar agresiunile impotriva angajaților s-au dublat față de anul anterior.
Măsura reactivă a sistemului a fost ca toți să se năpustească asupra deținutilor aflați in monitorizare, fiind dispuse o sumedenie de acțiuni și activități redundante ce au condus la neglijarea altor categorii de deținuti, in zona cărora au inceput să se dezvolte incidentele ( tineri, minori , femei etc).
Cu siguranta sistemul va reactiona si de această dată reactiv și : șou pe ei, pe minori, tineri, femei etc, dar cum facem că personalul ăla cărora le dublați sarcinile de la zi la zi e tot același si tot mai putin?
Sistemul ar trebui să fie condus prin analize concrete care să determine proiectări realiste, eficiente și multidirecționale.
Există mai multe modalități prin care se poate reduce agresivitatea detinutilor din penitenciare, dacă am avea o minte limpede pentru situații de criză, dar direcțiile de specialitate , care ar trebui să iși justifice existența și in astfel de situații este plină de beizadele , fără experiență de sistem:
- Terapia comportamentală: Această formă de terapie încurajează detinuții să-și recunoască comportamentul agresiv și să-și îmbunătățească abilitățile de gestionare a furiei prin identificarea și modificarea gândurilor și comportamentelor negative.
- Programe de educație: Programele educaționale (cum ar fi cele privind literatura, istoria și matematica) pot ajuta la reducerea tensiunilor din penitenciare și la îmbunătățirea stimei de sine și a încrederii in sine a detinuților, ceea ce poate reduce agresivitatea.
- Activități recreative: activitățile recreative, cum ar fi sportul și artefactele, permit detinuților să-și canalizeze energia și tensiunea prin mijloace pozitive și să-și îmbunătățească socializarea cu ceilalți deținuți și cu personalul penitenciar.
- Terapie ocupationala: Detinuții pot fi instruiți într-o varietate de abilități în cadrul terapiei ocupaționale (cum ar fi paznicilor de animale sau lucrători în instalații industriale) care le-ar putea fi utile după eliberare și reduc agresivitatea prin oferirea detinuților scopuri și obiective care încearcă să îmbunătățească stima de sine și încrederea în sine.
- Programul de gestionare a furiei: Acest program este destinat detinuților cu niveluri ridicate ale furiei și agresivității. Programul constă într-un proces de învățare a tehnicilor de calmare atunci când sunt frustrați sau iritați și practicând tehnici de autocontrol.
- Petrecerea a cât mai mult timp in afara camerelor de deținere.
Reducerea agresivității în rândul detinuților din penitenciare necesita un angajament constant din partea administrației penitenciarului și al personalului penitenciar, prin desfășurarea unor programe educaționale și terapeutice eficiente, asigurarea condițiilor decente de detenție, precum și îmbunătățirea relațiilor dintre deținuți și personalul deținutului prin tehnicile de negociere și comunicare non-violentă, dar pentru toate acestea avem nevoie de personal de specialitate si ” avem” : 3 psihologi, ca exemplu, la 1500 de deținuti, din care 430 psihici, 120 rsp, minori, tineri, bătrâni, străini, hiv, vulnerabili etc. Trei la 1500 deținuți cu profil dificil, trei care nu stiu cum să isi prioritizeze activițățile, dar e munca in zadar, e ca la o instalație veche și ruginită de apă, care o cârpești intr-o parte și bufnește in alta.
Dar știți când incepe distracți și umorul negru la români?
Când salvezi institutia din o mie de situatii dificile, care ar putea aduce grave prejudicii și nu mai reusesti la una.
Atunci toate cele 1000 de fapte bune dispar și rămâne in atentie UNA, aia rea pentru care nu ai mai avut timpul si energia să lupți.
Si atunci vin ” expertii” ANP ului in control, profesioniștii ăia care iși omoară timpul prin patiseriile și cafenelele din Floreasca și abia acum incepe distractia:
-Băieți avem proceduri și normare a timpului pe activități, primul lucru, hai cu procedura pe masă. Uite, trebuia să faci asta, asta, deciziile directorului general spun că și asta, mai există si N adrese de indrumare și cu asta și asta, chiar și de la altă direcție de specialitate care nu are treabă cu profesia voastră, dar care a pus intr-o adresă pentru specialiștii lor niște măsuri și pentru voi și pentru că un șarpe dormea prin ANP și pentru că adresele sunt semnate de către directorul general, vi se aplică si vouă, bla, bla…
-Dar stai domne așa, procedurile si normele astea sunt in corelație directă cu standardele de personal și astea toate puteau fi aplicate la nivelul cerintelor dumneavoastră doar in conditiile in care sunt respectate de către angajator standardele de personal si in loc de 3, de exemplu, ar fi fost angajați 20.
Dar de aici , când se aplică principiu ” totul e bine cât e bine, când nu mai e bine, e de rău” incepe dialogul surzilor și totul se rezumă la găsirea unui țap ispăsitor, că așa se termină incidentele in sistemul penitenciar si astăzi aducem ca exemplu
PENITENCIARUL GIURGIU
Aflat de două zile in alarmă.
Joi spre Vineri, ora 02.45 este alarmată intreaga unitate si incep activități complexe, programul angajaților fiind de aproximativ 15 ore.
Vineri spre Sâmbătă, orele 04 intreaga unitate este din nou alarmată și incep activități complexe, de această dată si cu sprijinul Grupei EOS a unui penitenciar din zona.
Tot haosul asta este generat de un management reactiv.
” Când elefanții se bat, suferă iarba”. Si ce iarbă ofilită , demotivată si incordată neuropsihic are Giurgiu.
Pentru că Giurgiu are o structură de personal vulnerabilă, cu 80% din personal nou incadrat, puțină formare profesională si 1487 deținuți, din care:
- 551RMS,
- 728 RI,
- 6 RSD,
- 131RD,
- 61PV-NC,
- 12C.OBS,
- 1MINOR,
- 58TINERI,
- 35 DPV,
- 102 RSP,
- 23 STRAINI,
- 27 HIV,
- 10 METADONA,
- 437 CUTRATAMENT PSIHIATRIC,
- 16 CU MIJLOACE DE IMOBILIZARE,
- 38 IN MONITORIZARE,
- 9 CU RISC DE SUICID,
- 18 VULNERABILI,
- 37 CU GARANTII EUROPENE și niciun sprijin consistent din partea A.N.P.
Dacă am avea parte de o gândire strategică corectă nu puteam să nu constatăm că este important ca forurile superioare, fie că vorbim de ANP, sau de M J. , să ofere sprijin penitenciarelor care se confruntă cu probleme majore, precum Penitenciarul Giurgiu, deoarece acest lucru poate îmbunătăți siguranța și securitatea atât a deținuților, cât și a personalului implicat. Pentru astfel de penitenciare abordarea corectă ar conține :
- Alocarea de resurse financiare și umane suplimentare: Penitenciarul Giurgiu trebuie să beneficieze de resurse financiare și de resurse umane suficiente pentru a-și îndeplini responsabilitățile în mod eficient.
- Creșterea nivelului de formare și de pregătire a personalului: Personalul penitenciar, în special cei din prima linie, trebuie să fie pregătit profesionist și să aibă cunoștințe actualizate cu privire la cele mai bune practici în materie de securitate și siguranță în penitenciar.
- Implementarea de politici și proceduri clare: Pentru o funcționare eficientă a penitenciarului, esalonul superior trebuie să dezvolte și să implementeze politici și proceduri clare și bine definite, astfel încât să fie asigurată o abordare coerentă a tuturor problemelor majore.
- Îmbunătățirea comunicării între penitenciar și esalonul superior: Comunicarea între Penitenciarul Giurgiu și esalonul superior trebuie să fie îmbunătățită pentru a asigura o cooperare și o colaborare mai strânse în abordarea problemelor majore.
- Evaluarea și monitorizarea constantă a problemelor: Esalonul superior trebuie să evalueze constant problemele cu care se confruntă Penitenciarul Giurgiu și să ia măsuri adecvate pentru a soluționa aceste probleme.
Sprijinul esalonului superior este esențial pentru îmbunătățirea funcționării Penitenciarului Giurgiu și pentru creșterea siguranței și securității în penitenciarele din România în general insă, cu toate că din teritoriu au fost livrate la timp și in mod consistent informatii esențiale, la nivelul forului superior nu s-a făcut mare lucru, ori din neștiința, ori din rea credință, iar tovarășii de arme din regiune, in special Rahova, ” a ajutat ” Penitenciarul Giurgiu la greu, numai in ultima saptămânnă și-au transferat două loturi de deținuti dificili in Penitenciarul Giurgiu ( detinuti din categoria RSP, bolnavi, conflictuali, din 20 , unul nu este in firea lui) fără ca ANP să isi exercite rolul de filtrare a acestor situații.
În lipsa sprijinului din partea eșalonului superior, Giurgiu, pe plan local poate incerca să implementeze câteva măsuri ce pot fi întreprinse la nivel local pentru îmbunătățirea situației Penitenciarului Giurgiu:
- Implicarea comunității: Comunitatea locală poate juca un rol important în sprijinirea Penitenciarului Giurgiu. O abordare colaborativă poate fi construită împreună cu comunitatea, astfel încât să se creeze o mai bună înțelegere și susținere pentru nevoile penitenciarului.
- Dezvoltarea de proiecte de dezvoltare și reabilitare: Penitenciarul Giurgiu poate colabora cu organizații locale pentru a dezvolta proiecte de dezvoltare și reabilitare care să ofere deținuților oportunități de angajare și formare. În acest fel, deținuții pot dobândi abilități și competențe care să-i ajute atunci când revin în societate, dar care să le si ocupe timpul si sa conducă la detensionare,
- Creșterea transparenței: Esalonul local poate solicita creșterea transparenței în ceea ce privește procesele interne ale penitenciarului și îmbunătățirea comunicării între personal, deținuți și comunitate.
- Susținerea inițiativelor din cadrul penitenciarului: Grupul de management local poate oferi sprijin angajatilor penitenciarului în dezvoltarea de proiecte și activități care să contribuie la îmbunătățirea condițiilor din penitenciar și la reintegrarea socială a deținuților.
Este important ca autoritățile locale să colaboreze cu Penitenciarul Giurgiu pentru a îmbunătăți situația din penitenciar și pentru a susține reabilitarea și reintegrarea deținuților în societate si implicit imbunătățirea stării de spirit din unitate.
Azi Giurgiu este doar un exemplu pentru că zilele acestea se evidentiază tot mai mult că managementul strategic nu este ce trebuie, dar ca Giurgiu sunt multe alte penitenciare și doar o analiză corectă a sistemului penitenciar ne poate oferi o imagine de asamblu a ceea ce e, mai precizeaza sursa citata. (Cerasela N.).
Exclusiv
Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)
Hipodromul rușinii: ANZ îi face KO pe „Nae Comisionaru’” și pe „Stimatu’ cu caii dopabili”. De la dopaj protejat la decizie desființată oficial
Când broșura vinde „Ținutul Vinului”, iar realitatea e „Ținutul Dopajului și al Jafoaselor”
În pliantele lucioase „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești e prezentat drept „bijuterie turistică”, „singurul hipodrom modern de trap din România”, cu „evenimente pentru întreaga familie” și „momente memorabile”.
Realitatea, documentată, in EXCLUSIVITATE, de ziarul de investigații Incisiv de Prahova și confirmată acum de acte oficiale, arată cu totul altfel: cai „intact dopați”, refuzuri de test antidoping, comisii umflate la comandă, hotărâri croșetate în disprețul regulamentului ANARZ și un personaj cheie, Alexandri Nicolae, zis „Nae”, prins între dopajul protejat de la hipodrom și găurile financiare de la TCE Ploiești.
Ultima lovitură: Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), forul suprem în materie de trap, a desființat oficial Hotărârea nr. 2 a Comisiei de Apel a CSM Ploiești, a descalificat calul campion VIJELIE STI și a confirmat, negru pe alb, că „soluția lui Nae” a fost ilegală.
„Sport curat” marca Ploiești: refuzi antidoping, rămâi campion… până te prinde ANZ
Pe 5 iulie 2026, la T30 – Marele Premiu de Trap al României, sub deviza „Carol I al României”, în fața copiilor cu popcorn și selfie-uri cu cai lucioși, s-a consumat o farsă sportivă:
- calul VIJELIE STI este declarat câștigător;
- reprezentantul său refuză recoltarea probelor biologice pentru control antidoping (fapt consemnat în Hotărârea nr. 2 a Comisiei de Apel CSM Ploiești);
- calul de pe locul 2 nu e testat;
- cursa e deja compromisă de lipsa mașinii de autostart și de starturi false.
Regulamentul General al Curselor de Trap, publicat de ANARZ (surse oficiale: anarz.eu), spune însă clar:
- refuzul recoltării probelor = descalificare obligatorie a calului (art. 111);
- sancțiuni disciplinare pentru persoanele implicate (art. 95);
- la fapte grave (refuz probe, fals în pașapoarte, substituiri, „samavolnicii”) – obligația de sesizare a organelor penale (art. 95, inclusiv alin. 3).
„Meniul” firesc:
Descalificare + sancțiuni sportive + sesizare penală.
Ce a făcut Comisia de Apel de la Ploiești, sub bagheta lui „Nae”?
Exact pe dos:
- a amendat;
- a dat o suspendare de 60 de zile;
- a lăsat titlul neatins;
- a validat un campion care a refuzat antidoping.
Formula Ploiești:
„Refuzi testul, plătești un pic, stai două luni pe bară și rămâi campion.”
Calul e suficient de „suspect” ca să fie suspendat, dar prea „delicat” ca să-și piardă trofeul.
„Nae Comisionaru’” umflă comisia ca să încapă voturile „bune”
Potrivit Regulamentului și practicii obișnuite, Comisia de Apel are 3 membri. Atât. Clar.
La ședința din 8 iulie 2026, conform cererii scrise a driverului Marciu Adrian către ANZ (document din 06.08.2026), comisia era formată din:
- Nicolae Alexandri („Nae”),
- Tureac Petrica,
- Popescu Cătălin.
Cele trei părți își susțin contestațiile în fața lor. Nu se dă soluție pe loc.
Apoi intervine „magia administrativă”:
- comisia este reconvocată pe 21 iulie 2026 într-o componență de CINCI membri;
- apar doi noi „băieți buni”: State Cătălin și Emeric Dragomir;
- acești doi membri nu participaseră la audierea și susținerea contestațiilor;
- cu toate acestea, iau parte la deliberare și vot.
Hotărârea nr. 2, adoptată cu majoritate, respinge contestația lui Marciu Adrian și menține rezultatul: VIJELIE STI rămâne câștigător, deși refuzul recoltării probelor e recunoscut și sancționat doar parțial.
Opinia separată a membrilor Tureac Petrica și Popescu Cătălin (pag. 9–12 din Hotărârea 2) spune clar:
- refuzul antidoping este dovedit prin proces-verbal;
- art. 111 ANARZ impune descalificare;
- orice altă soluție contravine regulamentului;
- situația are inclusiv implicații de protecție a animalelor și penale (Legea 205/2004 + art. 95.3 din Regulament).
Pe scurt, chiar din interiorul comisiei se strigă:
„Refuz antidoping + păstrarea titlului = ilegal și rușinos!”
Majoritatea „umflată” cu doi membri care nu au auzit părțile decide însă contrariul. Exact ce trebuia pentru „Stimatu’”, proprietarul calului.
ANZ intră în scenă: „Nae, jos laba de pe regulament!”

Când Comisia lui „Nae” stăpânește regulamentul ca pe o cârpă de șters pe jos, intervine forul suprem: Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”.
La ANZ ajunge cererea de reanalizare a lui Marciu Adrian (antrenor și driver al calului Daiana), înregistrată la 06.08.2026, care:
- contestă Hotărârea nr. 2;
- arată că refuzul probelor nu poate să îi aducă avantaj sportiv celui care se opune controlului;
- invocă art. 95 și art. 111 ANARZ;
- semnalează neregularitatea comisiei lărgite: votul dat de membri care nu au asistat la dezbateri.
Răspunsul ANZ vine prin DECIZIA nr. 554 din 11.08.2026 (document oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – ANZ), în care, în esență:
- se admite cererea de reanalizare a lui Marciu Adrian;
- se desființează Hotărârea nr. 2 a Comisiei de Apel CSM Ploiești în partea privitoare la respingerea contestației nr. 4856/06.07.2026;
- în rejudecare, se admite contestația: VIJELIE STI este SANCȚIONAT PRIN DESCALIFICARE din proba T30 – Marele Premiu de Trap, iar rezultatele sunt ANULATE, cu adaptarea clasamentului;
- se mențin celelalte sancțiuni deja aplicate proprietarului și antrenorului – inclusiv interdicția de a participa la curse pentru o perioadă (şase luni, conform informațiilor transmise sursei noastre).
Cu alte cuvinte, ANZ spune textual prin efect juridic:
- „Nae a greșit grav”;
- Hotărârea 2 a fost nelegală în partea esențială;
- regulamentul ANARZ nu e opțional, ci OBLIGATORIU;
- calul care refuză antidoping NU poate rămâne campion.
Este confirmarea oficială, la nivel național, a dezvăluirilor și analizelor publicate anterior de Incisiv de Prahova.
„Stimatu’ cu caii dopabili” – rușinea proprietarilor de cai
Proprietarul lui VIJELIE STI, „Stimatu’” – personaj descris constant de surse din lumea trapului – iese din toată această poveste ca o rușine pentru breasla proprietarilor de cai:
- nu este la primul scandal de dopaj sau refuz de control;
- în trecut, ar fi jonglat cu schimbarea de proprietar (ex. cazul NELSTROM) pentru „spălarea urmelor”;
- ar fi amenințat comisii și făcut presiuni, fără sancțiuni serioase;
- acum, ANZ confirmă că, pe lângă sancțiunile deja aplicate, se adaugă și descalificarea calului.
Nu mai vorbim doar de zvonuri sau de „gurile rele” care îl leagă de antrepozite fiscale și motorină ajunsă „prin interpusi” spre RATP/TCE. Acum, avem:
- un cal descalificat oficial din Marele Premiu;
- un proprietar deja sancționat cu interdicția de a participa la curse pentru o perioadă substanțială;
- o confirmare directă că „eroul” protejat de Nae și de comisia îngroșată cu oameni „de casă” a beneficiat de o hotărâre ilegală.
În lumea proprietarilor de cai, „Stimatu’” rămâne pata pe obrazul unui sport care se vrea nobil: epitomul „rușinii de grajd”.
IPJ Prahova – „mișcarea 75”: capul de struț în nisip (aici), (aici), (aici), etc.
În toată povestea asta, o întrebare țipă din documente și din logica elementară:
Unde este IPJ Prahova? De ce nu s-a autosesizat?
Regulamentul ANARZ (art. 95, inclusiv alin. 3) vorbește de sesizarea organelor de urmărire penală în caz de:
- refuz al recoltării probelor;
- suspiciuni de fraude sportive;
- posibile rele tratamente aplicate animalelor.
Legea 205/2004 privind protecția animalelor adaugă un strat suplimentar de obligații.
În loc să vedem dosar penal, audieri, verificări, avem impresia, cum plastic spun sursele, că IPJ Prahova practică „mișcarea 75”:
- băgat capul de struț în nisip;
- ignorat un caz cu potențial penal;
- tăcere mormântală, în timp ce caii sunt transformați în seringi pe patru picioare.
Nu e ca și cum IPJ Prahova ar uimi pe cineva prin reacții rapide și competență fulgerătoare. Conducerea interimară emană mai degrabă un aer de paralizie decât de vigilență. Dar aici nu mai e vorba de imagine: e vorba de obligații legale concrete.
„Nae” – de la dopaj protejat la TCE în colaps: sistemul e același
Nicolae Alexandri, zis „Nae”, nu este un nume apărut întâmplător în fruntea Comisiei de Apel la Hipodrom:
- fost prefect, fost deputat, fost director și membru în conducerea mai multor instituții publice (conform propriului CV Europass);
- fără specializare în trap, antidoping sau medicină veterinară;
- produs tipic al sistemului de „plantat oameni pe funcții”.
În paralel, numele lui apare și în istoria neagră a TCE Ploiești – societatea de transport public îngropată în pierderi și datorii, nu de presă, ci de Raportul oficial al Comisiei de Analiză TCE Ploiești nr. 1729/05.11.2025 (document al Primăriei):
- pierderi masive în toți anii analizați;
- datorii de zeci de milioane la buget, multe cu risc penal (Legea 241/2005 privind reținerea și neplata contribuțiilor);
- achiziții haotice, stocuri umflate, control intern blocat;
- contracte cu probleme grave de legalitate, spații și stâlpi închiriați la preț de nimic.
La TCE, regulile financiare sunt plastilina lui „Nae & ai lui”.
La Hipodrom, regulamentul ANARZ devine plastilina lui „Nae & comisia umflată”.
Modelul e identic:
- se ia un regulament clar;
- se „interpretează” după interes;
- se umflă structurile (comisii, organigrame) ca să încapă oamenii „buni”;
- se ignoră riscul penal, până când vine cineva de mai sus (ANZ, Comisie de analiză) și desființează circul.
Comisia „Nae & co.”: între demitere, tăierea diurnelor și suspiciuni penale
După intervenția ANZ, situația Comisiei de Apel CSM Ploiești nu mai este doar imorală, ci și oficial problematică:
- Hotărârea 2 este desființată în partea esențială – respingerea contestației;
- reinterpretarea art. 111 ANARZ este declarată, prin efect, nelegală;
- lărgirea comisiei și votul dat de membri care nu au asistat la dezbateri reprezintă o gravă abatere de procedură.
În aceste condiții, se pune firesc problema răspunderii:
- „Nae Comisionaru’” – demitere de urgență de către CSM Ploiești sau, dacă acesta doarme în picioare, de către primarul municipiului Ploiești, Politeanu;
- membrii comisiei care au susținut hotărârea ilegală – sancționarea lor (minim: oprirea diurnelor; maxim: înlăturare din funcții);
- verificarea penală a eventualelor presiuni făcute pentru mărirea comisiei și „masluirea” votului.
Nu mai vorbim de simple „discuții de culise”. Avem:
- un document oficial ANZ care certifică ilegalitatea soluției Comisiei;
- un caz de dopaj/refuz antidoping în care s-a încercat, fățiș, protejarea unui proprietar cu reputație dubioasă;
- un prejudiciu clar adus integrității competiției și imaginii hipodromului.
Copiii din tribune, lecție practică: „Regulamentul e opțional pentru băieții cu pile”
În timp ce adulții fac „inginerii de culise”, copiii din tribune învață, în direct, lecția proastă a hipodromului:
- vezi un cal câștigător care refuză antidoping;
- afli că regulamentul cere descalificare;
- constați că, totuși, calul rămâne campion – până intervine ANZ;
- auzi din gura președintelui Federației de Trap, Marian Manea (citare din relatări anterioare):
„Toți caii de pe podium au fost drogați! Este inuman, este inadmisibil!”
Mesajul transmis de sistem, înainte să corecteze ANZ:
- regulile sunt pentru pliante;
- cine e suficient de important sau bine conectat își negociază sancțiunea;
- comisiile se „adaptează” la nevoie.
În loc să fie „experiență educativă pentru toată familia”, hipodromul devine curs intensiv de fraudă sportivă și bătaie de joc la adresa bunului-simț.
CONCLUZIE:
Hipodromul Ploiești – caz-școală pentru procurori, nu atracție turistică
După decizia ANZ, tabloul este complet:
- Incisiv de Prahova a documentat – IN EXCLUSIVITATE – dopajul protejat, comisia umflată, „Stimatu’ cu caii dopabili” și rolul lui „Nae”;
- driverul Marciu Adrian a pus pe masă, în fața ANZ, argumentele juridice și de procedură;
- ANZ a confirmat tot: Hotărârea nr. 2 a fost nelegală, calul VIJELIE STI trebuie descalificat, rezultatul cursei anulat, sancțiunile personale menținute.
Rămân pe masă întrebările grele:
- Ce face IPJ Prahova, în afară de „mișcarea 75”, cu capul în nisip?
- Când vor fi demişi sau măcar sancționați „Nae” și membrii comisiei care au votat ilegal?
- Când va înțelege CSM Ploiești că hipodromul nu e un joc de cărți pe masa „stimabililor”, ci un loc unde se aplică legi și regulamente reale?
- Când va înțelege primarul Politeanu că a ține astfel de personaje în funcții înseamnă a-ți compromite orașul, sportul și orice pretenție de moralitate?
Până atunci, orice turist sedus de sloganul „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie” ar trebui avertizat cinstit:
„…și, la cerere, tur ghidat prin:
– Hipodromul unde caii refuză antidoping, comisiile se umflă la comandă, iar deciziile ilegale sunt desființate de ANZ;
– lumea în care un proprietar de cai devine simbolul rușinii, iar un ‘Nae’ se crede mai presus de regulament, până îl pune la punct forul suprem.”
Nu mai e loc de broșuri lucioase.
Este loc de anchete, demiteri, dosare penale și, mai ales, de curățenie generală.
Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
„Volga neagră” de Păulești și SIPI-stul cu capul în SMURD
Ziarul de investigații Incisiv de Prahova revine, cu și mai mare plăcere, la serialul „IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE”, ajuns acum la SEZONUL XL (40).
Dacă până acum am „plimbat” cititorii prin CAR-ul de cămătărie, incompatibilitățile lui Marcel Bălan (declarat oficial incompatibil de ANI la 09.03.2026), concursurile trucate și șmenurile logistice, de data aceasta reflectoarele se mută pe SIPI Prahova – structura care se dă „deșteaptă” prin birouri, dar se împiedică în propria beție pe marginea drumului.
Totul pornește de la un episod petrecut în seara de 26.07.2025, în Păulești.
Un Mitsubishi negru, cu folii negre față și spate, atrage atenția polițiștilor de la Secția de Poliție Blejoi. Mașina arăta ca scoasă din legendele cu „Volga neagră” din URSS care răpea copiii. Polițiștii o opresc regulamentar: la volan, o femeie, relativ cooperantă, doar ușor „înțepată”. Până aici, rețeta clasică.
Din dreapta față, însă, coboară beată turtă o „instituție”: ofițerul SIPI Prahova, Dan Alexandru Manuel, cu ochi azurii și mintea-n nori.
Ofițerul SIPI „bate câmpii”: ORNISS, amenințări și tupeu de birt
În loc să tacă și să se bucure că nu e încătușat pe loc, ofițerul SIPI Dan Alexandru Manuel pornește recitalul de mahala cu epolet:
- se prezintă: „sunt ofițer la SIPI”;
- îi „explică” polițistului că „îl știe”, că „îi retrage ORNISS-ul” (autorizarea de acces la informații clasificate),
- că „îl dă afară”, „îl mută” și că „sună la conducerea IPJ Prahova”, unde ar avea intrare „la Preda ori Bălan”.
Pe românește: beat, cu minte puțină, dar cu gură mare, încearcă să facă presiuni asupra agentului care își făcea treaba.
Polițiștii îi explică faptul simplu că totul este filmat cu bodicam. În loc să priceapă mesajul, SIPI-stul începe celebra poezie pe care am tot văzut-o în ultimii ani:
- vrea să vadă filmarea;
- întreabă dacă bodicamul e omologat;
- încearcă să conteste tot: foliile, centurile, procedura, până și realitatea.
În final, atât el, cât și soția (șoferul), își primesc bine-meritatele amenzi. Pe moment, toți pleacă la casa lor.
Doar că „fals”: pentru ofițerul SIPI spectacolul abia începea.
Două procese, două eșecuri: Instanța spune clar – polițistul a procedat corect

După episodul din Păulești:
- Dan Alexandru Manuel depune plângere contravențională;
- soția lui, Dan Irina Ștefania, depune și ea plângere contravențională;
- în paralel, ofițerul SIPI:
- reclamă penal polițistul,
- îl reclamă disciplinar,
- îl vorbește de rău și îi face „reclamă” oricui vrea să asculte.
Dosarele ajung în instanță, iar hotărârile sunt publice:
- în cauza Dan Irina Ștefania vs IPJ Prahova – Post Poliție Păulești (Judecătoria Ploiești, dosar 17591/281/2025), prin Hotărârea nr. 787/29.01.2026, plângerea este respinsă.
- în cauza Dan Alexandru Manuel vs Inspectoratul Județean de Poliție Prahova (dosar 17590/281/2025), prin Hotărârea nr. 3136/11.03.2026, plângerea este respinsă.
Pe scurt, instanța a stabilit că polițistul a procedat corect și legal.
Toate smiorcăielile SIPI-stului cad la pământ. Toate „amenințările” cu ORNISS, cu „te dau afară”, cu „am intrare la Preda și Bălan” rămân simple figuri penibile de bețiv cu epoleți.
În mod normal, aici trebuia să se termine povestea:
ai încălcat legea, ai fost oprit, ai înjurat regulamentul, ai pierdut în instanță – îți vezi de drum, în liniște.
Numai că, în Prahova, lucrurile nu funcționează așa.
„Carmolist notoriu” și groaza de bodicam: ce face de fapt acest ofițer SIPI
Pe surse interne și „guri rele” prin IPJ Prahova, profilul ofițerului SIPI Dan Alexandru Manuel arată cam așa:
- „carmolist notoriu” – obișnuit cu sticla, nu doar ocazional;
- ar fi avut probleme anterioare pe linie de agresivitate: bătăi, scandaluri, conflicte;
- de fiecare dată, ar fi „căzut în picioare”, scos pe ușa din spate a răspunderii.
În prezent, același ofițer:
- îndeamnă BCI (Biroul Control Intern) „să cerceteze orice rahat, orice bășină dată de polițist”, poate „o să scremă ceva”;
- se erijează în „filtru de moralitate”, în timp ce el însuși a fost surprins beat, făcând presiuni la un echipaj aflat în misiune;
- devine pionul perfect într-un joc de intimidare:
- polițiștii de rând trebuie să fie speriați că „SIPI e cu ochii pe ei”,
- jurnaliștii trebuie să tacă, că „le facem dosare”.
Problema e una simplă: instanța a spus deja că, în cazul Păulești, polițistul a acționat perfect legal.
Așa că tot acest circ al lui Dan Alexandru Manuel nu mai are nicio justificare – nici profesională, nici morală.
Și, sincer, nu e omul pe care să-l pui în corul bisericesc: îți strică slujba din primele două versuri.
De la BMW-ul bușit la SIPI-ul care „se joacă de-a Portocală”
Ajungem aici după o serie de amenințări voalate venite dinspre „incompetenții împuterniciți” și dinspre SIPI, după ce Incisiv de Prahova a criticat:
- BMW-ul de poliție făcut praf,
- „milițienii-analfabeți” care conduc mașini scumpe ca în jocurile video,
- reacția aberantă a IPJ Prahova, care a cerut, ilegal, sursele ziarului pentru un banal articol despre un BMW avariat.
Acela a fost momentul în care „Cutia Pandorei” s-a deschis:
au început să curgă informații despre:
- CAR-ul IPJ Prahova și „Caracatița WHITE TOWER”, cu un prejudiciu de 1,7 milioane lei (dosarul penal 4621/P/2023, prezentat de Incisiv de Prahova și confirmat în linii mari de Mediasud în 2026);
- „Academia de Cămătărie”: credite fictive, semnături falsificate, sume umflate de la 6.000 la 60.000 lei printr-un zero „pus din pix”;
- rețeaua coordonată de Matei Tatiana, Neacșu Silviu, Cremeneanu Costel, Hagiu Monica;
- victime precum Iulică Dascălu, Manea Victor, Bădică Gabriel și zeci de alții, trimiși în groapa datoriilor fără să știe că sunt „beneficiari” de credit.
În paralel, Marcel Bălan, „Împăratul Xanaxului”, a fost declarat incompatibil de ANI pentru că își coordona direct soția, Carmen Bălan, încălcând flagrant art. 79 din Codul Administrativ, în timp ce se visa șef peste IPJ Prahova.
DGIPI a blocat mascarada concursului pentru șefie, DIICOT s-a așezat pe fir, iar Grădinița de Cadre a început să tremure.
În acest decor, apare SIPI/DGIPI, cu personaje ca M. Enache (despre care am arătat deja cum rostogolește zvonuri cu „dosare pentru jurnaliști” și polițiști incomozi) și acum Dan Alexandru Manuel, care încearcă să dea lecții de legalitate de pe bancheta unui Mitsubishi cu folii negre, după câteva pahare în plus.
DGA Prahova, pliciul de țânțari și adevărul despre bodicam
Un detaliu esențial: bodicam-ul.
Din punctul nostru de vedere, orice polițist care folosește bodicam și își filmează intervenția nu stă să facă magării ori abuzuri. Tocmai camera îl obligă să fie în regulă.
În cazul de față:
- intervenția a fost filmata;
- instanța a confirmat că polițistul a procedat legal;
- totul era clar, fără dubii.
Ce face, însă, DGA Prahova în timp ce SIPI-stul beat face presiuni și depune plângeri pe bandă?
Probabil, cum bine spunea un polițist cu simțul umorului, „se bate cu pliciul de țânțari”, în loc să se ocupe de:
- CAR-ul cu prejudiciu uriaș,
- service-urile „de casă”,
- șmenurile cu energie electrică,
- rețelele de cămătărie acreditate în uniformă.
„Irina Ștefania, ține-ți prostul în mașină!”
Ca să înțeleagă toată lumea proporțiile ridicolului, să ne amintim de știrea celebră cu bucureșteanul care a vandalizat o stâncă prin Bucegi, în numele „iubirii”, iar presa i-a transmis soției:
„Anna, ține-ți prostul acasă!”
Parafrazând, în cazul nostru:
Irina Ștefania, ține-ți prostul în mașină și Nu il mai lasa să mai vorbeasca cu poliția, cu adevaratii profesionisti!
Până la urmă, el era doar pasager.
Pasager beat, cu gura mare, cu legitimație de SIPI și cu senzația că poate face legea la marginea drumului, în timp ce instanța i-a spus negru pe alb că a pierdut și că polițistul a acționat corect.
Concluzie: SIPI, ești bine? Sau chemăm SMURD-ul?
Am ajuns la Sezonul 40 al „Grădiniței de Cadre” nu pentru că ne place să scriem, ci pentru că:
- IPJ Prahova este un caz-școală de prostie, incompetență și mafie de instituție;
- un inspectorat coordonat de un împuternicit declarat incompatibil de ANI;
- cu un CAR de mafioți, un SIPI care se crede „Portocală reloaded” și un DGA care pare paralizat când sumele trec de 200 de lei.
Domnilor de la SIPI Prahova, în frunte cu Dan Alexandru Manuel și cu „preafericiții nefericiți” care dau drumul la fumigene cu „dosare pentru jurnaliști”:
- chiar sunteți bine?
- sau aveți nevoie de un SMURD – nu medical, ci moral și profesional?
Noi, Incisiv de Prahova, vă promitem doar atât:
amenințările voastre nu ne-au timorat, nu ne vor timora, dimpotrivă – ne-au deschis pofta de scris.
Deocamdată, am lăsat un pic deoparte Câmpina, Băicoi, Vălenii de Munte.
Ne ocupăm de voi, cei de la SIPI, că prea vă dădeți deștepți din umbră.
Și, ca să fie clar pentru toți:
vom continua să exploatăm fiecare dată, fiecare document, fiecare hotărâre judecătorească, fiecare raport ANI, fiecare dosar DIICOT, până când cineva, în sfârșit, își va face treaba. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Polițiști-hamali la IPJ Sibiu: „Voluntariat” la cărat mobilă, verificat cu ștampilă, nu cu bun-simț
Polițistul român, noul brigadier la mobilă
Doi polițiști care, potrivit relatărilor Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, se plictiseau acasă, s-au prezentat „de bună voie și nesiliți de nimeni” la sediul IPJ Sibiu ca să care mobilă. Nu ca polițiști, ci ca hamali voluntari, „ca brigadierii la Canal”, după cum ironizează sindicatul.
„Care mai aveți nevoie de hamali de calitate să vă care mobila? Gratis”, transmite Sindicatul „Diamantul”, cu o doză de sarcasm greu de ignorat. Imaginea este simplă și grotescă: polițiști operativi transformați în cărători de dulapuri, în afara oricărei idei de misiune polițienească, într-un sistem în care „voluntariatul” pare să fi devenit un nou stil de management al resurselor umane.
Ministerul și IGPR: Răspuns „Nesecret”, dar perfect steril

La această situație, Sindicatul „Diamantul” înaintează o sesizare oficială. Răspunsul vine, în mod impecabil birocratic, din partea Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Management Resurse Umane, Biroul Inspecția Muncii și Prevenirea Riscurilor Profesionale.
Documentul poartă antetul oficial al MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE – INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, este marcat „NESECRET”, cu numărul de înregistrare 923416/2026, și este adresat:
SINDICATULUI POLIȚIȘTILOR DIN ROMÂNIA „DIAMANTUL”
În atenția domnului președinte Josanu Vitalie
(la adresa de email indicată de sindicat).
Se face referire la adresa sindicatului cu nr. 142 din 17.06.2026, înregistrată la Direcția Management Resurse Umane cu nr. 527116 din 24.06.2026, menționându-se expres că răspunsul este formulat „în sensul prevederilor art. 4 alin. (2) lit. b) din O.M.A.I. nr. 177/2016”.
Pe scurt: totul este perfect încadrat în litera ordonanțelor, ordinelor și fișelor de evidență. În schimb, spiritul problemei – că polițiști operativi ajung să care mobilă „voluntar” – rămâne la fel de invizibil pentru autorii răspunsului, ca și pentru cei care nu găsesc nicio problemă în asta.
Documentul este semnat, cu toată greutatea funcției:
- Comisar-șef de poliție POSÎNARU GABRIEL – Director al Direcției Management Resurse Umane
- Comisar-șef de poliție (șef birou) – nume menționat în subsolul paginii, în calitate de șef al Biroului Inspecția Muncii și Prevenirea Riscurilor Profesionale.
Se vorbește în limbaj de cauciuc despre „activitățile desfășurate de personalul din cadrul unităților operative ale Poliției Române”, despre „reglementări specifice” și „responsabilități stabilite în sarcina personalului”, fără să existe vreo problemă evidentă cu faptul că polițiștii respectivi au ajuns hamali de mobilă.
Direcția Control Intern: „Nu găsim nimic. Niciodată”
Sindicatul „Diamantul” nu se oprește la un singur demers. Urmează o sesizare detaliată, înregistrată cu nr. 1241/07.07.2026, transmisă conducerii Ministerului Afacerilor Interne și redirecționată către IGPR. De data aceasta intră în scenă Direcția Control Intern a IGPR.
Răspunsul vine sub antetul:
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE – DIRECȚIA CONTROL INTERN,
cu mențiunea „NESECRET” și cu numărul de înregistrare 916924/27.07.2026.
Adresantul este același:
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”
În atenția președintelui Vitalie Josanu.
În debut, IGPR invocă art. 8 din O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, explicând doct că sesizarea a fost înregistrată și verificată conform procedurilor. Birocrația este ireproșabilă – realitatea de pe teren, însă, rămâne acoperită cu aceeași pătură groasă de limbaj administrativ.
„Nicio abatere disciplinară”. Nici acum. Niciodată.
Direcția Control Intern precizează că verificarea aspectelor semnalate de sindicat a avut ca obiect o sesizare anterioară soluționată la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu, înregistrată cu nr. 544/2021, în cadrul căreia a fost cercetat:
- comportamentul profesional și în serviciu al
- comisar-șef de poliție Iacob Florin, adjunct al inspectorului șef al IPJ Sibiu;
- comisar-șef de poliție Popa Bogdan, șef Serviciu Cabinet al IPJ Sibiu;
- precum și anumite aspecte privind raporturile de muncă ale:
- inspectorului de poliție Florea Ioan;
- agent-șef principal de poliție Bedeleanu Sorin;
- agent-șef principal de poliție Lupu Laurențiu-Eugen.
După toate aceste verificări serioase, conform documentului oficial transmis sindicatului, rezultatul este următorul:
„Nu au rezultat elemente de natură să susțină unele afirmații din sesizare”.
Între afirmațiile pe care Direcția Control Intern le respinge explicit se află și citatul din sesizarea sindicatului, redat chiar în răspunsul oficial:
„Dacă mai au chef de muncă și alte cadre de poliție operative, pot să se prezinte la sediul IPJ Sibiu în vederea executării de activități de cărat mobilă, fără să fie retribuiți”.
Cu alte cuvinte, instituția recunoaște că aceasta a fost afirmația sindicatului, dar concluzionează că nu se confirmă nimic. Nici hamalia, nici voluntariatul, nici abuzul, nici ridiculizarea profesiei de polițist. Totul este, în esență, „în regulă”.
Presumția de nevinovăție, scut pentru orice mobilă cărată
Direcția Control Intern ține să sublinieze, cu solemnitate, că verificările structurilor de control intern se fac pentru „a stabili adevărul” și „cu respectarea prevederilor legale privind prezumția de nevinovăție”.
Această formulă, repetată mecanic în multe răspunsuri de acest tip, devine – în contextul descris de Sindicatul „Diamantul” – un soi de paravan instituțional: indiferent ce se întâmplă în realitate, răspunsul tip pare a fi același.
Concluzia oficială transmisă sindicatului este limpede:

„Aspectele la care faceți referire în sesizarea adresată M.A.I. și I.G.P.R. nu sunt de natură să atragă răspunderea disciplinară a cadrelor Poliției Române implicate în această situație.”
Documentul este semnat de către:
- Chestor de poliție Romeo Ionescu,
în calitate de director împuternicit al Direcției Control Intern (conform mențiunilor din subsolul paginii și semnăturii aplicate).
Sindicatul „Diamantul”: DCI nu găsește niciodată nimic
În acest context, reacția Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” este tăioasă:
„DCI nu găsește niciodată o abatere disciplinară, la sesizările noastre. Ba da’ niciodată!”
Formularea este un pamflet în sine: un sindicat care sesizează cazuri concrete, cu nume, funcții și situații descrise, și o Direcție Control Intern care, în urma „verificărilor temeinice”, ajunge invariabil la aceeași concluzie – nicio abatere, niciun vinovat, nicio problemă.
Concluzie: hamalii gratis și controlul care nu vede nimic
Din coroborarea celor două documente oficiale ale IGPR (Direcția Management Resurse Umane și Direcția Control Intern) cu pozițiile publice ale Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” reiese un tablou grotesc:
- polițiști operativi sunt prezentați ca „voluntari” la cărat de mobilă, „ca brigadierii la Canal”, după cum ironizează sindicatul;
- Direcția Management Resurse Umane răspunde impecabil birocratic, invocând O.M.A.I. nr. 177/2016 și înregistrări succesive, fără să clatine nici măcar un pic statu-quo-ul;
- Direcția Control Intern, după ce verifică nume, funcții și sesizări precise – de la comisar-șef Iacob Florin și comisar-șef Popa Bogdan, până la Florea Ioan, Bedeleanu Sorin și Lupu Laurențiu-Eugen – nu găsește nicio abatere disciplinară;
- iar Sindicatul „Diamantul” constată amar că, la sesizările lor, „DCI nu găsește niciodată o abatere disciplinară. Ba da’ niciodată!”.
Astfel, într-un stat care pretinde că își respectă polițiștii, aceștia ajung să fie „hamali gratis”, iar instituțiile care ar trebui să apere demnitatea uniformei par mai preocupate să apere, cu orice preț, imaginea celor din vârf. Mobilă se cară. Răspundere nu. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 3 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVII: RALIUL PROSTIEI PE DRUMURILE NAȚIONALE. VISE UMEDE DE ȘEFIE CU 2,66 LA CONCURS
-
Exclusivacum 17 oreI.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XXXIX. „De la SC Wetterbest la pîră profesionistă”: nașterea unui polițist de ultim loc
-
Exclusivacum 4 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVI: DE LA XANAX LA PRIZA FURATĂ. CUM ÎȘI ÎNCARCĂ „ELITA” ELECTRICA DIN BANI PUBLICI
-
Exclusivacum 5 zileFABRICA DE CHESTORI „CU DEDICAȚIE”: CUM VREA ANP SĂ DISTRIBUIE STELUȚE AURII PRIN SPATELE LEGII
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XXXVIII. De la „Academia de cămătărie” la „măcelul CAR-ului”: când și victimele se cumințesc brusc
-
Exclusivacum 5 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. –„GRĂDINIȚA DE CADRE”- SEZONUL XXXV: DINASTIA XANAX, VOYEURISM LA BĂICOI ȘI CORIGENȚII TRĂDĂRII
-
Exclusivacum 4 zile„P”-UL DE LA PENIBIL SAU PENTRU PENAL? CUM S-A TRANSFORMAT IONICĂ ÎN PREȘUL LUI BENONE SUB OCHII SINDICATULUI DIAMANTUL



