Anchete
Mulți trompetiști, puțini lideri autentici
Despre protestele care par că au devenit o prosteală, ne dezvaluie cei de la FPP.
A cui?
Cel mai probabil a membrilor de sindicat, pentru că ei ar trebui să fie beneficiarii direcți ai sindicalismului și incă nu sunt.
Din anul 2017 Guvernele României, pentru că până in prezent s-au succedat mai multe guverne, au guvernat prin fraierirea fraierilor care încâ mai cred in dreapta guvernare, care încă mai cred că politica se face pentru popor și nu pentru grupuri de interese.
Legea 153/ 2017, legea salarizării, priponul cu care au fost legați bugetarii.
Legea unică a salarizării s-a dovedit a fi instrumentul prin care politicienii au reușit să invrăjbească categoriile de salariați intre ei, creând astfel o luptă intre bugetari și ținând politicienii in afara câmpului de luptă, aceștia asumându-și rolul de mediatori.
Până in anul 2017 , foștii guvernanți au folosit altă momeală pe care românul bolând a inghițit-o fără să o miroasă. Invrăjbirea bugetarilor cu privații.
Vă mai amintiți exemplele politicienilor cu privatul ăla slab care ținea pe umeri bugetarul ala obez?

Mulți bugetari, multe interese, puțini lideri onești, multă falsitate, minciună și manipulare, asta e România.
Din 2017, rând pe rând bugetarii au protestat cerând , pe bună dreptate, să li se acorde salariile, conform angajamentului Guvernului, făcut cu bugetarii, prin Legea 215 din anul 2017 insă , de fiecare dată, au fost la mila politicului și liderii sindicali s-au inghesuit să iși revendice meritele pentru firmiturile scurse printre degetele strânse și corupte ale politicienilor.
Mulți trompetiști, puțini lideri autentici.
Acțiunile de protest autentice, cu zeci de mii de oameni in stradă au dispărut, odată cu diminuarea interesului liderilor sindicali , cu pensionarea angajaților care au gustat din plin gustul amar al pâinii câștigată cu multă trudă , sudoare și badjocură, sindicaliștii tineri , inrolați mai mult că așa este obiceiul și bine când ești proaspăt angajat, ingroșând rândurile sindicale dar care experimentează, incă, doar sindicalismul din tastatură.
In mare, astea ar fi unele dintre principalele cauze pentru care sindicalismul și mișcările sindicale au decăzut atât de mult.
Dezinteres total față de nevoia de bază a angajaților , multă gargară sindicală, de sunt mai buni politicieni liderii de sindicat decât politicienii cu state vechi, când vine vorba de aburirea maselor, de nu mai are loc un ministru la o emisiune de ei, dar care, rând pe rând, la timpul potrivit , schimbă tabară, se mută in gașca politicienilor, sub motivul că de acolo o să ajute mai bine mișcarea sindicală și până la final, nu fac altceva decât să intoarcă armele. Istoria recentă ne-a demonstrat că importanți lideri sindicali au devenit politicieni și dacă le analizezi activitatea politică, suprapusă pe activitatea sindicală, e usor de observat când tinea și organizația sindicală in opozitie, sau in adormire, in funcție de ce partid era la guvernare si care pană la urma l-a scos la suprafață ca politician deghizat in lider sindical.
Este interesant cum o mână de politicieni țin in frâu peste 16 milioane de români.
Cum reusesc asta?
Simplu.
Prin manipulare, in cea mai mare parte a timpului și aici sunt folositi la greu liderii de opinie care au puterea de a manipula masele. Acestia sunt adusi frecvent in emisiuni pentru ca, nu-i asa: prostim poporul cu televizorul.

Prin instaurarea fricii ( frica de a nu-ți pierde locul de muncă, de a nu fi etichetat, de a nu iti inchide mica afacere din care trăiesti etc) iar perioada de pandemie a fost cel mai bun exemplu prin care s-a validat cât de fricoși sunt românii.
Prin corupere, si aici avem destule exemple in care lideri care conduceau masele au fost dovediti până la urmă ca fiind corupti ( mai niște locuri de inchiriat pe la metrouri, mai niște bunuri in administrare, mai o numire prin multe consilii de administratie etc).
In prezent.
De câteva zile asistăm la mișcarea sindicală a profesorilor care folosindu-se de un atuu, dreptul la grevă, incearcă să forțeze Guvernul să le aplice integral legea salarizării care trebuia inchisă incă din anul 2022, când toți bugetarii ar fi trebuit să fie la maxim pe grila de salarizare.
Până acum au obtinut doar mărirea nesemnificativă a salariilor noilor incadrati si promisiunea unor carduri ce vor fi folosite pentru formare profesională. După cum știti pentru zilele de grevă angajații nu sunt plătiți și putem intelege că Guvernul poate acoperi aceste costuri pentru carduri chiar din economia făcută la buget de către greviști.
Puțină actiune, multă figuratie, mulți lideri adunati de nu au loc in ecranul tv pentru a-si revendica firmiturile aruncate de către politicieni.
In toată această figuratie nici liderii din penitenciare nu puteau să stea de o parte , mai ales că unii erau obișnuiti cu prim-planuri, asa că se inghesuiră să anunțe ample proteste ce o să dea peste cap planul de guvernare si chiar implementarea pnnr -ului in Romania ( greve japoneze, cu banderolă albă , de această dată pe frunte, nu pe mână și exces de zel, adica acea actiune prin care chiar iti faci treaba cum trebuie). Sunt convins că insuși premierul Ciuca, insoțit de Ciolacu, că asta nu o să vrea să preia guvernarea cu penitenciarele cu banderolă albă pe cap si nici Ciucă nu va dori să predea functia cu un asa esec, vor umbla prin curțile penitenciarelor să negocieze cu liderii sindicali si o să-i roage să convingă oamenii să isi dea jos banderolele albe de pe cap că ne facem de râs in Europa, promitând in schimb că nu ne vor da majorări salariale, că nu dau nici altora, dar o să ne mai dea ceva bani la investitii ca să termine și nea Marian renovarea aia de la Rodbav ,unde vor merge la relaxare toți angajații sistemului , cu prioritate liderii sindicali si, bonus, o să vorbească cu președintele Consiliului Judetean să monteze in zona un releu ca să nu mai umblăm după semnalul de telefonie prin pădure.
Rând pe rând si liderii din penitenciare se inghesuie in declarații de amenințări cu proteste, scopul fiind de a nu zice membrii de sindicat că altii fac și ei nu fac, insă obiectivul este de a nu pierde membrii de sindicat, nu de a rezolva probleme.
Dacă TOȚI liderii sindicali ar fi fost onesti cauzei sindicale si ar fi vrut să rezolve această himeră , ce intreține dihonia in societate ( aplicarea legii salarizarii asa cum a fost aprobată) TOȚI, dar absolut TOTI s-ar fi pus la masa discuțiilor, ar fi discutat o zi, două, trei, sau cât ar fi fost nevoie si hotărau ca TOATĂ miscarea sindicală din România, alături de asociatiile profesionale ale pensionarilor, să aibă UN SINGUR PLAN DE ACȚIUNE care să cuprindă termene clare pentru fiecare dintre ele, iar finalul să fie GREVĂ GENERALA in toată România, pentru toti bugetarii care au acest drept, iar ceilalti să sprijine această miscare prin alte actiuni.
Dar din pacate nu este asa, liderii sindicali sunt mai orgoliosi si au mai multe interese decât politicienii( astia, cu toată istoria lor, cu toata doctrina lor care ar trebui să-i tina pe drumuri separate, tot s-au unit: pnl cu usr, pnl cu psd si nelipsitul udmr si tot asa) si din această cauză miscarea sindicală este foarte scindară si a ajuns de neluat in seamă.
Facem un protest la Cotroceni cu 100 de oameni, unul la Guvern cu 500, unul la PSD cu 70, altul la PNL cu 50 si tot asa, vrăjeală și pistoale cu apă.
In toată această nebunie, goană după prim-plan exclusiv pentru imagine, incercăm să fim obiectivi, ancorați in realitate, insă, suntem nevoiti să intram in malaxorul jocurilor, pentru că multi oameni nu gândesc cu mintea lor si vom participa la un nou protest in care timp de câteva ore vom defila pe străzi, țantosi ca ne vedem la tv, le mai strigăm una alta, apoi ne batem in declaratii care este mai mare, care a fost primul si care reprezintă pe mai multi etc.
Intre timp rămânem dezbinati și la mila politicienilor care de sus, de la balcoanele cu aer conditionat si cu secretare intre 20-30 de ani , ne privesc cu aroganța, punându-ne intr-o zonă a umilinței pe care ne-o merităm, mai precizeaza sursa citata. (Sava N.).
Anchete
Revanșa simbolică de la vârful CSM: Cristina Chiriac, prima întâlnire cu „opozanții” din Secția pentru procurori
Noul Procuror General al României a debutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, stând umăr la umăr cu vicepreședintele Bogdan Staicu, cel care i-a avizat negativ numirea la conducerea Ministerului Public.
La doar 24 de ore de la preluarea oficială a mandatului de Procuror General, Cristina Chiriac și-a făcut intrarea în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dincolo de ordinea de zi tehnică a ședinței, care a vizat reînvestirea judecătoarei ICCJ Simona Marcu la cârma Institutului Național al Magistraturii (INM), miza nevăzută a fost una de ordin diplomatic și de putere. Publicația Lumea Justiției a catalogat momentul drept o „întâlnire de gradul zero”, marcând prima interacțiune oficială a șefei PICCJ cu magistrații care s-au opus public ascensiunii sale.
Sub semnul „avizului negativ”: O vecinătate incomodă
Atmosfera din sala de plen a fost marcată de o ironie a sorții pe care observatorii sistemului judiciar nu au putut-o ignora. Cristina Chiriac s-a așezat la masa discuțiilor chiar lângă vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, unul dintre principalii săi adversari ideologici din timpul procesului de selecție.
Conform analizei publicate de Lumea Justiției, șefa Ministerului Public s-a aflat față în față cu întregul bloc de rezistență din Secția pentru procurori — format din Bogdan Staicu, Daniel Horodniceanu, Claudiu Sandu, Emilia Ion și Cătălina Sîntion. Aceștia sunt membrii care, prin votul lor, au încercat să blocheze numirea lui Chiriac, oferindu-i un aviz negativ care, în final, s-a dovedit a fi doar un obstacol simbolic depășit de decizia politică.
Tăcere strategică și curtoazie de fațadă
Deși revenită în Consiliu „pe cai mari”, din postura de șefă a tuturor procurorilor din România, Cristina Chiriac a ales o strategie a moderației. Pe parcursul ședinței, aceasta nu a avut nicio intervenție publică, preferând să observe dinamica forțelor dintr-un sistem care, cel puțin la nivel declarativ, trebuie să colaboreze pentru buna funcționare a justiției.
În timp ce în spațiul public nu au răzbătut semne de animozitate directă, tensiunea subiacentă rămâne un subiect de speculație pentru mediul juridic. Sursa citată notează că, în ciuda istoricului conflictual legat de avizarea sa, Chiriac a afișat o prezență „agreabilă vizual”, contrastând cu rigiditatea pozițiilor exprimate anterior în cadrul Secției pentru procurori.
Ministerul Public, sub o nouă eră a coabitării forțate
Prezența Cristinei Chiriac în CSM marchează începutul unei perioade complicate de coabitare. Este un test de maturitate pentru instituție: pe de o parte, o șefă de Parchet General care a demonstrat că poate trece peste vetoul colegilor săi, iar pe de altă parte, o Secție de procurori care trebuie să lucreze acum cu persoana căreia i-a contestat competența sau viziunea.
Rămâne de văzut dacă această „pace de fațadă” surprinsă de jurnaliști se va traduce într-o colaborare instituțională reală sau dacă ședințele viitoare vor scoate la iveală fisuri adânci într-un sistem și așa măcinat de orgolii și viziuni divergente. (Irinel I.).
Anchete
Verdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
Într-o mișcare ce reaprinde controversele în jurul unuia dintre cei mai vocali magistrați din sistem, Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis o manevră procedurală neașteptată. Deși ieri, 15 aprilie 2026, era așteptată o pronunțare definitivă în dosarul procurorului militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, verdictul a fost suspendat printr-o repunere pe rol a cauzei.
Manevra de ultim moment: Cererea care a blocat decizia CSM
Potrivit informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, completul de judecată disciplinară ar fi trebuit să tranșeze miercuri dosarul nr. 14/P/2023. Cu toate acestea, magistrații din CSM au decis să redeschidă dezbaterile pentru a pune în discuția părților elementele invocate de procurorul Pîrlog într-o cerere depusă chiar în ajunul pronunțării, pe 14 aprilie.
Prin această decizie, surpriză pentru observatorii sistemului judiciar, următorul termen de judecată a fost fixat abia pentru data de 27 mai 2026. Această amânare prelungește starea de incertitudine juridică asupra acțiunilor procurorului militar, oferindu-i acestuia o nouă fereastră de apărare.
Acuzațiile Inspecției Judiciare: Sfidarea ordinelor ierarhice sub lupă
Miezul acestui dosar, instrumentat de Inspecția Judiciară, vizează o abatere disciplinară prevăzută de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Mai exact, Bogdan Pîrlog este cercetat sub aspectul săvârșirii abaterii prevăzute la art. 271 lit. f, care sancționează „nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea”.
Cazul ridică semne de întrebare asupra disciplinei în cadrul parchetelor militare și asupra modului în care ordinele administrative sunt interpretate sau ignorate. Dacă acuzațiile se confirmă, procurorul riscă sancțiuni care pot merge de la avertisment până la excluderea din magistratură, într-un context în care activitatea sa a fost marcată constant de conflicte cu vârful ierarhiei judiciare.
Suspans prelungit până în pragul vacanței judiciare
Modul în care este gestionat calendarul procesual a atras comentarii acide în spațiul public. Jurnaliștii de la Lumea Justiției notează, sub o notă ironică, faptul că amânarea până la finalul lunii mai ar putea împinge o eventuală sentință spre toamnă, protejând astfel programul estival al magistratului.
Indiferent dacă rezultatul final va fi o sancțiune dură sau o „spălare” a imaginii procurorului, miza rămâne uriașă pentru autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii. Până la termenul din 27 mai, dosarul Pîrlog rămâne o pată de incertitudine pe agenda Secției pentru procurori, într-un an în care integritatea și subordonarea legală sunt teme centrale în justiția română. (Irinel I.).
Anchete
O nouă eră la vârful marilor parchete: Schimbarea de gardă care a aruncat în aer liniștea taberei #rezist
Miercuri, 15 aprilie 2026, marchează un punct de cotitură în arhitectura Justiției din România. În timp ce noii lideri ai parchetelor își preiau oficial mandatele, scena politică este zguduită de un val de nemulțumire radicală, vizându-l direct pe președintele Nicușor Dan, considerat acum „persona non-grata” de către foștii săi aliați.
„Marea instalare”: Numele care vor decide cursul dosarelor grele
Începând de astăzi, mecanismele de forță ale Justiției române funcționează sub o nouă comandă. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, ziua de 15 aprilie a devenit un reper de maximă importanță prin intrarea „în pâine” a noilor șefi care vor coordona activitatea Ministerului Public, a DNA și a DIICOT.
Lista celor care au preluat frâiele celor mai influente instituții de parchet îi include pe:
- Cristina Chiriac – Procuror General al României;
- Viorel Cerbu – Procuror-șef al DNA;
- Marius Ionel Ștefan – Procuror-șef adjunct al DNA;
- Codrin Horațiu Miron – Procuror-șef al DIICOT;
- Alex Florența – Procuror-șef adjunct al DIICOT.
Această configurație vine după o perioadă de dezbateri intense și tentative de blocaj, unele dintre figuri, precum Cristina Chiriac sau Alex Florența, fiind ținte predilecte ale unor campanii virulente de contestare din partea grupărilor civice și politice.
Nicușor Dan, sub tirul acuzațiilor de „trădare”: Furia grupării #rezist-USR
Reacțiile la aceste numiri nu s-au lăsat așteptate, transformând ziua de miercuri într-un moment de criză pentru tabăra #rezist-USR. Publicația Lumea Justiției subliniază faptul că entuziasmul de altădată pentru actualul șef al statului, Nicușor Dan, s-a evaporat complet, acesta fiind acum ținta unor accese de furie și injurături din partea propriului bazin electoral.
Miza acestei rupturi profunde este reprezentată de eșecul activiștilor de a stopa ascensiunea noilor procurori în funcții cheie. Pentru mulți dintre adepții curentului #rezist, semnătura președintelui pe decretele de numire a fost percepută ca un act de trădare, consolidând imaginea acestuia de lider care a abandonat agenda radicală în favoarea unei stabilități instituționale negociate.
Calendarul „zilelor triste” continuă: Urmează noi mutări strategice în luna iunie
Deși tabloul noii conduceri este aproape complet, calendarul schimbărilor nu se oprește aici. Absența unor nume sonore, precum Marius Voineag sau Marinela Mincă, din lista instalărilor de astăzi are o explicație procedurală simplă, dar cu implicații politice viitoare.
Conform surselor citate de Lumea Justiției, Marius Voineag își va prelua mandatul de adjunct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), iar Marinela Mincă va ocupa postul de adjunctă la DNA începând cu data de 30 iunie 2026. Această dată se anunță deja a fi un nou moment de tensiune maximă pentru opoziția de stradă, prelungind agonia unei grupări care se vede tot mai deconectată de pârghiile decizionale din sistemul judiciar. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 17 oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 5 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Featuredacum 5 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Exclusivacum 5 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Ancheteacum 5 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 3 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Featuredacum 5 zileRevoluție digitală la vârful spionajului american: DIA abandonează birocrația pentru o Inteligență Artificială de „viteză maximă”



