Analistul Cozmin Gușă face o paralelă care ne-a dat de gândit, între două cazuri penale extrem de spectaculoase. Elena Udrea, care e proptită după gratii la penitenciarul Târgșor și Puiu Popoviciu, proptit la Londra, în cazul căruia Înalta Curte a decis să-i anuleze executarea pedepsei de șapte ani de închisoare cu executare. Gușă susține că sunt două cazuri în oglindă. O oglindă inversată. Cum așa?

Startul în cele două spectaculoase dosare penale este diferit. Diametral opus. Și, în mod straniu, analistul Gold FM ignoră acest lucru. Elena Udrea, fără niciun fel de dubiu, a făcut trafic de influență, presiuni și, desigur, și șantaj, pentru a obține sume colosal de mari de bani de la diverși oameni de afaceri, sub pretextul că banii ar reprezenta o contribuție la fondurile de campanie ale lui Traian Băsescu, ea fiind cel mai apropiat partener al acestuia și la campania PD ea fiind unul dintre liderii partidului. Aceste fapte, indiscutabil penale, au fost cel puțin parțial, în mai multe rânduri, recunoscute de Elena Udrea. Desigur, nu și faptul că o parte din banii strânși i-a atras pentru ea însăși. Fapt este că a avut și încă mai are o avere colosală.

Împotriva ei, din momentul în care a intrat în competiție cu Florian Coldea, atunci când acesta era cel mai puternic reprezentant al SRI și, totodată, al statului subteran, a fost declanșată o amplă anchetă, s-a întocmit un rechizitoriu, a avut loc un proces care a durat foarte mult, Gala Bute, a existat și o victimă colaterală, marele sportiv român, care de curând a și decedat și s-a ajuns, astfel, în situația în care în Costa Rica, unde fugise, Elena Udrea a fost reținută și încarcerată. Pentru prima dată, eu sunt cel care a dezvăluit, bazându-mă pe surse din Costa Rica și de la Washington, că Elena Udrea a fost supusă unui debriefing de către agenții serviciilor secrete americane în timpul președinției Trump și că, în schimbul punerii ei în libertate, Udrea a dezvăluit cum, la presiunile lui Joe Biden, pe atunci vicepreședinte al Statelor Unite, Traian Băsescu a făcut în așa fel încât Gitenstein, fostul ambasador al Statelor Unite la București să devină președinte al fondului proprietatea. El a pus astfel mâna pe o halcă importantă din averea statului român. Prietenia lui față de Joe Biden a fost răsplătită și, cu certitudine, la rândul său, a răsplătit acest favor în beneficiul președintelui american în funcție.

Elena Udrea a fost scăpată din penitenciarul din Costa Rica și a ajuns în România. Între timp, Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale. Teoretic, ceea ce spune Cozmin Gușă poate sta în picioare. Și anume, că ar exista o anchetă în curs declanșată de americani împotriva lui Joe Biden, iar mărturiile Elenei Udrea fiind o piesă importantă în dosar, președintele Statelor Unite este interesat ca acest martor să fie decredibilizat. Că Statele Unite ar fi manevrat sau nu lucrurile în așa fel încât Elena Udrea să fie condamnată și trimisă după gratii este discutabil și nu există nicio dovadă directă în acest sens. Pe de altă parte, este cel puțin scandalos faptul că procedând astfel, justiția din România nu a ținut cont de deciziile Curții Constituționale privind prescripția. Să admitem însă că până la un punct, foarte avansat, raționamentul lui Cozmin Gușă stă în picioare.

La celălalt capăt al construcției sale logice stă un alt caz, la fel de celebru, cel al lui Puiu Popoviciu. Acesta a fost hăituit într-un sistem tot dirijat de Florian Coldea, fie pentru că nu a „cotizat”, fie pentru că era un apropiat al lui Traian Băsescu, sponsor al uneia dintre fiicele acestuia, iar Florian Coldea începuse să muște la greu mâna fostului său binefăcător și stăpân.

În substanța sa, cazul Popoviciu este total diferit de cel al Elenei Udrea. Popoviciu a încheiat un contract pentru o suprafață uriașă de teren din nordul capitalei cu Institutul Agronomic. A preluat terenurile acestuia în schimbul unei sume consistente de bani, pe care anual o livrează în conturile Institutului Agronomic. Acest teren, pe care s-au construit o serie întreagă de mall-uri în nordul capitalei dar și ambasada Statelor Unite, nu aparțin statului român. Ele au fost donate sub condiția de a fi utilizate ca fermă didactică de cel care le-a avut ca proprietate între cele două războaie mondiale. Este adevărat, s-a schimbat destinația acestor terenuri. Nu statul român, care, repet, nu a fost și nu e proprietar, ci doar moștenitorii celui care a făcut donația, ar putea acționa în judecată civilă și în niciun caz penală, Institutul Agronomic. Și, la pachet, l-ar fi putut acționa în judecată, tot civilă, și pe Puiu Popoviciu, solicitând, fie rezilierea contractului și totodată rezilierea donației, fie ca sumele plătite către Institutul Agronomic să fie transferate urmașilor proprietarului. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Din această perspectivă, Puiu Popoviciu a fost condamnat la șapte ani de închisoare în mod nejustificat. S-a refugiat în Marea Britanie, iar justiția din Marea Britanie l-a lăsat în libertate, constatând că nu este vorba de vreo infracțiune care să poată fi vreodată pedepsită în statul Majestății Sale. După mulți ani, iată că Înalta Curte îi anulează lui Puiu Popoviciu executarea pedepsei și dispune rejudecarea acestui caz de la zero. Sub aspect penal, este o situație cu totul și cu totul diferită față de cea a Elenei Udrea.

Din perspectivă politică, într-adevăr, până la un punct cel puțin, afirmațiile lui Cozmin Gușă nu sunt simple alegații și, prin urmare, se susțin. Pentru că, într-adevăr, și aici există un interes al unchiului Sam. Au existat dezvăluiri conform cărora Puiu Popoviciu ar fi fost asistat de oamenii lui Joe Biden pentru a-și putea susține procesele împotriva statului român. Probabil că așa e. Este încă o piesă într-un dosar care a fost cusut pentru a demonstra că Joe Biden este corupt. Pentru Joe Biden este vital acum, când se apropie de o nouă rundă de alegeri, ca pe de-o parte să demonstreze că un martor împotriva lui, Elena Udrea, este compromis, iar dovada e că e condamnată pentru înaltă corupție, și pe de altă parte că o piesă importantă, Puiu Popoviciu, care ar putea fi utilizată împotriva sa, este inocentă. Tot ce se poate! Sunt spectaculoase aceste demonstrații de logică formală. Mi-e teamă însă că dovezile sunt păstrate cu sfințenie în ,,camera hărților” de la Departamentul de Stat al Statelor Unite.

Sorin Rosca Stanescu