În zilele de 18 și 19 mai, la București, a avut loc cea de-a șaptea ediție a Black Sea and Balkans Security Forum, eveniment organizat de New Strategy Center și Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, cu sprijinul Diviziei de Diplomație Publică a NATO și în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe.

În cele 42 de sesiuni tematice, peste 150 de invitați, din țări membre UE, NATO și partenere, au discutat subiecte legate de securitatea în regiunea Mării Negre și a Balcanilor, războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina și de arhitectura de securitate din zona noastră.

Reziliența, regândită

În deschiderea conferinței, premierul României, Nicolae Ciucă, și omologul său din Republica Moldova, Dorin Recean, au vorbit despre conceptul de reziliență în contextul războiului care are loc la granițele noastre. Totul în materie de securitate s-a rescris și trebuie revizuit în regiunea Mării Negre, unde se consumă o mare parte a componentelor acestui război de agresiune pe scară largă al Rusiei în Ucraina. Avem cele mai clare elemente ale definiției unui război de cucerire, dar, totodată și a unui război neocolonial, a afirmat prim-ministrul Ciucă.

Acesta a subliniat revenirea pe masa de lucru a unei paradigme care face trecerea de la industria de apărare, care trebuie să devină industrie de război şi de la armatele mici, tehnologizate și sofisticate, de profesioniști, care trebuie să revină la armate de masă, cu rezerve la nivelul întregii societăți și capacități de mobilizare extinsă pentru a face față unui război pe scară largă, un război lung și de înaltă intensitate care epuizează resursele, nu doar ale țării aflată în conflict, dar și a țărilor Europei.

Conform acestuia, reziliența presupune ca în cadrul societății rezervele de personal militar și capabilitățile să fie dispuse să lupte, să aibă motivația și moralul necesare, dar și să accepte un nivel de pierderi și costuri pe care le presupune apărarea teritoriului național.

În cazul unui război cu o putere precum Rusia, care caută să prelungească orice conflict, contează capacitatea de a te regenera, de a reconstrui forța iar și iar. Asta vine din rezerve și din societate. Pe aceste coordonate, este extrem de importantă revizuirea planurilor de apărare în fața perspectivei unui război pe scară largă, prin planuri de reziliență şi planificarea contracarării riscurilor și amenințărilor prezentate, a transmis Nicolae Ciucă.

La Chișinău încă nu cad rachete, dar Republica Moldova este atacată hibrid

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a precizat că, în prezent, pacea și securitatea țării sale sunt asigurate de Ucraina. Trebuie să mulțumim Ucrainei și ucrainenilor pentru că luptă îndârjit și apără Republica Moldova și Europa, dar, foarte important, apără și sistemul autentic de valori democratice în care noi toți vrem să trăim. Vreau să mulțumesc Vestului colectiv, Uniunii Europene, NATO și țărilor membre care susțin Ucraina în acest demers.

Dorin Recean a afirmat, de asemenea, că Republica Moldova își înțelege rolul în această arhitectură de securitate plină de provocări și înțelegem că trebuie să participăm prin apărarea unei frontiere de 1.200 de km. Chiar dacă la Chișinău încă nu cad rachete, Republica Moldova este atacată hibrid de ruși.

Astfel, Chișinăul a făcut un salt enorm în ceea ce privește înțelegerea statutului de neutralitate. Am înțeles că statutul de neutralitate nu poate să te apere acolo unde el nu este respectat. Rusia nu a respectat și nu respectă statutul de neutralitate.

Din acest motiv, la Chișinău există discuții despre consolidarea capacității de apărare și pași vizibili în acest sens. Recean a punctat că Rep. Moldova practic a dublat bugetul pentru apărare, a crescut bugetele alocate pentru domeniul securității și are un plan foarte clar de creștere a capacității de apărare, de o participare mai intensivă la operațiunile internaționale, de participare în misiuni care asigură o creștere a capacității umane în sectorul de securitate și sectorul de apărare, dar și, foarte important, în exercițiile care asigură interoperabilitatea conform standardelor NATO.

Alte discuții care există la Chișinău țin de apartenența la o arhitectură de securitate colectivă, însă Dorin Recean nu a precizat stadiul și conținutul exact al acestora.

Prim-ministrul Recean a mulțumit României pentru sprijinul acordat de la începutul războiului din Ucraina: Vreau să mulțumesc României pentru faptul că atunci când Republica Moldova se afla într-o situație critică, în mod special pe domeniul energetic, România a intervenit prompt și am putut să depășim aceste provocări.

Dacă la declanșarea războiului, 100% din energia consumată de Republica Moldova era originară direct sau indirect din Rusia, astăzi Republica Moldova, datorită transformărilor radicale care au avut loc, poate să existe fără absolut niciun consum de gaze naturale sau electricitate originare din Rusia.

Cooperarea transatlantică, într-o nouă eră

În cadrul unui panel dedicat cooperării transatlantice – cu motoul sugestiv Stronger Together! – Mara E. Karlin, asistentul secretarului apărării SUA pentru strategii, planuri și capabilități, a transmis un mesaj video participanților la conferință.

Această regiune [a Mării Negre] este o regiune cu o importanță critică, strategică, leagă Orientul de Occident. Este și o zonă critică pentru securitatea transatlantică. Acum se confruntă cu cel mai mare conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial până în prezent, iar poziția aliaților este extraordinară. Noi trebuie să continuăm să impunem sancțiuni Rusiei pentru că trebuie respectate și protejate valorile precum suveranitatea și integritatea teritorială.

Mara Karlin a precizat că NATO și-a dublat sprijinul pe flancul de est pentru a susține o poziție de apărare și descurajare și că SUA lucrează îndeaproape cu aliații pentru a ne alinia strategiile de apărare în toate teatrele, domeniile și în tot spectrul de conflicte, pentru ca fiecare parte interesată să își poată aduce contribuția. Cooperarea robustă din jurul Ucrainei ne arată cum această strategie prinde viață.

SUA vor continua să lucreze împreună cu aliații NATO pentru a moderniza sistemele de apărare și pentru a avea o postură avansată, pentru a îmbunătăți securitatea și prosperitatea regiunii.

La această sesiune de discuții a participat, din partea MApN, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru. Aceasta a precizat că am intrat într-o nouă eră a cooperării transatlantice, după ce agresiunea rusă în Ucraina a generat o criză cu impact asupra ordinii de securitate mondială.

Haideți să ne întrebăm ce înseamnă în prezent cooperarea transatlantică? Vorbim despre unitate, despre hotărârea de a ajuta Ucraina, despre un punct de cotitură cheie în peisajul de securitate și stabilitate euroatlantic și dacă e să tragem linie, pe lângă valorile comune pe care le împărtășim, pe lângă angajamentul de a promova și apăra pacea și prosperitatea, de fapt, ne apărăm propriul mod de viață pentru cetățenii noștri, pentru popoarele noastre și pentru democrație.

Simona Cojocaru a subliniat că între Europa și Statele Unite există legături ferme și că Marea Neagră este un punct fierbinte care are amplitudine strategică. În această zonă este pusă la încercare capacitatea cooperării transatlantice de a implementa postura de descurajare și apărare.

Apărăm valori,
nu doar teritoriu

Șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu, a participat la un panel, alături de omologii din Cehia și Georgia. În discursul său, șeful Apărării a subliniat că pentru a avea răspunsul și rezultatele dorite în Ucraina, avem nevoie de cooperare a tuturor organizațiilor internaționale, de toți partenerii strategici, nu numai de NATO. […] Ceea ce fac forțele armate române este în sincronie cu ceea ce se întâmplă în NATO.

Generalul Petrescu a mai declarat că războiul de agresiune al Rusiei are consecințe uriașe asupra securității euroatlantice. Aceste două regiuni, a Mării Negre și a Balcanilor, au devenit regiuni de instabilitate permanentă și conflictul din Ucraina are potențialul de a alimenta de conflicte înghețate și trebuie să fim foarte atenți cu privire la aceste aspecte.

Chiar dacă nu știm când se va termina războiul, există deja o serie de lecții identificate și învățate, care vor influența modul în care planificăm și dezvoltăm capabilitățile noastre. Generalul Petrescu a mai precizat, accentuând ideea exprimată anterior, în alte paneluri, că atunci când vorbim despre apărarea fiecărui centimetru din teritoriul NATO, obiectivul primordial al aliaților, nu vorbim doar despre geografie, ci și despre valori! (D. Luca).