Anchete
ONEA, DISTRUS DE FETIS – Abuzurile in serie ale procurorilor Onea si Raileanu
Judecatorul TMB Cristian Balan a constatat ca procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti au trimis-o in judecata pe Patru pentru un trafic de influenta inexistent. Patru a fost achitata si pentru spalare de bani. E al doilea dosar in care Ana Maria Patru a fost achitata, dupa ce procurorul Lucian Onea a transformat-o in fetisul sau, a hartuit-o ani de zile si a incatusat-o nevinovata, dezvaluie Lumea Justitiei.
Iata un nou exemplu despre cum se poate distruge cariera unui om si despre cum i se poate pata imaginea, cu niste acuzatii inventate. Ana-Maria Patru (foto 1 stanga), fosta sefa a Autoritatii Electorale Permanente, a primit o noua achitare, distrugandu-i practic pe procurorii care i-au inscenat dosarul. De data asta s-a intamplat in cel de-al doilea dosar fabricat de procurorul Lucian Onea (foto 1 dreapta), fost sef al “unitatii de elita de la DNA Ploiesti” (cel care o transformase pe Patru in “fetisul sau”, asa cum aceasta a dezvaluit), impreuna cu procuroarea Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti (foto 2 – in prezent aflata la pensie).
Judecatorul Cristian Balan de la Tribunalul Bucuresti a pronuntat miercuri, 24 mai 2023, o solutie sanatoasa prin care practic i-a facut dreptate Anei Maria Patru, dupa un proces pe care l-a condus impecabil, pe parursul caruia s-a convins de modul de lucru al DNA si de inscenarea careia i-a cazut victima Patru. Astfel, judecatorul Balan a dispus achitarea lui Patru pentru ambele acuzatii pentru care DNA Ploiesti o trimisese in judecata, respectiv trafic de influenta si spalare de bani. Concret, Ana Maria Patru a fost achitata pentru trafic de influenta in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala – “fapta nu exista”, iar pentru spalare de bani in baza art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala – “fapta nu este revazuta de legea penala”.
Ana Maria Patru a fost aparata de avocatii Constantin Florin Durgheu, Eliza Ene-Corbeanu si Cristian Ene.
Iata minuta sentintei penale nr. 645 din 24 mai 2023 (dosar 48239/3/2017):
“In temeiul dispozitiilor art. 396 alin. (5) din Codul de procedura penala, raportate la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala, dispune achitarea inculpatei PATRU ANA-MARIA trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, intrucat fapta nu exista. In temeiul dispozitiilor art. 396 alin. (5) din Codul de procedura penala, raportate la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura penala, dispune achitarea inculpatei PATRU ANA-MARIA, trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunii de spalarea banilor, prevazuta de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicata, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala.
In temeiul dispozitiilor art. 404 alin. (4) lit. c) din Codul de procedura penala, dispune ridicarea masurii asiguratorii instituite prin ordonanta nr. 345/P/2016, din data de 28.09.2017, a Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, intrucat nu exista premisele dispunerii confiscarii speciale sau extinse, in raport cu solutia pronuntata.
In temeiul dispozi?iilor art. 275 alin. (3) din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, la data de 24.05.2023, solutia fiind pusa la dispozitia publicului prin mijlocirea grefei. Document: Hotarare 645/2023 24.05.2023”.
Abuzurile in serie ale procurorilor Onea si Raileanu
Dosarul in care judecatorul TMB Cristian Balan a dispus solutia de achitare a fost disjuns dintr-o alta cauza inscenata de aceiasi procurori Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti, in care Ana Maria Patru a fost achitata definitiv de Curtea de Apel Bucuresti, tot pentru trafic de influenta si spalare de bani.
Si ca sa vedeti prin ce a fost nevoita Ana Maria Patru sa treaca in toti acesti ani, amintim ca aceasta a fost plimbata in catuse in fata fiului sau (pe care a fost amenintata ca nu il va mai vedea daca nu declara ceea ce doresc anchetatorii), scoasa din casa la 6 dimineata pentru a fi dusa la DNA, supusa unei campanii de denigrare uriasa din partea aparatului de propaganda al DNA, tinuta patru luni in arest preventiv si arest la domiciliu, obligata sa renunte la avocatii sai.
Mai mult, procurorul Lucian Onea a folosit un martor triplat impotriva lui Patru, atribuindu-i afaceristei Irina Socol (fondatoarea Siveco si denuntatoarea fostei sefe AEP) trei identitati diferite si luand de la aceasta denunturi atat cu numele real, cat si cu cele doua pseudonime.
De asemenea, Lucian Onea a incarcat dosarul cu zeci de ore de interceptari ale unor convorbiri telefonice purtate intre niste soferi de tir, fara ca acestea sa aiba vreo legatura cu cauza.
A treia abominatie comisa de Onea se refera la fetisul pe care paraditorul l-a dezvoltat pentru Ana Patru, expresedinta AEP acuzandu-l pe procuror chiar de hartuire sexuala.
In fine, alta nenorocire la care s-a dedat Onea priveste secretizarea altor denunturi, semnate atat de Socol, cat si de Ghiorghe Sadoveanu (fost consilier al Irinei Socol la Siveco). Denunturi scrise la dictarea lui Onea, asa cum a afirmat Sadoveanu sub juramant in luna iunie 2020, in fata judecatorilor Doinita Luminita Nitu si Mihai Paul Cozma, de la Curtea de Apel Bucuresti care au dispus achitarea Anei Maria Patru in primul dosar.
In final precizam ca inca din 2018 Ana Maria Patru le-a facut plangere penala paraditorilor Lucian Onea si Cerasela Raileanu la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) pentru felul modul in care iau fabricat dosarele. (Irinel I.).
Anchete
Dincolo de granițe: Lecții de reformă din inima Africii, pe masa Administrației Naționale a Penitenciarelor
Sistemul penitenciar românesc își deschide orizonturile către standardele internaționale prin vocea experților care au activat în zone de conflict. Recent, sediul central al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) a devenit cadrul unui schimb de experiență vital pentru viitorul instituției, avându-l în prim-plan pe un profesionist întors dintr-o misiune sub egida ONU.
Misiune de gradul zero: De la Iași la Bangui
Agentul șef de poliție penitenciară Vlăduț Mihăilescu, din cadrul Penitenciarului Iași, a fost protagonistul unei sesiuni de informare de excepție la sediul ANP. Acesta a prezentat concluziile activității sale desfășurate în cadrul Misiunii Multidimensionale Integrate a Națiunilor Unite de Stabilizare în Republica Centrafricană (MINUSCA).
Potrivit datelor furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor, Mihăilescu a activat în secția „Justiție și Corecție”, un departament cheie pentru restabilirea ordinii în statele aflate în proces de stabilizare. Prezența sa la București a subliniat faptul că experiența românească poate fi un export de valoare, dar și un burete care absoarbe bune practici din contexte operaționale extreme.
Expertiza internațională, un catalizator pentru modernizarea sistemului autohton
Dincolo de aspectele tehnice, prezentarea a scos în evidență rolul esențial pe care cooperarea internațională îl joacă în procesul de eficientizare a sistemului corecțional din România. Participarea la misiuni internaționale nu reprezintă doar o bifă în CV-ul ofițerilor, ci o oportunitate rară de a înțelege modele de organizare diverse și de a contribui direct la consolidarea instituțiilor în state vulnerabile.
Sursa citată precizează că astfel de expuneri internaționale permit profesioniștilor români să opereze în medii complexe, dezvoltând abilități de gestionare a crizelor care pot fi ulterior replicate și adaptate în unitățile de detenție din țară.
Profesionalism sub drapelul ONU: Angajamentul ANP pentru viitor
Administrația Națională a Penitenciarelor își reafirmă, prin susținerea acestor inițiative, dorința de a rămâne un partener activ pe scena securității internaționale. Mesajul transmis este unul de deschidere și evoluție: profesionalizarea corpului de agenți și ofițeri trece prin proba focului în misiuni externe.
ANP rămâne dedicată strategiei de dezvoltare prin cooperare, considerând că experiențele precum cea a agentului șef Vlăduț Mihăilescu sunt piloni fundamentali în construcția unui sistem modern, capabil să răspundă provocărilor secolului XXI. (Irimel I.).
Anchete
Strategia „Bastonul și iPad-ul”: Cum vrea Miruță să trimită tineretul la instrucție după ce a umplut armata de bunicuți viteji
Radu Miruță, ministrul care pare să confunde tranșeele cu un start-up de IT, s-a trezit brusc din reverie: rezerva armatei române nu miroase a praf de pușcă, ci a unguent antireumatic. După ce „mita” oferită tinerilor pentru a deveni rezerviști a eșuat lamentabil, ministerul trece la planul B: dăm afară profesioniștii bătrâni și visăm la recruți fragezi care n-au ținut în mână nimic mai greu decât un controller de PlayStation.
După cum dezvăluie Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, Ministerul Apărării Naționale a realizat, cu o întârziere demnă de o instituție anchilozată, că „armata de rezervă” a României arată mai degrabă a reuniune de promoție de acum 40 de ani. Legea privind rezerviștii voluntari, gândită probabil pe un colț de masă între două postări pe Facebook, a reușit performanța uluitoare de a transforma unitățile militare în cluburi de table pentru pensionari militari.
Divizia „Tensiune Mare”: Frontul se mută la coada pentru rețete compensate
Când Miruță a făcut inventarul „forțelor proaspete”, șocul a fost total: în loc de tineri plini de adrenalină, a găsit cadre militare în rezervă care au profitat de micile avantaje financiare pentru a-și mai rotunji pensia. Practic, singurii români dornici să „apere patria” pe bani puțini sunt cei care oricum ar fi fost mobilizați prin lege.
Să ne imaginăm scena: în caz de război, în loc de asalturi fulgerătoare, vom avea probabil negocieri pe tema durerilor de șale și a orelor de masă. Cu doar doi-trei ani înainte de retragerea definitivă din orice evidență, acești „voluntari” sunt singurii care au mușcat momeala ministerului, în timp ce tineretul patriei privește spre MApN ca spre o destinație de vacanță ratată.
Epurarea bunicilor: Miruță dă afară experiența ca să facă loc amatorismului total
Văzând că „mituirea” tinerilor cu 30% dintr-un salariu de militar nu funcționează, ministrul userist a scos barda legislativă. Într-un acces de optimism administrativ, un nou proiect de ordonanță de urgență vrea să curețe rândurile: de acum, sursa de rezerviști va fi reprezentată exclusiv de cetățeni fără pregătire militară.
Genial, nu-i așa? Scoatem din sistem oamenii care știu de ce parte se ține pușca și îi înlocuim cu civili care cred că „instrucția” e un tip de tutorial pe YouTube. Ca să fie „oferta” și mai tentantă, Miruță le dublează perioada de instrucție – de la 15 la 30 de zile – și le scade vârsta maximă de recrutare la 44 de ani. Practic, dacă ești tânăr, n-ai făcut armata și vrei să-ți pierzi o lună pe an prin noroaie pentru câțiva bănuți, Miruță e noul tău „influencer” preferat.
Raportați infracțiunile, dar fugiți din localitate fără teamă!
Cireașa de pe tortul birocratic al acestui proiect este noua listă de obligații. Rezerviștii voluntari vor trebui să raporteze imediat orice „eveniment deosebit”, de la infracțiuni la contravenții care ar putea păta imaginea imaculată a Armatei. În schimb, culmea ironiei legislative, dispare obligativitatea de a anunța dacă pleci din localitate mai mult de 48 de ore.
Deci, poți să fii rezervist, să fii de negăsit când sună goarna, dar ești rugat frumos să trimiți un e-mail dacă ai luat o amendă de circulație, ca să nu se supere domnul ministru. Este, fără îndoială, cea mai relaxată abordare a apărării naționale din istoria modernă: o armată de „invizibili” care trebuie să fie, în primul rând, cetățeni model la capitolul cazier.
Rezilierea „de drept”: Marșul forțat către ieșire pentru profesioniști
Pentru cei care au avut ghinionul să creadă în promisiunile statului român, finalul este brutal. În 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, veteranii care au semnat contracte de rezerviști voluntari sunt obligați să accepte noi condiții sau să plece acasă. Mai mult, contractele cadrelor militare trecute în rezervă vor înceta „de drept”.
Astfel, sub managementul „vizionar” al lui Radu Miruță, România reușește o premieră mondială: își demobilizează singură profesioniștii în timp ce speră că tineretul, ocupat cu livrările de mâncare sau cu multinaționalele, se va înghesui să învețe pasul de defilare în 30 de zile pe an. Armata Română rămâne, așadar, cu o dilemă: între pensionarii care nu mai pot și tinerii care nu vor, Miruță pare să fi ales varianta a treia – un dezastru strategic cu ștampilă oficială.
Anchete
Ghilotina bugetară a Cabinetului Bolojan: Război total pe frontul cumulului pensie-salariu
Într-o mișcare ce promite să zguduie din temelii sistemul public, Guvernul condus de Ilie Bolojan a dat undă verde proiectului de lege care impune o barieră drastică pentru „pensionarii de lux” din administrație. Miza? Beneficiarii de pensii de serviciu sau militare vor fi obligați să renunțe la nu mai puțin de 85% din pensie dacă aleg să rămână în sistemul de stat. Măsura, prezentată de Executiv drept o formă de echitate, este însă desființată de sindicate și de forurile consultative, care avertizează asupra unui colaps instituțional iminent.
Atentat la drepturile fundamentale: Constituția sub asediul Guvernului
Reacțiile nu au întârziat să apară, iar Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) a lansat un atac frontal la adresa proiectului. Conform unei analize transmise de SNPPC, proiectul legislativ nu este doar o măsură de austeritate, ci o încălcare flagrantă a legii fundamentale. Invocând avizele Consiliului Legislativ și ale Consiliului Economic și Social (CES), sindicaliștii susțin că cetățeanul este pus în fața unei „opțiuni imposibile”: alegerea între două drepturi deja dobândite – dreptul la muncă și dreptul la pensie.
Mai mult, aceștia acuză o discriminare vădită, subliniind că proiectul îi penalizează doar pe cei din sistemul de apărare și ordine publică, în timp ce pensionarii pe criteriul contributivității pot cumula veniturile fără nicio restricție. „Pensia militară este o compensație pentru riscuri și privațiuni, nu un privilegiu care poate fi retras arbitrar”, reamintește Consiliul Legislativ, conform documentelor citate de sindicat.
Pedeapsă, nu ajustare: Pragul de 85% și ingerința excesivă
Punctul cel mai fierbinte al disputei rămâne procentul de 85%, considerat de specialiști drept o măsură punitivă, care lipsește individul de mijloacele de subzistență. În viziunea CES, citată în comunicatul SNPPC, această retenție masivă depășește orice logică de ajustare bugetară. Proiectul este acuzat de lipsa unui „test de proporționalitate”, Guvernul eșuând să demonstreze de ce o tăiere atât de brutală este singura soluție pentru a atinge obiectivele de economisire.
Paradoxul Bolojan: Între schimbul de generații și exodul experților
Deși Executivul își justifică demersul prin dorința de a „face loc tinerilor” în sistemul public, analiza sindicală identifică o eroare logică majoră. CES semnalează un paradox legislativ: pe de o parte se dorește deblocarea posturilor, dar pe de altă parte legea permite rămânerea în activitate până la 70 de ani.
Efectul scontat ar putea fi invers: dacă specialiștii aleg să plece pentru a-și salva pensia, instituțiile vitale vor rămâne fără expertiză. Dacă aleg să rămână, posturile vor fi în continuare blocate pentru tineri. În ambele scenarii, avertizează SNPPC, siguranța națională ar putea fi vulnerabilizată prin deprofesionalizarea masivă a instituțiilor de forță.
Haos administrativ și vicii de formă: O kege fără „foaie de parcurs”
Dincolo de mizele constituționale și sociale, proiectul Bolojan este criticat și pentru calitatea sa tehnică. Consiliul Legislativ a identificat un limbaj juridic impropriu și o lipsă acută a fundamentării financiare. Conform SNPPC, documentele guvernului nu sunt însoțite de studii de impact social sau economic, încălcând normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea 24/2000.
Fără termene clare și proceduri de comunicare între angajatori și casele de pensii, implementarea acestei legi riscă să se transforme într-un coșmar birocratic, generând un val de procese în instanță care ar putea, în final, să coste statul român mai mult decât presupusa economie realizată prin tăierea pensiilor. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileCan-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Exclusivacum 2 zileBALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
-
Exclusivacum 2 zileOperațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
-
Exclusivacum 5 zileCastelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă
-
Exclusivacum 4 zileMarea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți
-
Featuredacum 2 zileMAGIA NEAGRĂ A LUI BURDUJA: CUM SĂ TOCEȘTI O SUTĂ DE MII DINTR-UN CLICK ȘI SĂ TE CREZI SALVATORUL PATRIEI
-
Administratieacum 2 zileExecuție politică la vârful digitalizării: Bogdan Ivan denunță înlocuirea șefului ADR pe criterii de „gașcă”



