Administratie
Prima femeie pilot pe un avion supersonic de vânătoare din Armata României a fost locotenentul Simona Maierean
Avionul MiG-21 LanceR a mai adus o premieră pentru Forţele Aeriene române. Două femei au reuşit să treacă barierele fizice, psihice şi de mentalitate. Ele au reuşit să zboare legendarul avion de vânătoare supersonic. Locotenenţii, pe atunci, Simona Maierean şi Romina Mîrza au demonstrat că barierele pot fi depăşite, iar femeile pot face performanţă într-un domeniu ce părea imposibil de atins, aviaţia supersonică de vânătoare românească.
Prima femeie pilot pe un avion supersonic de vânătoare din Armata României a fost locotenentul Simona Maierean. În prezenţa unei numeroase asistenţe, formată din personalul Bazei 95 Aeriene, prieteni, rude și oficialități, la 13 martie 2009, pe pista aerodromului Bacău, a primit botezul zborului supersonic.
Din cabina a doua a MiG-ului 21 LanceR, toate mişcările și reacţiile i-au fost urmărite de instructorul de zbor, căpitan-comandorul Ion David.
Drumul ei în aviaţia militară a început în 2003, când a intrat în Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă, din Braşov, pe care a absolvit-o în 2007, și a fost șefă de promoție la absolvirea Școlii de Aplicație de la Boboc, obținând brevetul de pilot militar. Şi-a urmat visul şi a învins!

Locotenent-comandor Simona Maierean alături de instructorul sau capitan-comandorul Ion David
La 30 iulie 2009, locotenentul (pe atunci) Simona Maierean a executat pe aerodromul din Bacău, un zbor în simplă comandă pe un avionul MiG-21 LanceR, fiind prima femeie pilot pe supersonic din Armata României.
Despre această performanţă, realizată pe aerodromul Bacău, Simona Maierean avea să-și amintească: Acel zbor fusese ceva mai scurt de o oră și avusese un alt profil, nu ajunsesem la 10.000 m. Fiecare zbor reuşit înseamnă că efortul tău intelectual și fizic este răsplătit, că timpul pe care l-ai dedicat acestei meserii dă roade.
Nu știu cum s-a văzut acel moment din afară, dar pentru mine a fost cât se poate de firesc să ajung şi la acea etapă. În rest, nu am făcut nimic supraomenesc.
Mi-am adunat energia, m-am concentrat la ceea ce aveam de făcut şi am încercat să blochez tot ceea ce venea din afară până în momentul în care am aterizat şi încheiat zborul. După aceea, am putut să retrăiesc şi eu momentul. Zborurile de care m-am putut bucura cu adevărat au fost cele fără public şi blițuri.
Într-un alt interviu, acordat revistei Cer senin, locotenentul Maierean consemna: Sunt la început de pregătire în ceea ce priveşte zborul pe un avion de vânătoare și mai am foarte multe de asimilat.
Nu aș fi putut să ajung până aici dacă nu ar fi existat oameni care să aibă încredere în mine și de la care să am foarte multe de învăţat. De aceea, am un deosebit respect şi le mulţumesc tuturor foștilor mei instructori și acelor oameni care au încercat și încearcă să ne îndrume pe mine și colegii mei.
Acum, Simona Maierean este locotenent-comandor. Din cauza vremurilor și a restricțiilor bugetare, a trebuit să schimbe tipul de aeronavă. A continuat să zboare pe avioanele C-27J Spartan și C-17 Globemaster, avion pe care și-a luat calificarea de instructor.

Locotenent-comandor Simona Maierean
Nostalgia după MIG-21 LanceR o am oricum. E altceva! Dar nu îmi pare rău că am plecat, trebuie să te adaptezi la situația actuală, nu ai de ales. La 13 martie 2009 a fost primul meu zbor cu MIG-21 LanceR, cu instructorul, iar la 30 iulie 2009 am zburat singură.
La 7 martie 2012, a fost ultimul zbor cu acest avion. A fost un sentiment ciudat pentru că pot să spun că iubesc avionul, parcă s-a desprins ceva din mine, a afirmat locotenent-comandorul Simona Maierean.
Locotenent-comandorul Romina Mîrza a dus ștafeta femeilor la manșa avioanelor cât s-a putut de sus. Acum este pilot operațional pe avionul MiG-21 LanceR, la Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii. A început zborul ca pilot-elev, în anul 2010, pe avionul de școală și antrenament Iak-52.
La început, pașii i-au fost timizi, deoarece domeniul era total necunoscut pentru ea. Prima idee și totodată primul îndemn că ar putea vreodată să zboare avionul supersonic a venit de la instructorul său de zbor din acea perioadă, comandorul Valentin Ilea. Care îi spunea: Vei fi prima fată care zboară țeava la Câmpia Turzii!…și cam așa s-a conturat un vis.
Încurajările dânsului și ale celorlalți instructori, corelate cu evoluția mea pe parcursul pregătirii la Iak-52 și IAR-99 Standard, mi-au dat încredere și m-au determinat să îndrăznesc. Astfel MiG-ul 21 LanceR a devenit obiectivul meu, care, odată atins, s-a materializat în cea mai frumoasă etapă din cariera mea de pilot militar, a specificat locotenent-comandorul Romina Mîrza.

Locotenent-comandor Romina Mirza la primele zboruri pe MiG 21LanceR
A avut răbdare și a parcurs pas cu pas fiecare treaptă de pregătire din evoluția unui pilot militar de avion supersonic. După finalizarea programului de zbor pe avionul subsonic IAR-99 Șoim, la Baza 95 Aeriană din Bacău, și acumularea unui număr suficient de ore de zbor pe reacție, a efectuat cursul de trecere pe aeronava MiG-21 LanceR, fiind încadrată în Escadrila 711 Aviație Luptă, la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
Nu i-a fost deloc ușor, dar a reușit să zboare cu legendarul cavaler de dural. Primul zbor cu avionul MiG-21 LanceR l-a executat la 6 mai 2016, întâmplător tot la Bacău, deoarece Escadrila 711 era detașată, în acea perioadă, pe respectivul aerodrom. Era a doua femeie-pilot ce zbura legendarul avion supersonic.
Această potrivire a fost în avantajul meu, emoțiile primului zbor fiind diminuate de faptul că raionul îmi era perfect cunoscut. Zburasem la Bacău doi ani și jumătate. Zborul, în sine, a fost minunat! Raionul cunoscut, avionica asemănătoare cu a Șoimului, explicațiile calme și prompte ale instructorului, au compensat diferențele legate de altă manevrabilitate și viteze mai mari.
Deși am simțit treapta de dificultate, am știut din acel moment că era doar începutul unei mari provocări, a spus locotenent-comandorul Romina Mîrza.
Zborul cu un avion supersonic i-a dat posibilitatea de a deveni de fiecare dată o variantă mai bună a sa, de a-și depăși limitele. Etapa de pregătire în zbor și apoi misiunile de antrenament pentru menținere în barem s-au desfășurat de la simplu la complex, iar nivelul de dificultate a crescut constant.
Fiecare misiune reușită, cu obiective atinse, i-au oferit satisfacție, dorință de a face mai mult şi de a se perfecționa. În spiritul acesta, a parcurs etapele de pregătire în zbor din programul inițial de calificare pe aeronavă, apoi din programul de întrebuințare în lupta aer-aer și aer-sol.
Și aproape fără să-și dea seama, în anul 2019 a obținut calificarea pe care o consideră cea mai mare realizare a carierei sale de până acum și anume pilot operațional pe aeronava MiG-21 LanceR, în Serviciul de Luptă Permanent-Poliție Aeriană sub comandă NATO. Misiunile reale de poliție aeriană pe care MiG-ul 21 LanceR le-a executat până acum reflectă importanța aeronavei care a servit cerul patriei atâția zeci de ani, ziua și noaptea.

Locotent comandor Romina Mirza
Pentru mine, acele acțiuni reale de poliție aeriană pe care le-am executat, reprezintă traducerea în practică a sutelor de ore de instrucție și antrenament.
Alarmarea, decolarea din serviciul de luptă, misiunea primită în dinamică, încordarea care însoțește apropierea de țintă, obiectivele îndeplinite și aterizarea în siguranță mi-au oferit satisfacție și mi-au demonstrat că antrenamentul pe care îl executăm în cadrul escadrilei este valoros.
La toate aceste misiuni, LanceR-ul a fost prietenul meu. O dată cu legarea în chingi și începerea operațiunilor de pornire pulsul se liniștește, mintea se concentrează, cabina aeronavei fiind mediul confortabil pe care îl cunosc atât de bine. Avionul devine liantul dintre necunoscut (misiunea reală) și cunoscut (antrenamentul), a declarat locotenent-comandorul Romina Mîrza.
În cei 13 ani de activitate a avut două momente grele, care, deloc surprinzător, nu sunt legate de zbor, ci de lipsa acestuia. Primul a fost perioada anului 2014, în care promoției sale i-au fost alocate un număr foarte redus de ore de zbor. Al doilea, a fost anul trecut, când LanceR-ul a fost suspendat temporar de la zbor.
Deși, în ansamblu, accelerarea achiziției avioanelor F-16 pentru a doua și a treia escadrilă este binevenită și necesară, măsura suspendării MiG-ului i-a luat total pe neașteptate, a creat confuzie și incertitudine.
A afectat deopotrivă imaginea avionului și a piloților de MiG-21 LanceR. Îmi doresc ca prin diverse acțiuni precum aceasta, întreprinsă de Observatorul militar, să încercăm să-i acordăm credinciosului cavaler de dural, la final de carieră, omagiul și recunoștința pe care le merită.
Cele mai mari realizări și satisfacții profesionale le datorez avionului MiG-21 LanceR, întregii echipe din jurul acestuia și colegilor din Escadrila 711 Aviație Luptă, a afirmat locotenent-comandorul Romina Mîrza.
Povestea celor două femei-pilot continuă în aviația militară. Locotenent-comandorul Simona Maierean lucrează acum în Statul Major al Forțelor Aeriene. Locotenent-comandorul Romina Mîrza va urma masterul de comandă și stat major la Air Command and Staff College, Maxwell Air University, Alabama, Statele Unite ale Americii, și dorește să devină pilot pe F-16.
Luptătoarele LanceR-ului nu și-au dorit niciodată publicitate, nu au urmărit faima. Știindu-le, aș putea spune din contră! În schimb, și-au dorit enorm să zboare, să fie în carlingele avioanelor, unde să-și facă datoria față de țară. ( Lucian Irimia; Foto – Adrian Sultănoiu)
Administratie
Revoluția apei la Sinaia: Lucrări avansate promit siguranță pe termen lung
Stațiunea Sinaia, o destinație emblematică a Văii Prahovei, se află în plin proces de modernizare a infrastructurii sale vitale. Lucrările de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă au atins un stadiu avansat de execuție, prefigurând un viitor în care calitatea și continuitatea serviciilor hidrice nu vor mai reprezenta o preocupare.
Un proiect vital pentru siguranța Sinaiei
În centrul acestei transformări stă proiectul PH-CL-13, derulat cu seriozitate și profesionalism de către HIDRO PRAHOVA S.A. Acesta nu este doar un simplu șantier, ci o inițiativă strategică ce vizează reabilitarea integrală a componentelor cheie: sursele de apă, aducțiunile, stațiile de tratare și rezervoarele. Scopul este clar și ambițios: creșterea siguranței și eficienței întregului sistem de alimentare cu apă al orașului.
De la calitate la continuitate: Beneficiile tangibile
Investițiile masive în infrastructura hidrică nu sunt doar cifre în rapoarte, ci aduc beneficii concrete și imediate pentru fiecare locuitor și turist al Sinaiei. Prin aceste intervenții complexe, se urmăresc patru piloni esențiali:
- Îmbunătățirea calității apei furnizate: Asigurarea unei ape potabile la cele mai înalte standarde.
- Reducerea riscului de avarii: Eliminarea disfuncționalităților și a întreruperilor neprevăzute.
- Creșterea fiabilității infrastructurii: O rețea rezistentă și performantă pe termen lung.
- Asigurarea continuității serviciului: Acces neîntrerupt la apă, un element fundamental pentru confortul urban.
Aceste eforturi se înscriu în viziunea pe termen lung a unei stațiuni moderne, unde resursele esențiale sunt gestionate cu responsabilitate. Mesajul „Investim astăzi pentru apă sigură mâine” subliniază angajamentul ferm față de sănătatea și bunăstarea comunității, transformând Sinaia într-un exemplu de bună practică în administrarea resurselor hidrice.
Administratie
Sediul modern al Secției 9 Poliție București: O investiție în siguranță și performanță
Bucureștiul se bucură de o nouă infrastructură vitală pentru siguranța publică. Secția 9 de Poliție a capitalei a fost dotată cu un sediu complet modern, un proiect ce marchează o investiție semnificativă în condițiile de lucru ale polițiștilor și, implicit, în beneficiul direct al cetățenilor. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte PNL, a subliniat că această realizare reprezintă o „investiție concretă în siguranța publică și în condiții mai bune de lucru pentru polițiști”.
O clădire nouă, din temelii, finanțată strategic
Noua clădire a Secției 9 Poliție nu este doar o renovare, ci o reconstrucție integrală. Vechiul imobil a fost demolat, iar în locul său a fost ridicată o structură modernă, adaptată nevoilor actuale. Proiectul a avut o valoare totală de 46 de milioane de lei și a fost finanțat în cadrul unui program amplu de investiții derulat de Ministerul Afacerilor Interne în parteneriat cu Banca Mondială.
Acest program a demonstrat deja o eficiență considerabilă. Conform declarațiilor oficiale, în perioada 2023-2025, prin intermediul său, au fost recepționate nu mai puțin de 78 de obiective. Valoarea totală a acestor investiții se ridică la impresionanta sumă de 183 de milioane de euro, destinate structurilor esențiale de ordine publică și siguranță națională, incluzând Poliția, Jandarmeria, Poliția de Frontieră și Imigrări.
Apel la profesionalism: Standardul clădirii cere standard profesional
Cu ocazia inaugurării, ministrul Predoiu a transmis un mesaj clar și direct către membrii Poliției Române. „Standardul clădirii a crescut; să crească și standardul profesional, zi de zi”, a declarat oficialul. El a accentuat că o dotare modernă este doar un instrument, iar diferența esențială o face modul în care forțele de ordine intervin: „rapid, corect, ferm, fără abuzuri și cu respect pentru cetățean.”
Siguranță crescută și încredere consolidată în comunitate
Ministrul de Interne s-a declarat mulțumit de faptul că încrederea publicului în Poliția Română este în creștere, felicitând toți colegii implicați. Cu toate acestea, obiectivul rămâne ambițios: „mai multă siguranță în comunități și rezultate vizibile pentru fiecare leu investit”.
Noul sediu al Secției 9 Poliție, care va deservi nevoile de siguranță ale aproximativ 120.000 de bucureșteni, reprezintă un pas concret în atingerea acestor obiective. Cătălin Predoiu a mulțumit partenerilor și tuturor celor implicați în proiect, urând succes colectivului Secției 9 în operarea acestei noi facilități. (Paul D.).
Administratie
Centrul pentru Mari Arși Copii avansează rapid: Ministrul Rogobete confirmă 40% progres fizic
Bucureștiul este martorul unor progrese semnificative în construcția Centrului pentru Mari Arși Copii de la Spitalul Clinic de Urgență „Grigore Alexandrescu”. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vizitat recent șantierul, exprimându-și optimismul cu privire la stadiul lucrărilor. „Avansăm. Și se vede”, a declarat ministrul, subliniind că, în doar câteva luni, proiectul a atins un progres fizic de 40%. Această evoluție rapidă indică o structură deja ridicată și spații conturate, transformând promisiunile de pe hârtie în realități concrete.
Capacități extinse pentru cazuri severe
Noul centru este conceput pentru a trata cazuri severe la cele mai moderne standarde. Acesta va dispune de 10 paturi pentru pacienți critici, 14 paturi de terapie intermediară și 10 paturi dedicate microchirurgiei. De asemenea, vor fi disponibile 2 săli de operație specializate, o secție ATI cu 36 de paturi și un bloc operator cu 8 săli de intervenție. Toate aceste facilități vor fi integrate funcțional cu spitalul existent, asigurând acces direct către UPU și circuite medicale optime.
Infrastructură resilientă pentru siguranță sporită
Pe lângă dotările medicale, proiectul pune un accent deosebit pe autonomia și securitatea infrastructurii, esențiale în situații de criză. Centrul va beneficia de o centrală proprie pe gaz, cu rezervă pe motorină, un puț forat și rezerve de apă potabilă de 200 mc, precum și circuite separate pentru apa menajeră. Această abordare subliniază importanța construirii unei infrastructuri responsabile, capabile să funcționeze chiar și atunci când sistemul este pus la încercare.
Ministrul Rogobete a recunoscut că „nu putem repara totul peste noapte”, dar a reiterat angajamentul de a construi „capacități reale care salvează vieți”, exprimând încrederea în succesul acestui proiect vital pentru sănătatea copiilor din România.
-
Exclusivacum 2 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 4 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 4 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 2 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 3 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



