Featured
„Virușii mutanți” în parteneriat cu laboratorul Wuhan din China
(Preluare Inpolitics):
Compania EcoHealth Alliance a folosit bani din impozitele cetățenilor americani pentru a cerceta „virușii mutanți” în parteneriat cu laboratorul Wuhan din China, după cum rezultă din cererile de granturi federale, relatează Fox News.
Judicial Watch, un grup conservator de supraveghere, a obținut 552 de pagini de la National Institutes of Health prin Legea privind libertatea de informare despre granturi acordate EcoHealth Alliance, care includeau informații pentru cercetările efectuate de grup la Institutul de Virologie din Wuhan. O cerere de grant din 5 iunie 2013 de la EcoHealth către NIH explică planurile sale de a folosi coronavirusul liliecilor pentru a crea un virus mutant, potrivit unui document din comunicat.
NIH a oferit granturi de milioane din 2013 până în 2018 către EcoHealth Alliance.
„O analiză a acestor documente și a altora sugerează cu tărie că urmare a finanțării SUA în China și în alte locuri, cercetarea privind virusul mutant ar fi putut fi responsabilă pentru apariția pandemiei de COVID în Wuhan”, a spus președintele Judicial Watch, Tom Fitton, într-o declarație publică.
Un purtător de cuvânt al EcoHealth Alliance a declarat pentru Fox News:
„Cercetările legate de SARS efectuate de EcoHealth Alliance și Institutul de Virologie Wuhan s-au ocupat de coronavirusuri de lilieci care nu s-au dovedit niciodată că infectează oamenii, ca să nu mai vorbim că provoacă morbiditate și/sau mortalitate semnificativă la oameni. Cercetarea asupra coronavirusului liliecilor efectuată de EcoHealth Alliance și Institutul de Virologie din Wuhan nu ar fi putut declanșa pandemia COVID-19”.
La 27 mai 2014, NIH a acordat EcoHealth un grant separat de 3 milioane USD pe cinci ani pentru „Înțelegerea riscului de apariție a coronavirusului liliecilor”. Experimentele au folosit „șoareci umanizați”, adică șoareci injectați cu celule umane.
„Cercetarea pe care am sprijinit-o în China, unde coronavirusurile sunt răspândite, a căutat să înțeleagă comportamentul coronavirusurilor care circulă la lilieci, care au potențialul de a provoca boli pe scară largă”, a declarat un oficial al NIH pentru Fox News. „Datorită cercetării finanțate de NIH privind coronavirusurile, SUA a reușit să dezvolte rapid vaccinuri împotriva SARS-CoV-2 și să salveze vieți.” mai relatează postul american.
Featured
Securitate pe termen kung: Strategia Forțelor Aeriene ale SUA pentru a reseta producția de avioane și sateliți
Departamentul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite forțează o schimbare istorică în modul de achiziție a tehnologiei de luptă, solicitând Congresului aprobarea unor contracte multianuale pentru aeronave și sisteme spațiale. Această inițiativă urmărește să înlocuiască modelul ineficient al achizițiilor anuale cu o stabilitate financiară capabilă să accelereze producția industrială.
Dincolo de ciclu anual: De ce modelul actual este depășit
Secretarul Troy Meink a subliniat că actuala metodă de achiziție — în special în domeniul spațial, unde sateliții sunt cumpărați „bucată cu bucată” în fiecare an — a devenit un obstacol în calea progresului tehnologic. Pentru a răspunde amenințărilor actuale, Pentagonul are nevoie de o abordare care să permită planificarea pe mai mulți ani, oferind claritate atât armatei, cât și sectorului privat.
„Abordarea de a cumpăra un an de producție la rând pur și simplu nu mai funcționează pentru ceea ce facem acum”, a explicat Meink. Deși oficialii nu au nominalizat toate sistemele vizate, este bine cunoscut faptul că un acord multianual pentru avionul F-35 este de mult timp o prioritate pe agenda discuțiilor strategice.
Pariul industrial: Economii de scară și investiții în infrastructură
Spre deosebire de contractele standard negociate anual, acordurile multianuale permit alocarea fondurilor în avans pentru a acoperi producția pe perioade extinse. Această metodă nu este doar o preferință administrativă, ci un instrument economic puternic: estimările arată că economiile de scară pot reduce costurile unitare cu procente cuprinse între 5% și 15%.
Mai mult, acest model oferă industriei de apărare certitudinea necesară pentru a investi în extinderea fabricilor și în inginerie complexă pe cont propriu. Fără un angajament pe termen lung din partea statului, contractorii sunt reticenți în a dubla sau tripla capacitățile de producție, o necesitate critică în contextul actual de securitate globală.
Bugetul de 1,5 trilioane: Fundația unei noi baze industriale
Această ofensivă contractuală este pilonul central al propunerii bugetare record de 1,5 trilioane de dolari pentru anul fiscal 2027. Planul vizează creșteri masive ale producției, nu doar pentru avioane și sateliți, ci și pentru muniții critice, precum interceptorii PAC-3 și rachetele de croazieră Tomahawk.
Oficialii de la Casa Albă susțin că pentru ca baza industrială să poată face față cererii, este esențial ca statul să „rezerve” aceste costuri încă din primul an. Prin aceste acorduri multianuale, Pentagonul nu cumpără doar echipamente, ci cumpără reziliență și capacitatea de a scala rapid forța militară a națiunii în deceniile care vor urma.
Featured
Ochiul suprem din orbită: Forța Spațială a SUA lansează revoluția monitorizării avioanelor din cosmos
Într-o mișcare ce promite să redefinească supravegherea aeriană globală, Forța Spațială a Statelor Unite a acordat contracte către nouă companii pentru dezvoltarea unei constelații de sateliți capabili să detecteze și să urmărească aeronave direct din orbită. Această inițiativă marchează începutul sfârșitului pentru era dependenței exclusive de avioanele radar tradiționale.
Secretomanie și performanță: „Cel mai capabil sistem creat vreodată”
Deși identitatea celor nouă firme și valorile individuale ale contractelor rămân protejate sub paravanul securității naționale, oficialii de la vârful Departamentului Forțelor Aeriene sunt categorici: tehnologia AMTI (Airborne Moving Target Indication – indicarea țintelor aeriene în mișcare) bazată în spațiu va depăși orice sistem existent. Demonstrațiile tehnologice realizate deja indică faptul că viitoarea rețea orbitală va fi, de departe, cea mai performantă soluție de monitorizare a spațiului aerian desfășurată vreodată.
Spre deosebire de radarele terestre sau cele montate pe aeronave, care sunt limitate de curbura pământului și de obstacolele geografice, constelația de sateliți va oferi o imagine globală, persistentă și mult mai greu de neutralizat de către inamic.
Miza de 7 miliarde: Un salt bugetar fără precedent
Ambiția acestui program este reflectată direct în cifre. După un an fiscal 2026 fără alocări pentru achiziții în acest sector, cererea bugetară pentru 2027 a explodat, solicitând incredibila sumă de 7 miliarde de dolari pentru a demara cumpărarea propriu-zisă a sistemelor AMTI spațiale.
Această infuzie masivă de capital semnalează o schimbare de paradigmă în cadrul Pentagonului. Succesul acestui proiect, realizat în strânsă colaborare cu Oficiul Național de Recunoaștere (NRO), a alimentat deja dezbateri aprinse în Congres. Eficiența promisă de sateliți pune sub semnul întrebării necesitatea continuării programelor costisitoare de avioane radar cu echipaj uman, precum E-7 Wedgetail, pe care unii oficiali le consideră deja vulnerabile în fața tehnologiilor moderne.
Arhitectura „sistem de sisteme”: Construirea unei noi baze industriale
Strategia adoptată de Forța Spațială nu se bazează pe un singur furnizor, ci pe un concept de „sistem de sisteme”. Obiectivul este crearea unui segment spațial multi-vendor, care să pună bazele unei noi industrii de apărare orbitale. Cele nouă contracte inițiale reprezintă doar primul val dintr-o serie lungă de comenzi planificate.
Următoarele etape ale programului se vor concentra pe atingerea capacității operaționale depline și pe asigurarea unei interoperabilități perfecte între diversele platforme satelitare. Prin această abordare modulară, Statele Unite urmăresc să își asigure o dominație informațională absolută, transformând orbita pământului în cel mai avansat punct de observație tactică din istoria militară.
Featured
Rază de acțiune nelimitată: Armata SUA revizuiește autonomia strategică pentru Flota MV-75 Cheyenne II
Forțele Terestre americane explorează posibilitatea integrării capacităților de realimentare în aer pentru noul avion cu rotoare basculante MV-75 Cheyenne II. Această mișcare strategică promite să transforme radical mobilitatea trupelor, oferind Alianței o proiecție a forței fără precedent în teatrele de operațiuni de mare distanță.
Independență kogistică: Sfârșitul dependenței de resurse externe
Conducerea aviației militare analizează acum extinderea unei capabilități care, până recent, era rezervată exclusiv unităților de elită ale Forțelor pentru Operații Speciale (SOCOM). Generalul-maior Clair Gill a subliniat necesitatea ca Armata să își gestioneze propriile „probleme logistice” prin dezvoltarea unei capacități organice de realimentare.
„Trebuie să ne rezolvăm propriile provocări și să ne gândim cum putem asigura reaprovizionarea logistică în aer pentru MV-75”, a explicat acesta. Provocarea nu rezidă doar în antrenamentul piloților, ci mai ales în absența unor platforme de realimentare dedicate, care să aparțină direct structurilor convenționale ale Armatei.
Provocarea tehnică: De ce elicopterele tradiționale nu mai sunt suficiente
Performanțele superioare ale tiltrotorului MV-75 creează un decalaj tehnologic greu de surmontat de vechile platforme. Deoarece aparatul Cheyenne II zboară la viteze și altitudini mult peste capacitățile elicopterelor clasice, realimentarea acestuia necesită soluții cu aripi fixe sau platforme de ultimă generație.
Deși kiturile de realimentare pentru MV-75 sunt proiectate să fie amovibile și versatile, succesul misiunii depinde de existența unui „partener” de zbor capabil să țină pasul cu acesta. Oficialii militari au sugerat că soluțiile bazate pe aeronave cu aripi fixe reprezintă singura cale viabilă pentru a asigura fluxul logistic necesar în misiuni de lungă durată.
Simbioza cu dronele: Un viitor autonom pentru reziliența aeriană
Deși cerințele oficiale sunt încă în curs de redactare, indiciile actuale punctează către o colaborare revoluționară cu sistemele fără pilot. Recent, au apărut demonstrații care înfățișează MV-75 fiind realimentat de drona MQ-25 Stingray, un activ dezvoltat inițial pentru Marina Militară.
Această convergență între platformele cu echipaj uman și dronele cisternă ar putea fi cheia către „autonomia totală” pe care Armata o caută. Adoptarea unor idei inovatoare din sfera sistemelor fără pilot ar putea permite flotei Cheyenne II să opereze în zone contestate, menținând în același timp o amprentă logistică minimă și o siguranță maximă pentru echipaje.
-
Exclusivacum 22 de oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 2 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 22 de orePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Featuredacum 4 zilePariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
-
Ancheteacum 2 zileVerdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
-
Featuredacum 3 zileUnda de șoc a prețurilor: Facturile la apă și energie explodează sub „dictatul” Băncii Mondiale și al PNRR-ului negociat de USR



