Actualitate
Trebuie să ne schimbăm mentalitățile, trebuie să tratăm altfel depresia
Preşedintele Iohannis a arătat că Chile este unul dintre prietenii tradiţionali ai României în regiunea Americii Latine şi un partener economic cu un potenţial important. El a menţionat că în 2025 se vor sărbători 100 de ani de relaţii bilaterale.
În prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a omologului său chilian, Gabriel Boric, instituţiile din România şi Chile responsabile de gestionarea situaţiilor de urgenţă au semnat un memorandum de colaborare.
Memorandumul a fost semnat, spre rușinea noastră, din partea României de (încă) şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, la Palatul La Moneda din Santiago de Chile.
O rușine… Raed Arafat în palatul „La Moneda”… Locul în care în 1973, președintele Salvador Allende a ținut ultimul său discurs, care a fost difuzat pe undele Radio Magallanes, locul unde și-a pierdut viața în lovitura de stat, care a ucis democrația în Chile pentru o perioadă de 17 ani…
În contextul vizitei pe care o efectuează în Chile, preşedintele Iohannis a donat Muzeului Memoriei şi al Drepturilor Omului din Santiago de Chile un set de documente diplomatice de arhivă privind salvarea unui număr mare de evrei de către consulul chilian Samuel del Campo, activ la Bucureşti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, au fost donate copii ale documentelor referitoare la refugiaţii chilieni primiţi în România după lovitura de stat din Chile din 1973.
Boric, este președinte statului Chile, cel care a declarat recent că o să naționalizeze industria lithium-ului și de a creea o intreprindere publică, controlată de Stat, pentru producerea acestui metal utilizat în fabricarea bateriilor pentru mașinile electrice.
Sebastian Teiller a fost unul din cei 2000 de chilieni, care s-au refugiat în România după lovitura de stat a lui Pinochet, susținut de CIA. Întîmplarea face ca traducătoarea lui Johannis, Sanda Belciu, fostă colegă de clasă cu acesta, să-și întîlnească fostul coleg, după atîta amar de vreme…
Poate n-ar fi de prisos să ne amintim ca le 11 septembrie 1973 în Chile a avut loc o lovitura militară care l-a înlăturat de la putere şi l-a asasinat pe preşedintele ales democratic al țării, Salvador Allende. Lovitura a fost planificată cu măiestrie. În acea zi, pe lângă bombardarea palatului „La Moneda” au fost adunaţi zeci de mii de posibili adversari ai juntei lui Pinochet, pe stadionul naţional din Santiago şi mii din ei au fost asasinaţi. Implicarea CIA în acest act de terorism este deja un lucru ştiut, la fel ca şi finanţarea acţiunii de compania multinaţională (cu capital preponderent american) ITT.
Deși a trecut o jumătate de secol de la discursul istoric al lui Salvador Allende în fața Adunării Generale a ONU, profunzimea acelui discurs de acum 50 de ani a atins însă puncte de importanță universală care sunt încă valabile pentru multe dintre țările lumii.
„Am naționalizat bogățiile de bază, am naționalizat cuprul, am făcut-o printr-o decizie unanimă a Parlamentului, unde partidele guvernamentale sunt în minoritate. Vrem ca toată lumea să înțeleagă clar că nu am confiscat marile firme străine de minerit de cupru. În conformitate cu prevederile constituționale, am remediat o nedreptate istorică prin deducerea din compensație a tuturor profiturilor de peste 12% pe an pe care le-au făcut din 1955.
Unele dintre firmele naționalizate au realizat profituri atât de uriașe în ultimii 15 ani încât atunci când s-a aplicat 12% pe an ca limită a profiturilor rezonabile, au fost afectate de deduceri importante.(…) În câțiva ani a obținut profituri cu adevărat incredibile, cum ar fi 106 la sută în 1967, 113 la sută în 1968 și mai mult de 205 la sută în 1969. În aceeași perioadă de timp, Kennecott a obținut mai puțin de 10 la sută pe an din profit în alte țări. ”
Mie îmi pare că această „afacere” tragică seamănă întrucîtva cu ceea ce se petrece la noi cu o Austrie arondată lui Putin și cu OMV. Austria în sine este asimilată rușilor, ca și adevăratul patronat al OMV. Sper ca românii să nu treacă așa ușor peste această asemănare, care poate explica în multe puncte ceeace s-a întîmplat cu deciziile Statului Român cu privire la tot ce înseamnă relația țării cu așa-zisul „capital străin”. Dar mai ales, lipsa oricărei intenții de a riposta în vreun fel la faptul că Austria a încălcat dreptul European la liberă circulație. Nici n-am încercat nimic, ca niște slugi perfecte, n-am luat în calcul dreptul de a răscumpăra, de a naționaliza OMV, practică destul de des folosită, mai ales acum, în timp de criză, de către Germania, bunăoară. Dar și de alte țări democratice. De lași ce suntem, n-am fost în stare nici să boicotăm firmele austriece. Lașitatea proverbială a românului a învins din nou… Și, nu m-ar mira ca apropiata „privatizare” a Romsilva să fi fost pusă la cale special ca să „se rezolve” în interesul Austriei…
Austria, prelungirea lui Putin în Europa, continuă să ne sfideze, cu intrarea în Schengen, iar prin OMV continuă să ne trateze ca pe o colonie de slugi. Ca atare, ministrul austriac Karner, cel care a votat împotriva noastră, a venit personal la București să urineze pe Români și pe România. Dar problema nu e tandemul Putin-Austria, ci minunata Uniune Europeană, care nu face nimic. În alte cazuri, când vreo altă țară a UE s-au abătut cu ceva de la reguli, imediat Ursula&co au sărit să penalizeze, să lanseze infrigement-uri sau alte sancțiuni. În cazul Austriei, deși face jocurile Rusiei pe față, nu s-a pus niciodată problema să fie sancționată. A Naibii „Uniune”. Ce bine că suntem membri cu drepturi depline! Ale Naibii drepturi…
Documente declasificate ale guvernului american publicate de organizaţia National Security Archive (NSA) dezvăluie evaluări făcute de Administraţia preşedintelui american Richard Nixon în noiembrie 1970, după victoria socialistului Salvador Allende în alegerile din Chile, şi rolul jucat de Henry Kissinger în decizia de înlăturare a noului preşedinte chilian.
Kissinger împlinește în curând vîrsta de 100 de ani. Nu e de prisos, cred, să ne reamintim ce a spus acesta, secretar de stat fiind, în legătură cu ceea ce se întâmpla după votul democratic, care l-a adus pe Allende la președenția țării lui.
Secretarul Departamentului de Stat avea să justifice acțiunile SUA cu o aroganță fără egal în analele diplomației mondiale: „Nu văd de ce ar trebui să stăm cu brațele încrucișate, privind cum o țară devine comunistă datorită iresponsabilității poporului ei”
Fără nici o legătură cu vizita Victoriei Nuland pentru salvarea lui Traian Băsescu împotriva votului popular al Românilor și pedepsirea lui Crin Antonescu și Victor Ponta. Premierul Ponta spunea atunci că „România a fost și mai este un experiment, dar este un experiment pe final. Eu îi spun Guantanamo, în sensul de teritoriu american, dar unde nu se aplică regulile americane. Aici s-au testat niște chestii în sensul de cum poate fi condusă o țară de oameni care nu sunt aleși, nu se supun votului, dar care decid.” Cred că greșea, cu siguranță!
Nu m-ar mira ca în timp, să apară documente de la Kremlin, sau Viena, care să ne ateste că votul Austriei pentru neprimirea noastră în spațiul Schengen au avut avizul lui Putin, care să fi coordonat și acțiunile OMV în România.
O știre care nu a fost destul de interesantă pentru presa din România vorbea despre aniversarea a 50 de ani de la discursul lui Salvador Allende Gossens la Națiunile Unite. Guvernele Chile și Spania, prin misiunile lor permanente la ONU, au organizat o ceremonie pentru a marca această piatră de hotar, care a avut loc la Institutul Cervantes cu o prezentare a dramaturgului chiliano-argentinian Ariel Dorfman.
Președintele Chile, Gabriel Boric Font, a ținut și un discurs celor prezenți, alături de senatorul chilian Isabel Allende și președintele Guvernului Spaniei, Pedro Sánchez.
În cadrul prezentării sale, președintele Boric a vorbit despre importanța istorică a lui Allende. „Nu ar trebui să-l vedem ca pe o figură statică, ci mai degrabă ca pe o idee, o idee care se adaptează vremurilor, o idee care inspiră, o idee care este actuală pentru că se schimbă.” El a adăugat că „Cred că și asta este o lecție. Principiile rămân aceleași, dar căile pe care le luăm vor trebui, fără îndoială, să se adapteze circumstanțelor în care trăim.”
Octavian Hoandră
P.S.
Cînd am văzut cîtă ură au reușit să reverse asupra lui Victor Ciutacu, Soros, prin formele de viață neomarxiza(n)te, arondate lui în România, mi-am adus aminte de Eugene Ionesco, și el, ca atîția mulți alții, un om aflat sub semnul întrebărilor. In fond, Ciutacu n-a făcut altceva decît să pună niște întrebări…
„Dacă oamenii nu și ar fi dorit să se distrugă, totul s-ar fi putut aranja, Dar, de ce stau altfel lucrurile? De ce nu ne iubim? – se întreba în lucida lui naivitate Idiotul lui Dostoievski. De ce să nu ne iubim, sau măcar să ne fim indiferenți unii altora?”
Aiasta nu se poate, cred. Cînd neomarxismul puturos se insinuează tot mai acut de pe internet și ajunge în instituțiile statului, asta este o dovadă că se dorește distrugerea generațiilor care își mai fac cruce și se mai opun, prin mijloacele pe care le dețin distrugerii acestui popor îngenuncheat. La un semn au pornit atacul asupra Bisericii Ortodoxe și s-au reactivat voci care altădată excelau în slugarnice exerciții de admirație băsismului și mizeriilor umane din jurul lui Petrov, la care se adaugă acum un fel de Iudă refinată (cum spunea Anania) din chiar sînul BOR. Nu m-ar mira ca în curînd să văd pe stradă preoți ortodocși pe trotinete, cu ghiozdanul în spate, în care să găsim sticla cu „apică” și pachețelul cu O.B.-uri…
Subscriu la ceeace spune – cu mult talent -, dl Răzvan Boanchiș în „Național”. Aș vrea ca generațiile „expirate” să și mai găsească forța ca măcar să nu fie părtași la ruina țării.
Trebuie să ne schimbăm mentalitățile, trebuie să tratăm altfel depresia.” Nu, nu trebuie. Generația mea (antepenultima!) a scăpat de comunism în ’89, a trecut la capitalism și nu „trebuie” să facă nimic. Ce-i aia „trebuie”? Pe vremea noastră nu erau dealeri de droguri. „Trebuie” să-i tratăm „altfel” și pe ăștia? Nu ne-au lăsat în pandemie să mergem la Înviere și ne spun parțial eclozații ce „trebuie”. În realitate, trebuie (fără ghilimele) să fii absolut ticălos și să îți urăști țara ca să întrebi „dom’le, dar noi merităm să fim primiți în Schengen?”. Merităm, nu merităm, trebuie să vrem doar ce e mai bine pentru noi.
S-ar putea să reușim, pînă la urmă. Doamne ajută! Însă tare mi-e teamă că ajungem tot la Eugene Ionesco:” Aventura umană a durat prea mult – îmi spunea un prieten, nefericit de nefericirea oamenilor… Trebuie s-o încheiem.”
Actualitate
Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
Actualitate
Australia și Indonezia își consolidează cooperarea militară prin exercițiul Keris Woomera
Australia și Indonezia au încheiat un exercițiu militar bilateral de amploare, care a reunit aproximativ 1.000 de militari australieni și omologi indonezieni. Desfășurată în perioada 12–20 octombrie, în estul insulei Java și în împrejurimi, operațiunea a marcat mai multe premiere pentru Canberra și face parte dintr-o serie de activități menite să apropie forțele armate ale celor două țări.
Manevre comune, cu obiective strategice
Exercițiul Keris Woomera a fost cea mai amplă activitate de instruire în străinătate a Forțelor de Apărare Australiene din acest an. Antrenamentele le-au oferit militarilor indonezieni și australieni ocazia de a lucra împreună în scenarii complexe, de a-și coordona procedurile și de a-și îmbunătăți capacitatea de operare în comun.
Australia a prezentat exercițiul drept o contribuție la consolidarea capacității Indoneziei de a descuraja presiunile militare și de a-și apăra suveranitatea. Totodată, Canberra urmărește să-și sporească propria capacitate de a răspunde amenințărilor la adresa țării și a rutelor sale maritime.
Trei premiere pentru forțele australiene
Keris Woomera a inclus mai multe activități desfășurate pentru prima dată de Australia. Sistemul de artilerie cu rachete HIMARS a fost dislocat și a executat trageri în afara țării pentru întâia oară. De asemenea, un aparat al Escadrilei 4 a Forțelor Aeriene Regale Australiene a fost desfășurat în Asia de Sud-Est, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial.
O altă premieră a fost instruirea comună în domeniul integrării cibernetice. Oficialii australieni au descris exercițiul drept o ocazie de a testa modul în care cele două armate pot aborda provocări de securitate comune și se pot adapta unui mediu strategic aflat în schimbare rapidă.
Încredere și interoperabilitate, construite pas cu pas
Exercițiul s-a desfășurat la câteva luni după semnarea, în februarie, a Tratatului Australia–Indonezia privind securitatea comună. Acordul reafirmă relația dintre cele două state și angajamentul lor de a contribui la securitatea și stabilitatea regională.
Fauzan Malufti, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Jakarta, a descris Keris Woomera ca parte a unei serii de exerciții tot mai frecvente, menite să consolideze încrederea și familiaritatea dintre militari, atât la nivelul unităților, cât și al conducerii.
Antrenamentele îi ajută pe participanți să înțeleagă mai bine procedurile, comunicațiile, planificarea și sistemele de comandă ale partenerilor. Această cunoaștere poate facilita cooperarea, inclusiv în scenarii de luptă.
Extinderea exercițiilor, între ambiție și prudență
Ediția din acest an a fost a doua de la lansarea exercițiului, în 2024. Malufti estimează că Australia ar putea dori ca viitoarele ediții să fie mai complexe, pe fondul unui climat regional de securitate tot mai dificil.
O asemenea extindere nu este însă sigură. Capacitățile militare ale Indoneziei și considerentele sale politice ar putea limita amploarea cooperării. Jakarta urmărește o politică de nealiniere și ar putea evita orice demers care ar crea impresia că se apropie de o anumită putere.
Resursele forțelor armate indoneziene reprezintă un alt factor: acestea participă tot mai mult la activități cu armate străine, dar sunt solicitate și de sarcini interne care nu țin direct de apărare.
Un octombrie aglomerat pentru armata australiană
Keris Woomera s-a desfășurat în paralel cu alte angajamente regionale ale Australiei. Un detașament de avioane F-35 Lightning II se află în Singapore pentru exercițiul Bersama Lima, organizat în cadrul Aranjamentelor de Apărare ale celor Cinci Puteri, alături de forțele din Malaysia, Noua Zeelandă, Singapore și Regatul Unit.
În Japonia, aproximativ 300 de militari australieni participă la exercițiul Keen Sword. Australia a trimis acolo o fregată și un avion Boeing P-8A Poseidon, specializat în misiuni de patrulare maritimă și luptă antisubmarin, alături de forțele japoneze, americane și ale altor șase state.
Actualitate
Montaj uși Prahova și Ploiești: prețuri 2026 pentru alegerea unei oferte de calitate
În Ploiești, în 2026, montajul unei uși de interior costă de la 300 lei, iar o ușă de interior complet montată, cu toc reglabil și mâner standard, pornește de la 1.600 lei. O ușă se montează în câteva ore, iar garanția poate ajunge la 5 ani dacă lucrarea o face un montator autorizat de producător. Datele de mai jos aparțin Ferusa, firmă din Ploiești, montator autorizat PORTA Doors, cu peste 20 de ani de experiență în uși și ferestre.
Montajul înseamnă fixarea tocului în golul din perete, montarea foii de ușă și reglarea ei până se închide corect. Prețul final depinde de tipul ușii, de model și de dimensiuni, de aceea merită cerută o ofertă fermă înainte de comandă.
Cât costă ușile și montajul ușilor de interior și exterior în Ploiești? Prețuri pe tip de ușă
Tarifele de montaj pornesc de la valorile din tabel și se confirmă la măsurători. Pentru ușile de exterior nu există un tarif fix, iar prețul lucrării se stabilește în ofertă, după măsurători.
| Ce se montează | Tarif de pornire |
|---|---|
| Ușă de interior | 300 lei |
| Ușă glisantă | 400 lei |
| Ușă metalică de intrare în apartament | 500 lei |
Prețul unei uși de interior complet montate se compune din foaia de ușă, tocul reglabil, mânerul standard și montaj. Ușa împreună cu tocul pornește de la 1.198 lei, iar totalul, cu mâner și montaj, de la 1.600 lei.
Valorile „de la” se calculează pentru cel mai accesibil model și finisaj, în dimensiuni standard, cu tocul pentru un perete de 75-95 mm. Un perete mai gros sau dimensiunile atipice urcă prețul.
Transportul în Ploiești și în localitățile apropiate este gratuit la ușile cumpărate cu montaj.
Ce gamă de modele de uși Porta Doors există și ce tipuri de uși se montează?
Pentru interior, catalogul Ferusa cuprinde 51 de colecții, în finisaje sintetice, CPL, vopsite sau din furnir natural, cu miez ales după nivelul de izolare fonică dorit. Cele mai bogate în modele sunt PORTA VERTE HOME, PORTA CONCEPT, PORTA GLASS, PORTA VERTE PREMIUM și PORTA LINE.
Pe lângă ușile de interior, se montează uși glisante și pliabile, cu sistem ascuns în perete sau montat pe perete, uși metalice pentru intrarea în apartament și uși de exterior din oțel.
Golurile atipice și culorile din afara gamei standard se pot comanda cu un cost suplimentar și cu termene mai lungi. Detaliile se stabilesc la măsurători.
Cât durează lucrarea de montaj într-un apartament și cât se așteaptă până la programare?
Pentru o ușă, lucrarea ia câteva ore. Într-un apartament cu cinci uși, montajul se întinde pe una sau două zile, iar termenul exact se fixează la măsurători, după ce se văd condițiile din teren.
Așteptarea până la montajul efectiv depinde de model. Ușile marcate „În stoc” sunt deja fabricate, iar programarea se face de obicei în 1-2 săptămâni. Ușile făcute la comandă ajung în 6-8 săptămâni. Disponibilitatea se confirmă în ofertă.
Ce servicii includ echipele de montatori și ce se întâmplă cu ușa veche?
Echipa de montatori instalează ușa și tocul, iar în varianta ușii complet montate intră și mânerul standard și transportul. Lucrarea presupune tăiere, fixare și reglaj, cu atenție la pereți și la finisajele din jur.
Demontarea ușii vechi nu intră în tarifele de pornire și se stabilește separat. Pe durata lucrării, pardoseala și mobilierul din zonă se acoperă cu folie, iar molozul se strânge la finalul fiecărei zile. La predare, încăperea rămâne curată și poate fi folosită imediat.
Cum se iau măsurătorile și cum se alege ușa potrivită pentru perete?
Măsurătorile se fac la domiciliul clientului și sunt gratuite. Montatorii iau dimensiunile reale ale golului din zid, verifică spațiul și stabilesc împreună cu clientul modelul și bugetul. Tot atunci se vede ce ușă se potrivește golului și grosimii peretelui, iar tocul reglabil se alege pe grosimea reală a peretelui, nu pe una presupusă.
Pe baza datelor se întocmește oferta fermă, cu preț fix și cu montajul inclus, fără costuri adăugate pe parcurs.
Cum se cere o ofertă pentru montaj?
Primul pas poate fi un mesaj pe WhatsApp sau un telefon, cu câteva fotografii ale golului și dimensiuni aproximative. Pe baza lor se poate da un interval de preț orientativ, ca clientul să știe de la început la ce buget să se aștepte. Urmează măsurătoarea la fața locului, apoi oferta fermă. Cine preferă, poate trece direct pe la showroom.
Unde se face montajul: în Ploiești sau și în Prahova?
Echipa lucrează în Ploiești și în localitățile apropiate: Blejoi, Bucov, Băicoi, Boldești-Scăeni și Plopeni. Pentru restul județului Prahova sau pentru județele vecine, disponibilitatea se verifică de la caz la caz.
Ce garanție au ușile Porta și de ce contează cine face montajul?
Ușilede interior au garanție standard de 3 ani (36 de luni). Dacă montajul este făcut de un montator autorizat, cum este Ferusa, garanția se extinde la 5 ani, deci cei doi ani în plus depind de cine instalează ușa. Ușile de exterior au garanție standard de 2 ani, care poate ajunge până la 5 ani prin montaj autorizat. Ferusa figurează în rețeaua oficială PORTA Doors, la categoria montatori autorizați.
Concluzie: top 4 factori care influențează prețul montajului
Costul final al unei uși montate se poate estima din patru factori:
- Tipul ușii: interior, glisantă sau metalică de intrare, fiecare cu tarif de pornire propriu.
- Modelul și finisajul ales, adică colecția.
- Dimensiunile și grosimea peretelui: golurile atipice și pereții peste 75-95 mm cresc prețul.
- Demontarea ușii vechi, care se stabilește separat.
Termenul de livrare depinde: ușile din stoc se montează în 1-2 săptămâni, cele la comandă în 6-8. Măsurătorile gratuite lămuresc restul, iar oferta fermă vine cu preț fix.
Unde se pot vedea și alege ușile în Ploiești: showroom Ferusa
Ușile Porta pot fi văzute pe viu în showroomul din Strada Andrei Mureșanu 51, în mai multe finisaje, printre care furnir natural, stejar și alb lăcuit. Modelele se deschid, se compară și se aleg la fața locului, iar comanda și montajul rămân în grija echipei.
Ferusa
Adresă: Strada Andrei Mureșanu 51, 100379 Ploiești
Telefon: 0751 230 009
Web: ferusa-ploiesti.ro
Program: Luni-Vineri 08:00-17:00, Sâmbătă 10:00-14:00, Duminică închis
Actualizat: octombrie 2026
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
-
Exclusivacum 3 zileProtejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
-
Exclusivacum 5 zileDosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
-
Exclusivacum 2 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 2 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații




