Featured
Radiografie a sistemului sanitar: internări mai puține, salarii mai mari și sporuri cât cuprinde
Salariile nete ale medicilor oscilează între 17.000 de lei și 22.000 de lei, se arată într-un raport de audit al Curții de Conturi. Pentru că veniturile personalului medical au crescut de peste 3 ori în perioada 2014-2021, grevând Fondul de Asigurări de Sănătate, instituția de control a cerut introducerea salarizării în funcție de performanță. Pe de altă parte, în timp ce fondul de salarii a crescut de 5 ori, numărul internărilor a scăzut la jumătate.
Salarii mai mari, creștere a numărului de angajați și scăderi la jumătate ale internărilor în spitale. Cam așa arată raportul de audit al Curții de Conturi, care a evaluat situația din Sănătate în perioada 2014-2021. În acest context, Curtea de Conturi a cerut evaluarea performanței salariaților și salarizarea acestora pe criterii de performanță, rotirea personalului în funcție de gradul de ocupare a secțiilor și completarea schemei de personal în funcție de gradul de dependență a pacientului.
La capitolul amenințări la adresa sustenabilității sistemului de Sănătate a fost trecută asigurarea nejustificată din FNUASS a unei părți în creștere de la an la an a salariilor personalului medical, determinate de influențele salariale, în detrimentul destinațiilor legale ale acestui fond, în special pentru decontarea serviciilor medicale acordate, programe de sănătate. Potrivit datelor obținute în urma verificărilor, în 2021, la spitalele clinice de urgență, salariul net al unui medic primar varia între 9.309 lei și 22.523 lei, al unui medic specialist, între 6.751 și 16.926 lei, iar al unui medic rezident, între 3.537 lei și 10.041 lei. La același tip de spital, în 2021, un asistent medical avea un salariu net maxim de 7.617 lei, un brancardier, de 4.074 lei, o infirmieră, 4.210 lei, iar un registrator medical, de 4.910 lei. În spitalele de monospecialitate, salariile nete erau, în 2021, ceva mai mici. Astfel, un medic primar lua maximum 10.957 lei, un medic specialist, 8.280 lei, iar un rezident, 6.999 lei. În perioada 2014-2021, salariul net al unui medic primar a crescut în medie de 3,11 ori, iar al unui medic specialist a crescut în medie de 3,06 ori, a arătat Curtea de Conturi.
Creștere de 500%
Raportul de audit semnalează că sumele pentru plata drepturilor salariale ale personalului sanitar și a rezidenţilor transferate unităților din subordine din bugetul Ministerului Sănătății au crescut de 4,24 ori, iar cele decontate din bugetul FNUASS spitalelor pentru influențele financiare determinate de creșterile salariale au înregistrat un trend crescător ca urmare a modificărilor legislative. În acest context, fondul de salarii a crescut de circa 5 ori în anul 2021 față de 2014, motivat atât de creșterile salariilor de bază cât și de creșterea numărului de personal.
”Suportarea din FNUASS a influențelor salariale determinate de creșterile salariale ale personalului sanitar, impactează modul de repartizare a fondurilor rămase pentru celelalte destinații ale acestor fonduri (ex: programe naționale de sănătate) De asemenea, la nivelul Ministerului Sănătății nu există o bază de date care să cuprindă datele privind posturile ocupate și drepturile salariale aferente fiecărui post, informații care sunt absolut necesare în etapa de programare bugetară. Mai mult decât atât, sistemul de remunerare al personalului din sistemul medical nu a avut în vedere criterii de performanță în activitate medicală reglementată de Legea nr. 95/2006”, se precizează în raportul Curții de Conturi.
Sporuri Covid de aproape un miliard de lei
În perioada 2020-2021 au fost acordate sporuri/stimulente salariale în condiţiile pandemiei SARS-Cov-2 în valoare totală de 470.105 mii lei.
De sporuri/stimulentele acordate în condițiile pandemiei au beneficiat 398.302 angajați, din care: 49.207 medici, 3.903 personal sanitar superior, 239.679 asistenți, 17.422 registratori/statisticieni și 88.091 personal auxiliar. Mai mult decât atât, personalul sanitar implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor diagnosticaţi cu Covid-19 a beneficiat de sporuri/stimulente în cuantum de 470.104 mii lei. Totodată, un număr de 9 unități sanitare spitalicești au acordat stimulente pentru performanțe profesionale în baza Legii 95/2006.
Administratie
Centura de Est a Câmpinei, relansată pe baze realiste: autoritățile pregătesc un nou Studiu de Fezabilitate
Proiectul este repornit după eșecul unei variante estimate la 1,6 miliarde de lei
Proiectul Centurii de Est a municipiului Câmpina intră într-o nouă etapă, după ce varianta inițială a fost abandonată din cauza costurilor considerabile și a lipsei unei finanțări sustenabile.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a anunțat că a avut loc prima întâlnire destinată reluării demersurilor pentru elaborarea unui nou Studiu de Fezabilitate. Potrivit acestuia, autoritățile își propun să reconstruiască proiectul pornind de la condițiile reale din teren și de la posibilitățile concrete de finanțare.
Traseu nou, costuri recalibrate
Vechea variantă a centurii ajunsese la o valoare estimată de aproximativ 1,6 miliarde de lei, sumă considerată imposibil de suportat din bugetul județului. A fost analizată inclusiv posibilitatea unei finanțări printr-un parteneriat cu Ministerul Transporturilor, însă solicitarea nu a primit aviz favorabil, iar proiectul a fost, în cele din urmă, abandonat.
Noua abordare urmărește identificarea unei soluții tehnice mai eficiente și mai puțin costisitoare. În acest sens, autoritățile au conturat un posibil traseu care ar utiliza, în mare parte, drumuri de exploatare și infrastructură rutieră deja existentă, precum și o variantă de conectare la DN1.
Proiectantul va analiza soluția fezabilă
Traseul propus urmează să fie inclus în documentația de atribuire, iar proiectantul va avea responsabilitatea de a evalua toate opțiunile și de a stabili soluția tehnică optimă pentru construirea centurii.
Etapele următoare vizează elaborarea caietului de sarcini, realizarea noului Studiu de Fezabilitate și aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Autoritățile susțin că proiectul nu va mai fi fundamentat pe estimări nerealiste sau pe promisiuni fără acoperire financiară, ci pe o analiză concretă a terenului și a resurselor disponibile.
„Nu mai poate rămâne un proiect abandonat”
În mesajul transmis public, Virgil Nanu a subliniat că Centura de Est a Câmpinei trebuie să depășească etapa proiectelor blocate și să fie pregătită pe baze care permit realizarea efectivă a investiției.
Președintele Consiliului Județean Prahova a transmis că obiectivul este ca noua variantă să fie una realistă, sustenabilă și capabilă să ajungă de la faza de documentație la execuție. Potrivit acestuia, autoritățile au reluat oficial demersurile și intenționează să ducă proiectul până la capăt.
Administratie
Curtea Spitalului de Ortopedie din Azuga, modernizată cu sprijinul Consiliului Județean Prahova
Aleile și spațiul interior au fost refăcute pentru un acces mai sigur
Curtea interioară a Spitalului de Ortopedie și Traumatologie din Azuga a fost amenajată și modernizată cu sprijin financiar din partea Consiliului Județean Prahova. Lucrările au vizat, în principal, refacerea aleilor și îmbunătățirea spațiului exterior al unității medicale, intervenții care nu fuseseră incluse în proiectul inițial de modernizare a spitalului.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a revenit la Azuga împreună cu primarul orașului, Adrian Purcaru, pentru a verifica stadiul lucrărilor și rezultatul investiției.
Investiția, urmărită de la identificarea nevoii până la finalizare
Potrivit lui Virgil Nanu, proiectele publice trebuie monitorizate pe întreg parcursul lor, inclusiv după finalizarea lucrărilor principale. Atunci când apar elemente neprevăzute sau necesități care nu au fost cuprinse în proiectul inițial, autoritățile trebuie să găsească soluții și să asigure resursele necesare pentru completarea investiției.
Refacerea aleilor și amenajarea curții au fost considerate intervenții importante pentru funcționarea corespunzătoare a spitalului, în condițiile în care spațiul exterior este utilizat zilnic de pacienți, aparținători și angajați ai unității medicale.
Un spital înseamnă mai mult decât clădirea medicală
Reprezentantul Consiliului Județean Prahova a subliniat că modernizarea unei unități sanitare nu trebuie evaluată doar prin starea clădirii și a saloanelor. Accesul către spital, aleile, curtea și organizarea întregului spațiu exterior contribuie, la rândul lor, la siguranța și confortul celor care ajung aici.
În urma lucrărilor, curtea Spitalului de Ortopedie și Traumatologie din Azuga beneficiază de un spațiu mai bine structurat, mai accesibil și mai sigur. Investiția completează proiectul de modernizare a unității medicale și contribuie la crearea unui mediu mai adecvat pentru pacienți, vizitatori și personalul medical.
Administratie
Valea Călugărească, mobilizată pentru un mediu mai curat în cadrul campaniei „Let’s Do It, România!”
Elevii și profesorii din comună s-au implicat în acțiunea de ecologizare
Comuna Valea Călugărească s-a alăturat din nou campaniei naționale „Let’s Do It, România!”, organizând o amplă acțiune de curățenie în mai multe zone ale localității.
La inițiativă au participat cadre didactice și elevi de la unitățile de învățământ din comună, care au contribuit activ la strângerea deșeurilor și la îmbunătățirea aspectului spațiilor în care locuiesc și învață.
Mai puține deșeuri față de anii anteriori
Reprezentanții Primăriei Valea Călugărească au remarcat că, în acest an, cantitatea de deșeuri identificată a fost mai redusă comparativ cu edițiile precedente. Situația este considerată un semnal pozitiv și indică o creștere a responsabilității față de mediul înconjurător.
Sub îndrumarea primarului Ioana Neagu, administrația locală susține că implicarea comunității și educația prin exemplu pot contribui la formarea unor comportamente responsabile și la menținerea curățeniei pe termen lung.
Mulțumiri pentru elevi, profesori și părinți
Primăria comunei Valea Călugărească le-a transmis mulțumiri tuturor elevilor și cadrelor didactice care s-au implicat în acțiune, precum și părinților care i-au sprijinit și încurajat pe cei mici să participe.
Campania a reprezentat nu doar o acțiune de ecologizare, ci și un exercițiu de responsabilitate civică. O comunitate curată reflectă respectul locuitorilor pentru mediul în care trăiesc și pentru spațiul pe care îl consideră „acasă”.
Informațiile au fost transmise de Primăria comunei Valea Călugărească, sub coordonarea primarului Ioana Neagu.
-
Exclusivacum 3 zileREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Exclusivacum 2 zileRepublica T.C.E. PLOIEȘTI: CV-ul cu 16 vieți, fina tuturor banilor și Raportul care nu există
-
Featuredacum 4 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 3 zileLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 21 de oreSfântul Ionita de pe Facebook și soborul cu chiloți al Republicii TCE PLOIESTI
-
Exclusivacum 5 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 5 zileSanatate, frate! Politia Română descoperă, după trei ani de basme, că sediile chiar au nevoie de autorizație sanitară
-
Exclusivacum 2 zilePloiești, orașul „regenerat” pe hârtie: Imperiul neregulilor sub Polițeanu, disecat de Curtea de Conturi



