Actualitate
BNR şi-a economisit „arsenalul” înainte de criză şi l-a folosit când a avut cea mai mare nevoie

Deseori, în dezbateri publice, politicieni ori formatori de opinie susţin că noi, în România, am suporta cea mai apăsătoare inflaţie din Uniunea Europeană. Şi că am plăti cea mai scumpă energie, cea mai scumpă mâncare, cele mai scumpe servicii. De unde sunt scoase astfel de informaţii? Nu ştiu! E cert însă că susţinătorii lor nu sunt la curent cu documentele oficiale emise de Eurostat – biroul european de statistică de la Luxemburg.
Eurostat, prin comunicate lunare, trimite în toate cele 27 de ţări-membre informaţii publice referitoare la cotele inflaţiei. Din care aflăm: 1) ratele dinamicii preţurilor înregistrate în luna precedentă, în fiecare ţară; 2) ratele anualizate – din 12 luni precedente – desfăşurate într-un tablou în care sunt înscrise rezultatele obţinute de fiecare ţară; 3) media generală a inflaţiei din toate cele 27 de ţări din UE; 4) media generală a inflaţiei din toate cele 20 de ţări din zona euro. Plus un clasament general, înnoit lunar, al UE-27, locul întâi revenindu-i ţării cu rata anuală cea mai mică a inflaţiei iar ultimul loc ţării cu rata cea mai mare. Locul întâi – Luxemburg, ultimul loc – Ungaria.
Publicat de Eurostat lunar, în fiecare zi de 18, tabloul poate fi văzut şi citit de oricine are un smartphone sau un calculator. Cel mai recent clasament – dat publicităţii în toată Uniunea Europeană şi în toată lumea – conţine rezultatele din luna februarie a anului curent. Cei ce susţin că, în clasamentul inflaţiei, noi suntem în braţe cu „lanterna roşie”, sau cei care îi cred, pot confrunta aceste susţineri cu „tabla oficială de marcaj”.
Vor avea… o surpriză! Pe locul ultim, cu cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE, nu vor găsi România, ci – cum am arătat deja – Ungaria. Cu o încărcătură inflaţionistă mai mare decât a noastră cu 13 puncte procentuale. Şi nu ne vor găsi nici pe celelalte şapte locuri din ultima parte a clasamentului. România e poziţionată pe locul 19, urmată de Austria şi Italia, în rol de deschizător al „flancului estic”, având deci cote de inflaţie mai mici decât Bulgaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia, Cehia, Letonia şi Ungaria.
Trei adevăruri merită reţinute: 1) România este cel mai bine poziţionată într-o regiune în care atât condiţiile economico-financiare, cât şi riscurile, incertitudinile şi vulnerabilităţile sunt relativ asemănătoare; 2) are cel mai bun loc în acest grup de ţări nu de o lună sau de câteva luni, ci din ianuarie 2021; 3) în 2020, primul an al crizei actuale, când pandemia a provocat turbulenţe economice şi sociale globale, România a reuşit o aterizare lină a PIB-ului recuperând întreaga pierdere în trimestrul II al anului următor şi, totodată, a stăvilit în totalitate degringolada preţurilor de consum ce a lovit în acel an zona euro şi o mare parte a „flancului estic”.
Atunci, în 2020, nu inflaţia lovise Europa, ci un fenomen mult mai periculos şi cu efecte mai grave pentru viitor. Deflaţia! Atât Banca Centrală Europeană, cât şi alte bănci centrale din afara zonei euro, în linie cu Fed, au coborât dobânda-cheie aproape de zero sau chiar mai jos de zero. Practic, au dezactivat acest filon. BNR nu le-a urmat exemplul, şi-a continuat linia prudentă, cu toate că în ţară era criticată pentru „politica sa conservatoare”. Timpul i-a dat dreptate. În aprilie 2020, în Europa, 14 ţări s-au trezit dintr-o dată cu preţurile sub zero. Alte zece ţări au înregistrat creşteri modice, între 0,1 si 0,9 la sută, cu mult sub rata optimă de două procente. Povară de care au scăpat abia în mai 2021.
BNR a intensificat comunicarea cu publicul, a explicat detaliat că dispune de „arme şi de gloanţe” şi că are încă o marjă confortabilă a dobânzii-cheie pe care o poate activa. În plus mai avea, în rezervele minime obligatorii – în valută şi în lei – depozite consistente cu potenţial de a fi folosite în caz de „vreme rea”. La care se adăuga gestionarea strictă a lichidităţii în sistemul bancar.
Pe ce se mai baza BNR? Pe ceea ce învăţase să facă în timpul crizei din 2008-2010 şi în anii ce au urmat. Ne-am confruntat, atunci, cu o recesiune severă, şomaj în creştere şi venituri în scădere. Şi totuşi, deşi am avut criză economică, n-am trecut printr-o criză financiară. Stabilitatea financiară a ţării n-a fost afectată. Pentru că BNR şi-a economisit „arsenalul” înainte de criză şi l-a folosit când a avut cea mai mare nevoie. Un fapt semnificativ: analizele relevă ideea că dacă România nu a fost în pericol să suporte ravagiile unei crize financiare, faptul s-a datorat atât activării celor trei baraje deja amintite, cât şi avantajului unui curs de schimb flotant, dar bine administrat. Iar măsurile de politică monetară i-au fost de folos întregii economii. BNR a acţionat întotdeauna în amonte, acolo de unde porneau riscurile. În ceea ce priveşte cele două pieţe reglementate şi supravegheate de Banca Naţională, piaţa monetară si piaţa valutară, a adoptat măsurile adecvate evitării oricărui derapaj.
În anii ce au urmat, calibrarea ratei dobânzii de politică monetară, la niveluri optime, a fost folosită în corelaţie cu toate celelalte piese din arsenal. Cu ce efecte în piaţa bancară şi, mai departe, în economia reală? România a evitat, în 2020, să cadă în capcana deflaţionistă ce acoperea aproape întreaga Europă. Iar din ianuarie 2021 si până în prezent, sub presiunea inflaţiei globale, a redus la numai trei şocurile puternice din sistemul preţurilor, cele din martie, aprilie şi mai 2022, a calmat inflaţia începând din iunie 2022 şi şi-a asigurat, în „flancul estic”, poziţia confortabilă pe care am descris-o în prima parte a comentariului.
În fapt, realitatea şi imaginea aruncată spre public – că am fi împovăraţi cu cea mai grea inflaţie – …nu sunt identice! E cert că nu sunt identice!
Adrian Vasilescu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 17 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!