Administratie
Ministerul Apărării Naționale a subliniat că includerea pensiilor militare în rândul celor catalogate drept speciale nu poate fi susținută obiectiv
Conform argumentării MApN, pensiile de care beneficiază personalul militar/polițienesc sunt pensii de serviciu acordate în mod obiectiv și justificat prin raportare la particularitățile categoriei socioprofesionale a militarilor/polițiștilor, printr-un sistem care să compenseze multitudinea de restricții/interdicții și riscuri care caracterizează exclusiv activitatea acestei categorii de personal. Actualul sistem al pensiilor militare din România nu intră în contradicție cu principiile care guvernează sistemele profesionale de securitate socială existente la nivel internațional, în cea mai mare parte a statelor membre NATO și UE sistemele de pensii militare fiind, de asemenea, reglementate prin legi diferite de cele civile.
Cadrul legislativ prin care sunt reglementate în prezent pensiile militare de stat asigură încadrarea în principalele coordonate asumate prin jalonul 215 din PNRR: nicio pensie militară nu depășește venitul obținut în perioada de activitate. Modalitatea efectivă de stabilire a cuantumului pensiei militare de stat pornește de la un procent de 65% din media soldelor/salariilor lunare și aceasta doar în cazul militarilor și polițiștilor care au o vechime de cel puțin 25 de ani.
Pentru cei cu o vechime de până la 25 de ani, cuantumul pensiei este diminuat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din această vechime. Pensia militară nu poate fi mai mare de 85% din media soldelor/salariilor lunare. În contextul în care contribuțiile obligatorii și impozitul se situează la aproximativ 45% din solda/salariul lunar brut, pensia netă reprezintă 55% din aceasta/acesta, neexistând vreo posibilitate ca pensia să depășească venitul obținut în perioada de activitate. Acest procent de 55% este cel aflat efectiv în plată pentru drepturile de pensie.
Vârsta standard de pensionare pentru militari este de 60 de ani. Referirile repetate în spațiul public la faptul că militarii se pot pensiona în jurul vârstei de 40 de ani sunt eronate. Reducerea vârstei standard de pensionare este posibilă proporțional cu perioada de vechime lucrată în diferite condiții de muncă, dar nu mai mult de 13 ani, similar sistemului public de pensii.
Din veniturile personalului militar/polițiștilor sunt reținute aceleași contribuții și impozite ca pentru salariații asigurați în sistemul public de pensii.
În situația în care s-ar considera justificată eliminarea pensiilor militare de stat și trecerea acestora în sistemul public, pentru asigurarea tratamentului egal al pensionarilor, este necesar tratamentul egal și nediscriminatoriu și pe timpul desfășurării carierei active. Ridicarea tuturor restricțiilor și interdicțiilor din timpul activității ar trebui să fie obligatorie pentru evitarea discriminării militarilor față de ceilalți cetățeni, dar ar fi incompatibilă cu particularitățile și principiile de organizare ale oricărei armate.
Realitatea geopolitică din ultimii ani, precum și angajamentele și implicarea statului român în politica de securitate și apărare comună a UE și de întărire a pozițiilor NATO în flancul estic impun menținerea unui climat de stabilitate în rândul instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională. Acest lucru se poate atinge nu doar prin modernizarea și consolidarea capacităților de apărare, ci și prin asigurarea resurselor umane suficiente, cu un grad înalt de competență și retenția acestei resurse umane în sistem pe baza unei motivări corespunzătoare.
MApN transmite că impunerea unor măsuri inechitabile în domeniul reformei pensiilor militare, care vor afecta gradul de motivare și predictibilitatea carierei militare pentru personalul aflat în activitate, va produce o destabilizare semnificativă în rândul sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională, care se va confrunta cu ieșirea din sistem a unui număr foarte mare de persoane, anterior adoptării măsurilor în discuție. Cea mai mare parte a personalului care îndeplinește în acest moment condițiile de acordare a pensiei militare de stat cu reducerea vârstei standard de pensionare va opta pentru deschiderea acestui drept fără a mai fi interesați de posibilitatea de a-și continua activitatea. Doar în MApN sunt peste 7.000 de militari care îndeplinesc condițiile de trecere în rezervă pe actualul sistem de pensionare. Toți sunt oameni cu experiență, mulți pe funcții de comandă și va fi imposibil pentru sistemul militar să absoarbă șocul plecării lor într-un timp scurt.
Deja, pe fondul dezbaterilor publice din ultimii ani, care aruncă, în mod nejustificat, o lumină defavorabilă asupra profesiei militare, a crescut în mod alarmant numărul demisiilor personalului din MApN. Dacă în 2020 au fost înregistrate aproximativ 500 de demisii, în 2021 numărul acestora s-a dublat (peste 1.000), iar în 2022 a fost mai mult decât dublul anului precedent.
În aceste condiții, MApN pledează pentru adoptarea de măsuri de reformă echitabile, inclusiv în domeniul pensiilor militare, dar care să țină cont de actualul context de securitate și de nevoia reală de asigurare de măsuri eficiente pentru reducerea deficitului de încadrare și creșterea gradului de retenție a personalului aflat deja în serviciul militar.
De asemenea, forțarea trecerii pensiilor militare în sistemul public contributiv ar crea o discriminare evidentă între personalul militar, care nu a beneficiat decât de o parte a creșterilor etapizate a veniturilor salariale, așa cum a fost prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în comparație cu alte categorii de personal pentru care s-au acordat în totalitate aceste drepturi. Principiul contributivității ar fi astfel aplicat unor venituri menținute pentru personalul militar la un nivel considerabil mai scăzut prin impunerea unor măsuri legislative.
Trustul de Presă al MApN
Administratie
Ministerul Sănătății a virat peste 120,7 milioane de lei pentru investiții medicale prin PNRR
Ministerul Sănătății anunță că a finalizat astăzi plățile aferente investițiilor în infrastructura medicală finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În perioada 12–16 octombrie 2026, instituția a virat tranșe în valoare totală de peste 120,7 milioane de lei.
Fondurile sunt destinate proiectelor care urmăresc dezvoltarea și modernizarea infrastructurii medicale din România, de la spitale publice și ambulatorii de specialitate până la măsuri pentru creșterea siguranței pacienților.
Finanțare pentru spitalele publice
O parte din bani susține investițiile în infrastructura spitalicească publică. Aceste fonduri contribuie la dezvoltarea și modernizarea unităților medicale, pentru ca spitalele să poată oferi servicii în condiții mai bune.
Modernizarea ambulatoriilor de specialitate
Plățile includ și finanțări pentru ambulatoriile de specialitate. Dezvoltarea acestor servicii poate sprijini accesul pacienților la consultații și îngrijire medicală în afara spitalizării.
Măsuri pentru reducerea infecțiilor nosocomiale
O altă direcție de finanțare vizează reducerea riscului de infecții asociate asistenței medicale. Sumele sunt destinate achiziției de echipamente și materiale care contribuie la sporirea siguranței pacienților.
Investiții pentru servicii medicale mai sigure
Potrivit Ministerului Sănătății, tranșele virate în această perioadă susțin investiții în spitale mai bine dotate, servicii medicale modernizate și măsuri de protecție pentru pacienți.
Administratie
Vaccinurile antigripale pentru sezonul 2026–2027: ce produse sunt disponibile și când sunt așteptate noi doze
Pentru sezonul gripal 2026–2027, în România sunt autorizate și prezente pe piață patru vaccinuri destinate prevenirii gripei sezoniere, potrivit informațiilor comunicate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Primele cantități din toate cele patru produse au fost distribuite la nivel național în a doua jumătate a lunii septembrie. În prezent, situația stocurilor diferă în funcție de tipul vaccinului: două produse se găsesc în cantități suficiente, în timp ce stocurile celor două vaccinuri injectabile utilizate pe scară largă s-au redus considerabil.
Patru vaccinuri autorizate pentru sezonul gripal
Vaccinurile disponibile în România sunt destinate unor categorii diferite de persoane și se administrează prin metode diferite. Fluenz este un vaccin cu administrare intranazală, destinat copiilor și adolescenților. Efluelda este destinat imunizării persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani.
Celelalte două produse, Vaxigrip și Influvac, sunt vaccinuri injectabile. Potrivit ANMDMR, primele cantități distribuite în septembrie au fost consumate în cea mai mare parte.
Fluenz și Efluelda se găsesc în stocuri suficiente
În prezent, vaccinul intranazal Fluenz și vaccinul Efluelda, destinat persoanelor de peste 60 de ani, sunt disponibile în stocuri suficiente atât în farmacii, cât și la distribuitorii de medicamente.
Disponibilitatea efectivă poate varia de la o farmacie la alta, deoarece farmaciile se aprovizionează direct de la furnizori, prin circuitul obișnuit de distribuție a medicamentelor.
Stocuri limitate pentru Vaxigrip și Influvac
Situația este mai restrânsă în cazul vaccinurilor injectabile Vaxigrip și Influvac. Cantitățile livrate în septembrie au fost utilizate în mare parte, iar în unele farmacii din țară mai există stocuri limitate.
Conform raportărilor disponibile la data comunicării, stocurile rămase însumează aproximativ 45.000 de doze din cele două produse. În funcție de cerere și de aprovizionarea fiecărei farmacii, disponibilitatea poate diferi la nivel local.
Peste 600.000 de doze sunt așteptate în următoarele săptămâni
Pentru a susține continuarea campaniei de imunizare, ANMDMR a derulat împreună cu cei trei producători procedurile necesare pentru noi livrări.
Potrivit calendarului anunțat, peste 350.000 de doze dintr-unul dintre vaccinurile injectabile urmează să fie distribuite la nivel național în cursul săptămânii viitoare. Ulterior, alte 250.000 de doze din celălalt produs ar urma să devină disponibile până la finalul lunii octombrie.
Alocările de vaccin sunt stabilite în avans
Vaccinurile antigripale presupun procese speciale de producție și control al calității, iar cantitățile alocate fiecărei țări sunt stabilite din timp. Pentru sezonul 2026–2027, României i-au fost alocate cantități mai mari decât cele utilizate în sezonul precedent, potrivit ANMDMR.
Agenția afirmă că aprovizionarea programată urmărește să asigure continuitatea campaniei și să permită vaccinarea persoanelor care doresc să se protejeze împotriva gripei sezoniere.
Peste 256.000 de persoane s-au vaccinat până la 11 octombrie
Conform raportărilor centralizate, până la 11 octombrie 2026, vaccinul antigripal fusese administrat unui număr de 256.000 de persoane. Noile livrări de vaccinuri injectabile sunt așteptate să completeze stocurile disponibile și să susțină imunizarea pe parcursul sezonului gripal.
Administratie
Producătorii vitivinicoli pot solicita finanțare până la 30 noiembrie 2026
Termenul de depunere a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul vitivinicol a fost prelungit până la 30 noiembrie 2026. Măsura vizează două intervenții din Planul Strategic PAC 2023–2027, menite să sprijine modernizarea și sustenabilitatea producției de vin.
Două intervenții incluse în sesiune
Prelungirea se aplică intervențiilor:
- IS-V-02 – „Investiții în active corporale și necorporale”;
- IS-V-07 – „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), decizia a fost luată în urma solicitărilor organizațiilor de producători. Perioada suplimentară le oferă solicitanților mai mult timp pentru pregătirea documentațiilor tehnice necesare accesării fondurilor europene nerambursabile.
Accent pe modernizare și sustenabilitate
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat că prelungirea urmărește să le permită producătorilor să pregătească proiecte pentru investiții în tehnologii moderne, eficiență energetică și practici sustenabile. Un alt obiectiv al măsurii este utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile și creșterea competitivității sectorului vitivinicol.
Peste 5,9 milioane de euro solicitate până acum
Până în prezent, prin sistemul electronic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au fost înregistrate 21 de cereri de finanțare, cu o valoare cumulată de 5.935.436,80 euro.
-
Exclusivacum 3 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 5 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
-
Exclusivacum 4 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi




