Actualitate
DESPRE RASPUNDEREA MATERIALA A MAGISTRATILOR – cand poate statul exercita actiunea in regres?
Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Judecătorilor din România (UNJR), explică într-o postare pe Facebook necesitatea modificării legii privind răspunderea magistraților, care în forma actuală este inaplicabilă.
DESPRE RASPUNDEREA MATERIALA A MAGISTRATILOR – cand poate statul exercita actiunea in regres?
Vad ca se continua dezbaterea publica daca statul poate sau are obligatia sa porneasca actiunea in regres impotriva unui judecator sau procuror care a generat o eroare judiciara, ca urmare a unei actiuni facute cu rea credinta sau grava neglijenta, unii sustinand ca de indata ce statul plateste, acesta si trebuie sa se intoarca contra magistratului.
Conform Constitutiei, a jurisprudentei CCR si a documentelor internationale statul nu se poate intoarce cu actiune in regres contra magistratului in toate erorile judiciare, ci numai in acelea in care s-a dovedit in prealabil ca acesta a actionat cu rea credinta sau grava neglijenta.
Cum am explicat intr-o postare anterioara, pentru a exista cadrul ca statul sa exercite actiunea in regres e nevoie sa fie intrunite urmatoarele conditii:
- Despagubirea pentru o eroare judiciara
Pentru aceasta, prima data trebuie stabilita eroarea, apoi platite despagubirile. Abia in momentul platii se produce „paguba” si, astfel, se indeplineste prima conditie pentru a se putea exercita actiunea in regres.
- Constatarea relei credinte sau a gravei neglijente
Dupa ce statul este obligat la plata despagubirii, pentru a putea exercita actiunea in regres, statul trebuie sa initieze in prealabil procedurile pentru a constata daca judecatorul sau procurorul a actionat cu grava neglijenta sau rea credinta.
- Actiunea in regres propriu-zisa
Abia dupa ce s-a constatat definitiv ca judecatorul sau procurorul a actionat cu rea credinta sau grava neglienta sunt intrunite conditiile pentru ca statul sa exercite actiunea in regres contra judecatorului sau procurorului care a generat paguba.
Problema cu actuala prevedere legala nu era cu acel „poate”, ci cu faptul ca legea era inaplicabila din cauza ca:
- Impunea conditii/limite pentru situatiile de erori judiciare in care se plateau despagubiri (trebuia apriori stabilit ca judecatorul sau procurorul a actionat cu rea credinta sau grava neglijenta, ceea ce-i incalca drepturile celui vatamat).
- Termenele de prescriptie erau foarte scurte, fapt ce impiedica ca procedurile sa se indeplineasca in cursul acestora, astfel incat dreptul statului la actiunea in regres era prescris.
Asadar, in forma actuala a legii, chiar si daca s-ar fi inlocuit acel „poate” cu „are obligatia”, actiunea in regres tot nu putea fi exercitata din cauza conditiilor limitative in care se despagubeau erorile judiciare si a termenelor de prescriptie foarte scurte.
In concluzie, prevederea trecuta de Comisie a remediat tocmai aceste neajunsuri:
- A eliminat pre-conditiile pentru plata de despagubiri in cazul erorilor judiciare.
- A marit termenele de prescriptie, pentru a avea timp sa se constate grava neglijenta si reaua credinta.
Pentru referinta, iata cateva considerente din deciziile CCR unde se face vorbire exact despre acest lucru:
„După ce prejudiciul a fost acoperit în temeiul unei hotărâri irevocabile, statul poate formula acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului, IN MASURA în care respectiva eroare judiciară le este imputabilă, fiind cauzată de exercitarea cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a funcţiei.
Acestea constituie condiţii pentru angajarea răspunderii magistratului faţă de stat, în limitele despăgubirii la care acesta din urmă a fost obligat faţă de victima erorii judiciare, iar nu condiţii ale răspunderii directe a respectivului magistrat faţă de persoana prejudiciată.” (Decizia CCR 633/2005)
„Curtea constată că, în mod contrar celor susţinute de autorul excepţiei, acest text de lege dă expresie prevederilor constituţionale ale art. 52 alin. (3), potrivit cărora „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.”
Astfel, în deplin acord cu normele constituţionale invocate, art. 507 din Codul de procedură penală, astfel cum a fost modificat prin textul de lege criticat, stabileşte obligaţia statului ca, în cazul condamnării sale de către o instanţă internaţională sau al reparării pagubei potrivit art. 506 din acelaşi cod, să exercite acţiunea în regres împotriva aceluia (aşadar inclusiv împotriva magistraţilor) care, cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, a provocat situaţia generatoare de daune.
Prin urmare, nu orice încălcare a atribuţiilor specifice magistratului îndreptăţeşte statul român să formuleze acţiune în regres.
Chiar dacă repararea pagubei a fost acordată potrivit art. 506 din Codul de procedură penală sau dacă statul român a fost condamnat de o instanţă internaţională, magistratul este răspunzător numai atunci când şi-a exercitat atribuţiile cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, provocând astfel situaţia generatoare de daune.
Susţinerea potrivit căreia norma constituţională ar reglementa numai posibilitatea, iar nu obligaţia statului de a exercita acţiunea în regres, nu poate fi reţinută, întrucât aceasta se bazează pe o interpretare eronată a art. 52 alin. (3) din Legea fundamentală, text care nu distinge în sensul arătat de autorul excepţiei.” (Decizia CCR 588/2007)
„35. În concluzie, o încălcare gravă a unei norme de drept de către un judecător prin care a produs o eroare judiciară trebuie mai întâi constatată de o instanţă naţională în condiţiile unui proces echitabil, ca efect al antrenării răspunderii statului, stat care, la rândul său, are o acţiune în regres împotriva judecătorului, DACA SE STABILESTE, tot în cadrul unui proces echitabil, că acesta este cel care a încălcat norma de drept cu gravă neglijenţă sau rea-credinţă.” (Decizia CCR 263/2015) (Irinel I.).
Actualitate
Casa Albă accelerează ofensiva pentru supremația dronelor americane
Aproape 100 de reprezentanți ai industriei și administrației, reuniți la Washington
Administrația Trump își intensifică eforturile pentru dezvoltarea producției interne de drone. Aproape 100 de reprezentanți ai companiilor și ai instituțiilor guvernamentale s-au reunit la Eisenhower Executive Office Building, în cadrul primei ediții a evenimentului „Drone Dominance”, organizat la Casa Albă.
La întâlnire au participat reprezentanți ai aproximativ 40 de companii, care au primit informații despre direcțiile strategice ale administrației în domeniul sistemelor aeriene fără pilot. Printre oficialii prezenți s-au numărat Sebastian Gorka, director principal pentru combaterea terorismului în cadrul Consiliului Național de Securitate, Emil Michael, subsecretarul Apărării pentru cercetare și inginerie, și Kelly Loeffler, șefa Administrației pentru Întreprinderi Mici.
Obiectivul Washingtonului: nu doar suficiență, ci dominație
În discursul adresat participanților, Emil Michael a subliniat că Statele Unite nu urmăresc doar să atingă un nivel minim de producție sau să ajungă la paritate cu adversarii.
Obiectivul declarat este ca industria americană să devină capabilă să producă suficiente drone pentru a obține un avantaj clar în plan operațional și strategic.
Evenimentul face parte dintr-o abordare guvernamentală mai amplă, menită să consolideze producția internă într-un moment în care producătorii trebuie să răspundă simultan cerințelor Departamentului Apărării, reglementărilor Administrației Federale a Aviației și noilor restricții privind utilizarea materialelor și mineralelor strategice provenite din Rusia, Iran, Coreea de Nord și, în special, China.
Investiții de sute de milioane de dolari pentru industria americană
Pentru sectorul apărării, administrația promite noi investiții destinate extinderii capacităților de producție și consolidării lanțurilor de aprovizionare.
Un exemplu recent este un împrumut condiționat în valoare de 820 de milioane de dolari acordat companiei Performance Drone Works prin intermediul Office of Strategic Capital. Autoritățile au anunțat că, în următoarele două săptămâni, ar putea fi prezentate și alte acorduri similare.
Finanțările urmăresc dezvoltarea unei baze industriale capabile să răspundă cererii militare și să reducă dependența de furnizorii externi pentru componente critice.
Companiile au primit acces direct la instituțiile guvernamentale
După sesiunile de dimineață, participanții au putut vizita o expoziție organizată sub forma unui târg, unde mai multe instituții și structuri guvernamentale au avut standuri proprii.
Printre acestea s-au aflat Departamentul Apărării, inclusiv structura responsabilă de portofoliul autonomiei, Departamentul Comerțului, Administrația pentru Întreprinderi Mici, Export-Import Bank of the United States, Departamentul pentru Securitate Internă și Administrația Federală a Aviației.
Companiile au avut astfel ocazia să discute direct despre finanțare, reglementări, exporturi, securitatea lanțurilor de aprovizionare și oportunitățile de participare la programele militare.
De la baterii și camere la senzori și motoare
Evenimentul nu s-a adresat exclusiv producătorilor de drone complete. La reuniune au participat și companii care dezvoltă componente esențiale pentru aceste sisteme, precum baterii, camere video, senzori termici și motoare.
Această abordare reflectă intenția administrației de a construi un ecosistem industrial complet, capabil să susțină producția de drone de diferite dimensiuni și categorii, de la platforme de supraveghere până la aparate de atac.
Ordinul executiv a declanșat reorganizarea sectorului
Evenimentul de la Casa Albă a avut loc la puțin peste 14 luni după ce președintele Donald Trump a semnat, în iunie 2025, ordinul executiv intitulat „Unleashing American Drone Dominance”.
În luna următoare, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a emis o directivă menită să reducă procedurile birocratice și să accelereze dezvoltarea, achiziția și introducerea dronelor în serviciul militar.
De atunci, Pentagonul a adoptat mai multe măsuri pentru punerea în aplicare a inițiativei. Printre acestea se numără crearea unei structuri dedicate portofoliului autonomiei, elaborarea unor planuri pentru alocarea a aproape 55 de miliarde de dolari către Defense Autonomous Warfare Group și dezvoltarea programului Drone Dominance.
Pentagonul pregătește un miliard de dolari pentru drone de atac
Programul Drone Dominance este prezentat drept un mecanism prin care Pentagonul intenționează să cheltuiască un miliard de dolari în următorii doi ani pentru achiziția de drone mici, destinate misiunilor de atac.
Pentru selectarea furnizorilor, Departamentul Apărării organizează competiții succesive, în cadrul cărora companiile trebuie să își demonstreze capacitățile tehnologice și operaționale.
Prima rundă, denumită Gauntlet 1, s-a concentrat pe drone mici, de tip „one-way attack”, proiectate să lovească ținta fără a reveni la bază. Potrivit datelor publice, 11 companii au primit contracte pentru livrarea a 24.320 de astfel de arme aeriene.
A doua rundă vizează drone cu încărcături letale
Pentru Gauntlet 2, Pentagonul a selectat 19 companii care au fost invitate să își testeze dronele la Fort Carson, în statul Colorado.
Demonstrațiile, programate în această lună, includ platforme echipate cu diverse încărcături letale. Companiile cu cele mai bune rezultate ar putea primi o parte din contractele pentru furnizarea celor 60.000 de drone pe care Departamentul Apărării estimează că le va comanda în cadrul acestei etape.
Prin aceste programe, administrația americană încearcă să transforme producția de drone într-o capacitate industrială strategică, susținută de finanțare federală, cerere militară și reguli menite să limiteze dependența de lanțurile de aprovizionare controlate de rivali geopolitici.
Actualitate
Armata SUA integrează inteligența artificială în noua arhitectură de comandă și control
Armata americană dezvoltă componenta de inteligență artificială a arhitecturii Next Generation Command and Control (NGC2) împreună cu firma de software și tehnologie Striveworks, au declarat oficiali militari americani.
Anunțul vine într-un moment în care armata se pregătește să extindă, anul viitor, utilizarea platformei la nivel de corp de armată, cu o atenție specială acordată operațiunilor din regiunea Indo-Pacifică.
Mai multe date, presiune mai mare asupra structurilor de comandă
Trecerea de la nivelul diviziei la cel al corpului de armată va presupune procesarea unui volum considerabil mai mare de date și informații provenite din sisteme software, senzori și surse operaționale.
Joseph Welch, responsabil pentru achiziții în domeniul comandamentului, controlului și contracarării sistemelor de comandă adverse, a explicat că extinderea operațională va crește importanța instrumentelor bazate pe inteligență artificială.
Aceste soluții vor avea rolul de a sprijini procesarea informațiilor și de a ajuta comandanții să ia decizii într-un ritm adecvat unui câmp de luptă dominat de fluxuri de date în timp real.
Striveworks va construi fundația AI a sistemului NGC2
În luna iunie, Armata SUA a anunțat că Anduril va dezvolta stratul de date de bază al arhitecturii NGC2. Acesta este considerat fundația sistemului, deoarece oferă un cadru comun pentru aplicațiile software și serviciile care urmează să fie integrate.
Striveworks va completa această infrastructură prin dezvoltarea stratului de inteligență artificială. Compania, cu sediul în Austin, Texas, este specializată în operațiuni AI și în gestionarea modelelor utilizate pentru analiza datelor.
Obiectivul este transformarea volumului uriaș de informații colectate de pe câmpul de luptă în date utile pentru misiune. Potrivit directorului general al companiei, Jim Rebesco, activități care necesită astăzi ore întregi de muncă din partea statelor-majore ar putea fi realizate în doar câteva secunde.
De la drone și senzori la decizii operative
Noua arhitectură este concepută pentru a reuni date provenite de la drone, senzori și alte fluxuri operaționale. Cantitatea de informații generată de aceste sisteme depășește însă capacitatea de procesare manuală a personalului militar.
Stratul de date ar urma să elimine izolarea informațiilor în sisteme separate, în timp ce componenta AI va permite asocierea modelului potrivit cu setul de date relevant și cu obiectivul specific al misiunii.
În același timp, arhitectura va păstra mecanismele de supraveghere umană și de guvernanță, astfel încât rezultatele furnizate de algoritmi să poată fi verificate și utilizate în condiții de încredere operațională.
Testele de la nivel de divizie fac loc extinderii regionale
Prototipurile NGC2 au fost deja testate la nivelul diviziilor 4 Infanterie și 25 Infanterie. Următoarea etapă presupune adaptarea arhitecturii pentru operațiuni la nivel de corp de armată, unde volumul și complexitatea datelor sunt semnificativ mai mari.
În anul fiscal 2027, armata intenționează să introducă și să extindă sistemul în cadrul I Corps, cu sediul la Joint Base Lewis-McChord, în statul Washington. Structura are responsabilități asupra unităților americane desfășurate în regiunea Asia-Pacific.
Un registru comun pentru algoritmi și modele AI
Striveworks va furniza mai multe funcții esențiale pentru componenta de inteligență artificială: un registru de modele, instrumente de validare, mecanisme de implementare și sisteme de monitorizare.
Această infrastructură va permite urmărirea modelelor pe întregul lor ciclu de utilizare — de la dezvoltare și testare până la implementarea în teren și supravegherea performanței.
Un alt obiectiv este crearea unui depozit comun pentru algoritmii dezvoltați de militari și de alte structuri pentru nevoi specifice. În loc ca un model să rămână disponibil doar unei singure unități, acesta va putea fi accesat și adaptat de alți utilizatori din ecosistemul NGC2.
Armata vrea să reducă timpul dintre dezvoltare și utilizare
Prin stabilirea unor standarde comune, noul strat AI va permite integrarea mai rapidă a unor tehnologii dezvoltate de industrie sau de structurile militare.
Sistemul ar trebui să reducă intervalul dintre apariția unei noi capabilități și folosirea ei efectivă în operațiuni. În loc ca adoptarea unui algoritm să dureze luni sau ani, unitățile ar putea beneficia de soluții noi într-un timp mult mai scurt, cu condiția ca acestea să fie validate și compatibile cu arhitectura comună.
NGC2 este astfel construită ca o infrastructură digitală menită să unifice comunicațiile de pe câmpul de luptă, să elimine blocajele dintre sistemele informatice și să accelereze procesul de decizie la nivel tactic și operațional.
Actualitate
SUA reduc amploarea exercițiului militar cu Coreea de Sud, pe fondul tensiunilor cu Phenianul
Trump invocă mesajul „ostil” transmis Coreei de Nord și costurile ridicate
Statele Unite își vor diminua participarea la exercițiul militar comun cu Coreea de Sud, programat pentru această lună, a anunțat președintele Donald Trump într-un mesaj publicat duminică pe rețelele sociale.
Liderul american a susținut că astfel de manevre sunt costisitoare și transmit Phenianului „un semnal complet nepotrivit și ostil”. În același timp, Trump a invocat relația sa „foarte bună” cu liderul nord-coreean Kim Jong Un.
Decizia a fost asociată și cu refuzul Seulului de a participa la eventuale acțiuni militare împotriva Iranului. Trump a relatat că l-a întrebat recent pe președintele sud-coreean dacă țara sa dorește să se alăture eforturilor americane pentru denuclearizarea Republicii Islamice Iran, însă răspunsul ar fi fost negativ.
Exercițiul Ulchi Freedom Shield începe în această săptămână
Ulchi Freedom Shield, unul dintre cele mai importante exerciții militare anuale organizate de Statele Unite și Coreea de Sud, urma să înceapă luni și să se desfășoare până pe 27 august.
Donald Trump a precizat că anularea participării americane nu mai este posibilă, având în vedere apropierea debutului exercițiului. Totuși, el i-a cerut secretarului Apărării, Pete Hegseth, să reducă „substanțial” amploarea întregului program.
În anii precedenți, exercițiul a inclus trageri reale de amploare, misiuni de sprijin aerian apropiat și operațiuni de interdicție aeriană. La manevre au participat mii de aeronave în cadrul unor scenarii de antrenament, precum și forțe pentru operațiuni speciale însărcinate cu contracararea unor amenințări simulate cu arme de distrugere în masă.
Pentagonul evită să explice impactul concret al reducerilor
Un purtător de cuvânt al Pentagonului nu a oferit detalii despre modul în care va fi modificat exercițiul și a direcționat întrebările către Casa Albă.
În paralel, pagina dedicată exercițiului de pe site-ul Forțelor Americane din Coreea afișa luni dimineață un mesaj de eroare, indicând că materialul solicitat nu mai era disponibil.
Anunțul a stârnit reacții critice în Congres. Senatorul Mark Kelly, democrat de Arizona și membru al Comisiei pentru Forțele Armate, a calificat decizia drept „miopă” și „o greșeală”.
„Coreea de Nord și Coreea de Sud se află încă, din punct de vedere tehnic, în stare de război. Capacitatea noastră de a ne apăra aliatul în fața Coreei de Nord depinde de faptul că forțele noastre sunt bine instruite și pot coopera eficient cu armata sud-coreeană”, a avertizat Kelly.
La rândul său, senatorul Andy Kim, democrat de New Jersey, a declarat că mesajul președintelui ridică semne de întrebare și sugerează o lipsă de considerație față de relația bilaterală.
„Deciziile privind exercițiile comune trebuie luate împreună, nu anunțate unilateral pe rețelele sociale”, a afirmat acesta.
Relația Washington-Seul, afectată de discuțiile privind trupele americane
Anunțul lui Trump vine într-un moment în care relațiile Statelor Unite cu mai mulți aliați tradiționali traversează o perioadă de instabilitate. Una dintre principalele surse de tensiune este reticența unor parteneri de a sprijini campania militară americană împotriva Iranului.
Coreea de Sud se află în centrul acestor dispute. Administrația americană ar analiza inclusiv posibilitatea reducerii efectivelor militare staționate în Peninsula Coreeană.
Noua Strategie Națională de Apărare a Statelor Unite, publicată în ianuarie, a sugerat că Washingtonul dorește o redistribuire a responsabilităților în cadrul alianței cu Seulul. Documentul afirmă că armata sud-coreeană este capabilă să-și asume rolul principal în descurajarea Coreei de Nord, beneficiind de un sprijin american mai limitat, dar esențial.
Potrivit strategiei, această schimbare ar reflecta atât capacitățile Coreei de Sud, cât și interesul Statelor Unite de a-și adapta dispozitivul militar din Peninsula Coreeană.
Pentagonul ia în calcul noi reduceri ale exercițiilor
Alte diminuări ale exercițiilor militare americane ar putea urma, în condițiile în care administrația de la Washington și conducerea Pentagonului încearcă să reducă presiunea financiară și să aloce mai multe resurse Comandamentului Central al SUA, responsabil inclusiv de operațiunile din Orientul Mijlociu.
Generalul Kevin Schneider, comandantul Forțelor Aeriene americane din Pacific, a declarat recent că armata își reevaluează calendarul exercițiilor pentru a menține nivelul de pregătire operațională în fața angajamentelor tot mai numeroase de pe glob.
El a explicat că responsabilii militari analizează unde pot accepta riscuri și cum pot gestiona nivelul de pregătire, în timp ce prioritățile sunt concentrate asupra regiunii aflate sub responsabilitatea Comandamentului Central.
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 45 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. Lăutari cu epoleți, amante strategice și pipițe de protocol
-
Exclusivacum 2 zileEpisodul 47 – I.P.J. Prahova – „Grădinița de cadre”: Manelistul Mocanu își șterge pozele, Iolanda filmează la șliț, iar Iacob „evadează” cu foliile pe spate
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 44 – IPJ Prahova, „Grădinița de cadre”: combinații, favoruri și dosare îngropate cu lopata
-
Exclusivacum 5 zileCai drogați, trolee decapitate și mecanici beți la TCE: Ploieștiul lui „Nae Comisionaru”
-
Exclusivacum 2 zileMEDAT își face reorganizarea cu toporul: DINA dispare, CSAT-ul află din ziar
-
Exclusivacum 3 zileBombă sindicală la Economie. Cum încearcă „garnitura Darău–Miron” să pună ministerul pe persoană fizică
-
Exclusivacum 2 zileOperațiunea „Reorganizarea”: cum vrea MEDAT să taie statul în felii și să-l servească intereselor de partid



