Anchete
La o analiză de tip fact-cheking informația s-a dovedit a fi un fake news
La jumătatea lunii februarie, un articol publicat de Europa Liberă România informa că, în Senatul SUA, se află în dezbatere un proiect de lege, Black Sea Security Act of 2022, care cuprinde un set de criterii în funcţie de care statul american va finaliza şi aplica viitoarea Strategie de dezvoltare şi securitate a regiunii Mării Negre.
Proiectul a fost adoptat în luna decembrie a anului trecut de Comisia pentru Relaţii Externe a Senatului Statelor Unite.
Printre altele, conform sursei citate, proiectul de lege trasează liniile directoare şi mizele demersului: recunoașterea regiunii Mării Negre ca o arenă a agresiunii ruse, importanţa esenţială a statelor riverane Mării Negre în contracararea încercărilor repetate, ilegale, neprovocate şi violente ale Federaţiei Ruse de a-şi extinde teritoriul şi de a controla accesul la Marea Mediterană prin Marea Neagră.
Totodată, Black Sea Security Act invocă nevoia unei prezențe maritime NATO stabile, rotaționale, în Marea Neagră. Carmen Valică, autoarea articolului, a discutat pe marginea acestui subiect cu Iulia Joja, conferențiar pe tema securității europene la Georgetown University și la George Washington University.
Iulia Joja s-a aflat printre experții consultați de Departamentul de Stat al SUA pentru elaborarea viitoarei strategii. Aceasta a declarat pentru Europa Liberă, printre altele, că există, în Strategie, un punct în dezacord cu poziţia Turciei, care nu este dispusă să ia în discuție o modificare/adaptare la realitățile curente ale Convenției de la Montreaux, din 1936.
Aceasta limitează accesul în Marea Neagră al navelor care nu aparțin statelor riverane, iar Turcia controlează accesul prin strâmtorile Bosfor și Dardanele.
În luna octombrie a anului trecut, într-o analiză pentru publicaţia American Purpose, intitulată Past Putin, Iulia Joja şi fostul ambasador al Georgiei în SUA, Batu Kutelia, pledau pentru găsirea unor soluții de eludare a cadrului strict al Convenției menţionate.
Astfel, cei doi propuneau ca, în cazul în care Convenția de la Montreaux nu poate fi anulată sau modificată, o flotă NATO ar putea opera sub pavilion românesc. Autorii analizei merg chiar mai departe, susţinând că ar trebui, de fapt, ca Statele Unite să ia în considerare înfiinţarea unei a patra baze în care forțele sale să fie prezente, pe lângă cele de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
Această a patra bază, cu o componentă maritimă în Delta Dunării ar necesita o investiție din partea Statelor Unite – și contribuții din partea aliaților săi – într-o flotă mică, flexibilă a Mării Negre, cu componente de apărare și supraveghere aeriană, notează Iulia Joja și Batu Kutelia.
Au trecut mai mult de două săptămâni de la publicarea articolului în Europa Liberă, fără ca cineva să facă din această informaţie un capăt de ţară.
Recent, o parte a spaţiului mediatic din România a fost inundat cu titluri panicarde, de genul: SUA ar putea deschide a patra bază militară în România. Nave NATO vor fi staţionate în Marea Neagră (Newsweek România, 2 martie); Planul bazei militare americane în Delta Dunării e secret în România, dar e public în SUA. Canalul Bâstroe va asigura armament pentru noul front din Transnistria (Ziua News, 27 februarie).
Curios, titlul din Newsweek are, în prima parte a sa, un sens de probabilitate, dar continuă cu certitudinea că nave NATO vor fi staţionate în Marea Neagră. Surprinzător, în cazul acestei publicaţii, considerată serioasă în mainstream, este faptul că a şters articolul de pe site, publicat la 2 martie de Octavia Constantinescu, iar, peste două zile, au publicat materialul postat pe Inforadar MApN, care demontează acest fake news, fără să scrie că şi ei au greșit, fără să ceară scuze publicului cititor. E drept, nu au fabulat excesiv, dar au dezinformat.

Grozăviile de-abia acum urmează. În articolul publicat de Ziua News, printre primele pe această temă, se adaugă fabulaţii care par să vină direct de la Vladimir Soloviov, propagandistul rus de la Rossia 1: în viitoarea bază din Deltă ar urma să vină armament de top, inclusiv rachete nucleare de ultimă generaţie, care să controleze noul front care se deschide în Transnistria, unde există un depozit militar cu peste 20.000 de tone de muniţie, plus artilerie grea.
Pentru asta, americanii au nevoie de canalul Bâstroe, navigabil inclusiv pentru fregate militare (un exerciţiu militar NATO a avut loc in Deltă în octombrie 2022), se mai arată în articol.
Astfel, pe lângă dezinformarea legată de iluzoria bază militară americană, este atacat şi frontul pe care se propagă informaţii false pe marginea dragării Canalului Bâstroe.
Dacă tot au demolat specialiștii baza alarmelor naționalist-panicarde legate de dragarea Bâstroe, anonimii de la Ziua News au reinventat o altă narațiune care să mențină caldă atenția asupra așa-ziselor acțiuni subversive ale ucrainenilor în Deltă.
Site-ul nu are o casetă cu echipa redacţională, dar cuprinde editoriale semnate de patru vectori ai propagandei proruse din România: Sorin Roşca Stănescu, Cozmin Guşă, Marius Ghilezan, Octavian Hoandră.
Autorul anonim al articolului nu uită să menţioneze materialul publicat de Europa Liberă, citat la început, dar dă un altfel de sens acestuia: site-ul este finanțat de Congresul SUA, cunoaşte cu acurateţe planurile politice americane, astfel că, practic, poate fi considerat portavocea lui Joe Biden.
Americanii au, deci, un proiect depus în Congres pentru Marea Neagră cu o bază militară în Delta Dunării, care a și fost adoptat în decembrie anul trecut în Comisia de Politică Externă a Senatului american. A spus cineva românilor de acest plan? I-a întrebat cineva dacă vor o bază militară în Delta Dunării? Adică votează Congresul american un proiect militar care privește direct România și Delta Dunării, care e o zonă protejată UNESCO?, se întreabă autorul articolului publicat de Ziua News.
Observăm că, în final, materialul preia jumătăţi de adevăr pentru a construi un scenariu fictiv. Citează analiza Iuliei Joja şi a lui Batu Kutelia, dar o oferă cu certitudinea că aceasta ar reprezenta, de fapt, o lege adoptată de Senatul american.
Faptul că Iulia Joja s-a aflat printre experții consultați de Departamentul de Stat al SUA pentru elaborarea viitoarei Strategii de dezvoltare şi securitate a regiunii Mării Negre este o garanţie pentru autor că opiniile acesteia vor fi şi transpuse în realitate.
Inforadar MApN notează că această ipoteză formulată de cei doi experți în analiza citată a fost transformată de autorii dezinformării într-o decizie a Guvernului SUA, care ar fi fost și acceptată, bineînțeles, în secret, de România.
Sursa mai arată că simpla lecturare a proiectului de lege menționat ar trebui să fie suficientă pentru a înțelege că inițiativa legislativă nu face nicio referire la o așa-zisă bază militară a SUA în Delta Dunării.
Acest proiect încă nu a finalizat procesul legislativ, însă o prevedere importantă din inițiativă a fost deja adoptată, la finalul lunii decembrie 2022, în cadrul Legii Omnibus privind alocările bugetare aferente anului fiscal 2023, nicidecum referitor la înfiinţarea unei baze militare americane în Delta Dunării. (L. Anghel).
Anchete
Polițista Dana Cristina, erou în timpul liber: A salvat o femeie de 82 de ani pe centura Timișoarei
Anchete
M.A.I. în reconfigurare: Discuții intense cu sindicatele pentru „reforma” anunțată de Guvern
Conducerea M.A.I. s-a întâlnit cu reprezentanții sindicatelor pentru a discuta despre „reconfigurarea” ministerului, în contextul reformei anunțate de prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul afacerilor interne Cătălin Predoiu.
La sediul M.A.I. a avut loc o întâlnire importantă între conducerea ministerului și sindicate, având ca subiect principal „reconfigurarea” M.A.I., în contextul „Reformei M.A.I.” anunțată anterior de premierul Ilie Bolojan și ministrul Cătălin Predoiu.
Din partea Federației Sindicatelor Democratice din România au participat președintele Gabriel GÎRNIȚĂ și prim-vicepreședintele SIDEPOL Cristian GLODEAN.
Principalele puncte de discuție:
Întâlnirea a abordat patru teme majore:
- Reconfigurarea M.A.I. și a structurilor subordonate: Restructurarea ministerului și eficientizarea activității.
- Siguranța rutieră: Măsuri pentru reducerea accidentelor rutiere.
- Intervenția la evenimentele semnalate prin SNUAU 112: Îmbunătățirea răspunsului la urgențe.
- Securizarea frontierei în contextul Schengen: Consolidarea securității granițelor.
Reconfigurarea M.A.I.: Etapă cu etapă
Cu privire la reconfigurarea structurală și funcțională a M.A.I., s-au stabilit următoarele:
- Formarea grupului de lucru: 10.10.2025;
- Prima ședință a grupului de lucru: 15.10.2025;
- Ședință pentru stabilirea unor repere destinate inspectoratelor generale: 21.10.2025;
- Data finală pentru prezentarea planului de „recalibrare”: 15.12.2025.
Direcții principale ale reconfigurării:
- Inventarierea și evaluarea activităților pentru evitarea paralelismelor;
- Stabilirea a 3 niveluri ierarhice de management;
- Preluarea unui domeniu prin comasarea structurilor cu atribuții similare;
- Dimensionarea adecvată a activităților prin debirocratizare și digitalizare;
- Recalibrarea structurilor suport pe verticală de la centru în teritoriu prin digitalizare.
Siguranța rutieră: Digitalizare și răspundere
Pentru siguranța rutieră, se vor implementa proiecte și programe care să conducă la reducerea accidentelor:
- Proiect pentru digitalizarea soluționării accidentelor ușoare soldate doar cu pagube materiale;
- Procedura simplificată pentru folosirea unui mecanism de răspundere a proprietarului auto;
- Digitalizarea comunicării între polițiști și cetățeni.
Intervenția la 112: Tehnologie de ultimă oră
În ceea ce privește intervenția la 112, s-au discutat următoarele:
- Raportarea digitalizată care va simplifica colectarea datelor;
- Dezvoltarea componentei eDAC;
- Accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea digitală a componentei 112;
- Implementare unui nou flux audio-video între polițiști și dispecerat, pentru a cunoaște în timp real istoricul stării conflictuale, profilul sau istoricul victimei sau agresorului;
- Comasarea dispeceratelor de la subunitățile cu un număr mic de apeluri și transferul polițiștilor către operativ.
Securizarea frontierelor: Comasări și tehnologie avansată
În contextul Schengen, se dorește:
- Comasarea dispeceratelor prin digitalizare și transferul polițiștilor de frontieră de la dispecerate către frontieră;
- Montarea de sisteme LPR (License Plate Recognition) pe partea de frontieră externă și auto pe partea de frontieră internă;
- Se discută comasarea IGPF (Inspectoratul General al Poliției de Frontieră) cu IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări).
SIDEPOL își promovează propunerile
Sindicatul SIDEPOL își va promova pachetul de propuneri, urmând a dezvolta un set complet de măsuri pentru reformarea ministerului, bazat pe experiența din teritoriu și pe modelele europene. Sindicatul invită membrii să transmită propuneri până pe data de 27.10.2025 pentru a le include în pachetul de propuneri. (Irinel I.).
Anchete
Polițistul Gabriel Lupu mobilizează comunitatea: Donează sânge, salvează vieți!
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 19 oreBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zileSpitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zileÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”



