Respectat şi iubit de cei care l-au pilotat, aeronava modernizată în România, poate una dintre cele mai bune efectuate pe platforma avionului MiG-21, se apropie de finalizarea misiunii sale. Ne propunem ca, printr-o serie de articole, să readucem în faţa publicului oamenii ce au pus umărul, cu mult entuziasm și sacrificii, la succesul său în nobila misiune de apărare a spațiului aerian al României.

Considerat reprezentant al generaţiei a doua de aeronave de vânătoare cu reacţie, avionul MiG-21 a fost construit în mai mult de 20 de variante, totalizând peste 11.000 de exemplare, operând în aproape 50 de ţări de pe patru continente. A fost construit sub licenţă în Cehoslovacia, India şi China.

Primele avioane MiG-21 varianta F-13 destinate României au ajuns în ţară în luna februarie 1962 şi au aterizat pe aerodromul Deveselu, judeţul Olt. Primul zbor efectuat de un pilot român, maiorul Alexandru Marcu (aflat, împreună cu alți trei piloți români la pregătire în URSS), a avut loc la 9 iunie 1962, demonstrând capacităţile piloţilor români ce au reuşit, într-un timp relativ scurt, să zboare cu acest tip de aparat.

MiG-21 s-a aflat, în diverse variante constructive, în dotarea unui număr de şase unități de aviaţie vânătoare şi vânătoare-bombardament, Regimentele 57 (bazat pe aerodromul Mihail Kogălniceanu), 71 (Câmpia Turzii), 86 (Borcea), 91 (Deveselu) şi 93 (Giarmata), precum şi a Centrului 95 Trecere pe Avioane Supersonice de la Bacău, constituind, pentru peste șase decenii, coloana vertebrală a apărării spaţiului aerian al României.

Forţele Aeriene Române au folosit 12 variante ale avionului MiG-21  (F-13, RFM (PF), U-400/600, RFMM (PFM), R, denumită autohton C, de la cercetare, US, M, UM, MF/MF-75 și trei variante de MiG-21 LanceR.

Până în 1990 au fost achiziţionate peste 300 de avioane. Muzeul Naţional al Aviaţiei păstrează, în semn de respect pentru toţi cei ce au fost implicaţi în zborul acestei aeronave, precum și pentru sacrificiul suprem al apărătorilor fruntariilor ţării, un exemplar din prima serie de patru avioane ce a aparținut primei escadrile intrate în dotarea Aviației Militare române, avionul MiG-21 F-13 cu numărul de bord 10.

Ca urmare a unor studii executate la începutul anilor ‘90, atunci când societatea se schimba din temelii, s-a concluzionat necesitatea modernizării tehnicii aviatice din dotare, avionul MiG-21 fiind ales din multiple considerente (număr aparate aflate în dotare, nivel de absorbţie tehnologică, realități strategice, costurile exploatare etc.). Astfel, în 1993, a fost semnat un contract între S.C. AEROSTAR S.A. Bacău şi firma israeliană ELBIT Systems LTD.

Programul de modernizare a fost denumit DD, după iniţialele pilotului-scriitor Doru Davidovici. Acesta, prin scrierile sale, a reuşit, într-o lume gri, plină de cenzură, să prezinte atât de frumos şi real viaţa de aerodrom, trăirile tuturor celor implicaţi în ceea ce înseamnă aviaţia supersonică de vânătoare, emoţiile zborului, legătura mai mult decât sufletească dintre om şi maşina zburătoare, acel cavaler de dural care a apărat spaţiul aerian al ţării.

Obiectivele programului de modernizare au constat în ridicarea capacităţii de luptă a aeronavelor MiG-21 prin dezvoltarea și integrarea pe această platformă a unor sisteme moderne, avansate, de avionică, navigaţie și management al armamentului. Acesta permiteau creşterea preciziei navigaţiei, ziua și noaptea, în orice condiţii meteo, şi a randamentului de lucru a pilotului în cabină.

S-a diversificat armamentul prin integrarea de rachete aer-aer, precum și a muniţiei inteligente. Cu ajutorul noilor sisteme, a crescut precizia de lovire a ţintelor aeriene și terestre, ziua și noaptea, în orice condiţii meteo. Siguranţa zborului și fiabilitatea în funcţionare au căpătat noi valențe. Avionica modernizată a dus la creşterea gradului de supraviețuire în câmpul tactic ostil și la prevenirea tirurilor fratricide.

S-au implementat un sistem logistic integrat modern și unul avansat de analiză a misiunilor executate, s-au redus timpii de pregătire a misiunilor de zbor, s-a îmbunătăţit modul de pregătire a personalului navigant. Au fost realizate atât transferul tehnologic necesar realizării modernizării, cât și standardizarea cabinelor avioanelor modernizate conform normelor ICAO de echipare civilă pentru zborul pe rute.

Produsul obţinut prin modernizare a primit numele de MiG-21 LanceR.  La baza acestei modernizări a stat dorinţa României de a face parte din NATO, concretizată, într-o etapă inițială, prin aderarea, în luna ianuarie 1994, la Parteneriatul pentru Pace (PfP), astfel că aeronava rezultată trebuia să aibă un grad mare de interoperabilitate cu forţele aeriene vestice şi să fie o etapă intermediară a trecerii piloţilor români pe avionul multirol.

La  22 august 1995, prototipul cu numărul de bord 9809 a decolat, avându-l la manșă pe experimentatul pilot de încercare al firmei ELBIT din Israel care a contribuit la modernizare, Yehuda Shafir. Prototipul a zburat însoţit de alte două avioane, un MiG-21 MF și un MiG-21 UM, ambele de la Baza 95 Aeriană Bacău. S-a aterizat în siguranță, după 37 de minute de zbor.

Au fost dezvoltate trei variante de LanceR.

Varianta A a fost destinată misiunilor de sprijin aerian apropiat (CAS). Dispunea de avionică ce permitea creşterea preciziei de lovire a ţintelor  aeriene și terestre cu armamentul artileristic de la bord și lansarea cu precizie a PRND (proiectile reactive nedirijate), a bombelor convenționale și inteligente asupra obiectivelor terestre.

Totodată, această variantă dispunea și de facilitatea de marcare a țintelor terestre cu ajutorul containerului de marcare/iluminare laser (LDP), pe lângă opțiunile pe care le au și celelalte variante (B și C) de marcare.

Varianta B a fost destinată misiunilor de antrenament în dublă comandă, sprijin aerian apropiat și luptă aeriană. Avionica sa permitea pregătirea în zbor a pilotului-elev, atât în ceea ce priveşte tehnica pilotajului şi a navigaţiei aeriene, cât şi pentru întrebuințarea în luptă a sistemului de armament de la bord.

Varianta C era destinată atât misiunilor de interceptare şi luptă aer-aer, cât și misiunilor de atac la sol, fiind dotată cu avionică modernă ce permitea creşterea preciziei de angajare a ţintelor aeriene și terestre cu un radar multimod modern cu distanţă mare (comparativ cu varianta de pe avionul MiG-21 clasic) de descoperire şi de încadrare a acestora. A crescut probabilitatea de lovire şi avea posibilitatea acroşării de armament.

Începând cu 1996, patru baze aeriene aparţinând Forţelor Aeriene române, de la Bacău, Borcea, Câmpia Turzii şi Giarmata, au primit aparate modernizate. Din 1997, avioanele MiG-21 LanceR au intrat în Serviciul de Luptă Permanent-Poliţie Aeriană, apărând spaţiul aerian naţional şi acţionând inclusiv sub comandă NATO, după 2004.

De asemenea, au participat la multe exerciţii militare interne şi internaţionale şi au reprezentat România şi Forţele Aeriene române la mitinguri aviatice în afara graniţelor, unde a fost foarte apreciat. Un număr apreciabil de piloţi de vânătoare s-au format şi au atins un înalt nivel de pregătire în zbor la manşa lor.

În prezent, două escadrile alcătuite din avioane MiG-21 LanceR sunt în serviciu activ în compunerea Bazei 71 Aeriană de la Câmpia Turzii şi Bazei 86 Aeriană de la Borcea.

În 2007, a fost marcată o premieră pentru Forţele Aeriene române. Ca o recunoaştere a nivelului de pregătire în acest domeniu, NATO a acceptat propunerea României şi, pentru o perioadă de trei luni, în a doua jumătate a anului 2007, Serviciul de Poliţie Aeriană în Lituania, Estonia şi Letonia a fost asigurat de patru MiG-21 LanceR, aparţinând Forţelor Aeriene române.

Operaţiunea s-a desfăşurat în perioada 1.08-31.10.2007. Locaţia a fost Baza Aeriană Siauliai din Lituania. La misiune au luat parte piloţii şi personalul tehnic de deservire a celor patru MiG-21 LanceR, de la Baza 71 Aeriană, sub comanda căpitanului-comandor Laurenţiu Kiru Chiriţă.

La 13 martie 2009, a avut loc o altă premieră pentru Forţele Aeriene române. Sublocotenentul, pe atunci, Simona Măierean efectua primul zbor a unei femei la manşa unui avion supersonic de vânătoare. MiG-ul 21 LanceR îndeplinea un vis frumos. A urmat Romina Mîrza, ce a dus stindardul mai departe. O pregătire dură, frumoasă, plină de provocări şi a devenit pilot operaţional. Acum, execută Serviciul Luptă Permanent-Poliţie Aeriană.

Povestea avionului MiG-21 LanceR se apropie de sfârşit. Un proiect românesc ce a avut succes, în principal, datorită oamenilor care au crezut în modernizarea cavalerului de dural. (L. Irimia).