Featured
Zelenski este un politician populist și manifestă defectele specifice acestui gen
(Preluare Inpolitics):
Publicațiile germane Politico, acoperind spațiul american, respectiv pe cel european, dedică un amplu material liderului de la Kiev, dînd cuvîntul – lucr rar! – reprezentanților opoziției din Ucraina. Concluzia e tăioasă: Zelenski are meritul de a fi însuflețit, grație talentului actoricesc, moralul ucrainenilor la vreme de război, dar dincolo de asta e un politician slab, care nu a realizat mai nimic din ce a promis în alegeri și care profită de invazie pentru a centraliza tot mai mult puterea, inclusiv prin arestarea adversarilor.
În săptămânile dinaintea invaziei Rusiei, politicienii marcanți de opoziție din Ucraina și foștii miniștri erau plini de frustrare, relatează Politico. Ei îl implorau pe președintele Volodimir Zelenski să se întâlnească cu ei – ceva ce nu a făcut de la alegerile de acum aproape doi ani. Ei îi cereau de luni de zile să crească finanțarea forțelor armate ale țării, solicitând mobilizarea rezerviștilor Ucrainei în timp ce avertismentele Americii cu privire la o invazie se intensificau – o invazie pe care Zelenski încă o considera improbabilă. Ei doreau planificare minuțioasă a războiului, inclusiv redactarea și publicarea ordinelor de apărare civilă, astfel încât oamenii să știe ce să facă atunci când se aud focurile de armă.
„Ucraina este prinsă (de invazie n.n.) cu un lider național care nu gândește strategic”, declara pentru Politico Lesia Vasylenko, parlamentar și membru al partidului liberal și pro-european Holos, cu cinci zile înainte de invazie.
„Cred că ăsta va fi lucrul pentru care va fi blamat mai târziu. Nu este vorba despre a ști totul. Este vorba despre refuzul de a avea în anturaj experți care știu ce întrebări să pună și de a avea consilieri care să te contrazică și să te provoace, iar noi am putea plăti un preț pentru asta”, s-a indignat ea.
Desigur, greșelile lui Zelenski – așa cum le văd Vasylenko și mulți alți parlamentari de opoziție – au fost iertate ulterior, dar nu au fost uitate. Aceste greșeli formează baza îngrijorărilor lor pentru Ucraina de după război. Ei văd un model care va deveni chiar mai îngrijorător atunci când armele vor amuți, argumentând că punctele forte ale președintelui, ca lider de război înflăcărat, nu se potrivesc deloc cu perioada de pace.
Războiul nu a făcut nimic pentru a tempera nerăbdarea lui Zelenski față de complexitatea guvernării sau față de instituțiile care nu se mișcă atât de repede cum i-ar plăcea sau nu se execută suficient de repede. El preferă imaginea de ansamblu, ignoră detaliile și îi place să se bazeze pe un cerc interior de prieteni de încredere.
Dar în timp ce actorul devenit președinte este acum lăudat – chiar venerat – de un Occident fascinat de retorica sa inspirațională de război, oratoria fascinantă și de abilitatea sa de a captura inimile celor de la Washington, Londra, Bruxelles sau Varșovia, Zelenski a eșuat ca președinte înainte ca Rusia să invadeze. Puțini i-au acordat o șansă de a fi reales în 2024, deoarece cotele sale în sondaje erau în scădere – rata sa de favorabilitate era de doar 31% la sfârșitul anului 2021.
El a promis multe – probabil prea multe – dar a realizat puține.
„Ucraina are două probleme principale: războiul din Donbas și teama oamenilor de a investi în țară”, declara Zelenski la scurt timp după victoria sa la alegeri. Dar eforturile sale anti-corupție s-au blocat și au fost lente, în timp ce promisiunea sa de a rezolva problema din Donbas a rămas fără nicio soluție. Și în entuziasmul său timpuriu de a încheia un acord de pace cu președintele rus Vladimir Putin, care a refuzat o întâlnire, unii l-au criticat pe Zelenski pentru că se bazează prea mult pe puterea sa de convingere și pe carismă. „El a crezut că pacea ar fi ușor de stabilit pentru că tot ce trebuia să facă era să se uite sincer în ochii lui Putin și să vorbească cu el”, afirmă deputatul Mykola Kniazhytskyi.
„A devenit președinte fără nicio experiență politică sau în gestionarea structurilor statale. A crezut că administrarea unei țări este, de fapt, destul de simplă. Iei decizii și trebuie să le pui în aplicare”, a spus Kniazhytskyi. Și când lucrurile au mers prost, reacția sa a fost întotdeauna: „e vina predecesorilor, care trebuie închiși”, a spus Kniazhytskyi.
Cu toate acestea, transformarea lui Zelenski de la un lider dezamăgitor în timp de pace, la – în cuvintele exaltate ale intelectualului public francez Bernard-Henri Lévy, „un nou, tânăr și magnific tată fondator” al lumii libere -, a fost uluitoare.
„El a devenit un lider carismatic”, a spus Adrian Karatnycky, cercetător principal la Atlantic Council și autorul cărții „Battleground Ukraine: From Independence to the Russian War”. Potrivit lui Karatnycky, abilitățile de comunicator ale lui Zelenski sunt adecvate perioadei. „El este bun la canalizarea opiniei publice, dar este eficient acum, deoarece țara este mult mai unită și mai sigură cu privire la identitatea, interesele și obiectivele sale. El este încă același om – un actor – dar acest lucru îl face un lider de război ideal, deoarece este capabil să susțină moralul public „, a adăugat el. Dar atunci când e timpul pentru o politică normală și publicul nu mai este unit, Zelenski devine un lider inconsistent, care rescrie scenariul și reface povestea pentru a se plia pe capriciile opiniei publice.
Criticile politice interne se adună, deși mass media internațională încă e fascinată de carisma lui Zelenski și captivată de povestea simplă a lui David versus Goliat. Între timp, în Verkhovna Rada – parlamentul țării – frustrarea se acumulează, cu parlamentari care se plâng că sunt ignorați de un guvern care era deja dezinteresat de colaborare înainte de război și acum o evită aproape în totalitate.
Zelenski s-a întâlnit doar o dată cu liderii de opoziție de la invazia Rusiei – și aceea a fost acum aproape un an. „Practica întrebărilor pentru ministri adresate de parlament a fost abandonată”, a declarat deputatul de opoziție Ivanna Klympush-Tsintsadze, membru al partidului European Solidarity și fost viceprim-ministru în guvernul anterior al fostului președinte Petro Poroșenko.
„Vremea de război cere luarea deciziilor rapid și necesită proceduri mai scurte. Dar vedem decizii centralizate tot mai mult și concentrate în mâini tot mai puține, și acest lucru are un impact asupra echilibrului puterii politice și este dăunător sistemului de guvernare pe care încercăm să-l dezvoltăm și consolidării instituțiilor noastre democratice în conformitate cu criteriile stabilite de UE.”
Klympush-Tsintsadze este îngrijorată că valul recent de arestări pentru corupție a fost mai mult o fumigenă înaintea summit-ului UE-Ucraina din februarie – una care ar putea fi folosită ca o oportunitate de a centraliza puterea și mai mult. „Dacă cineva crede că centralizarea puterii este răspunsul la provocările noastre, acel cineva se înșală”, a adăugat ea. „Cred că este important să observăm cu atenție cum evoluează cazurile de combatere a corupției, dacă vor fi investigații transparente și dacă se va urmări cu strictețe respectarea statului de drept.” Potrivit lui Kniazhytskyi, nu ar trebui să uităm faptul că Zelenski este un politician populist și manifestă defectele specifice acestui gen, mai scriu cei de la publicațiile Politico. (Traducere și adaptare B.T.I.)
Featured
Facturi de lux pentru Inteligență Artificială: Omenirea, „sacrificată” pe altarul centrelor de date
Într-o eră în care algoritmii promit eficientizarea vieții, realitatea din teren arată o imagine mult mai sumbră pentru consumatorul de rând. Conform unei analize publicate de Cotidianul Național sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, dezvoltarea fulminantă a Inteligenței Artificiale (IA) a declanșat o „vânătoare” globală de energie care amenință să arunce populația într-o criză a prețurilor fără precedent. Mesajul transmis de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) este unul fără echivoc: securitatea aprovizionării cu energie a cetățenilor este acum în competiție directă cu foamea de date a noilor giganți tehnologici.
Dezechilibrul fatal: Tehnologia galopantă vs. infrastructura energetică inertă
Miezul problemei rezidă într-o neconcordanță structurală între dinamica sectorului tech și rigiditatea sistemelor energetice. Potrivit raportului IEA citat de Claudia Marcu, în timp ce centrele de date apar și se extind într-un ritm amețitor, investițiile în rețelele electrice și în noi unități de generare sunt, prin natura lor, procese lente. Această „nealiniere” forțează piețele să crească prețurile pentru a acoperi cererea uriașă și concentrată, punând presiune pe buzunarele populației care riscă să devină o victimă colaterală a progresului digital.
„Omenirea este sacrificată de două ori”, avertizează analiza din Cotidianul Național. Pe de o parte, IA amenință stabilitatea locurilor de muncă, iar pe de altă parte, același progres tehnologic generează facturi enorme la utilități, pe fondul deficitului de energie creat artificial prin redirecționarea resurselor către marii serveri.
O cerere explozivă: Consumul centrelor de date se va dubla până în 2030
Cifrele prezentate sunt de-a dreptul alarmante și arată o evoluție aproape imposibil de gestionat fără măsuri drastice. În 2025, cererea globală de electricitate pentru infrastructura critică a IA a crescut cu un procent record de 50%. Proiecțiile IEA indică faptul că acest consum se va dubla în următorii ani, sărind de la 485 TWh în 2025 la un colosal 950 TWh până la finalul acestui deceniu.
Această explozie a cererii reprezintă aproximativ 3% din consumul total de electricitate al planetei, o cotă care, deși pare mică la prima vedere, este suficientă pentru a destabiliza complet rețelele naționale și a provoca șocuri inflaționiste similare celor din timpul crizei energetice din 2022.
Reîntoarcerea la gaz: Soluția de avarie care alimentează noii giganți digitali
Un alt efect pervers al goanei după IA este compromiterea obiectivelor ecologice. Constrânși de rețelele electrice prea lente sau supraîncărcate, dezvoltatorii de centre de date, în special în Statele Unite, au început să își construiască propriile centrale pe gaze naturale chiar la fața locului. Această strategie de „generare la domiciliu” necesită o infrastructură supradimensionată cu până la 70% peste cererea reală pentru a asigura stabilitatea operării.
În consecință, emisiile de carbon asociate acestui sector sunt estimate să ajungă la 350 de milioane de tone până în 2035. Astfel, în timp ce guvernele impun populației tranziții costisitoare către energia regenerabilă, centrele de date forțează o revenire la combustibilii fosili pentru a susține procesarea de date, lăsând cetățeanul de rând să suporte atât costul mediului, cât și pe cel al facturilor tot mai piperate.
Anchete
Eșec procedural la vârful Parchetului General: Înalta Curte respinge demersul lui Alex Florența privind onorariile de succes ale avocaților
Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.
RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă
Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.
Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.
Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?
Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.
Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.
Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”
În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:
„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”
Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).
Administratie
Ruta Istanbul – Vestul Europei, blocată în Teleorman: Acțiune de amploare a Poliției de Frontieră pentru stoparea migrației clandestine
O operațiune fulger, desfășurată prin cooperarea strategică a mai multor structuri de forță, a dus la capturarea a cinci cetățeni străini care încercau să tranziteze ilegal România cu scopul de a ajunge în vestul Europei. Intervenția subliniază vigilența autorităților române în securizarea frontierelor, într-un moment în care presiunea migraționistă rămâne o provocare constantă la granițele țării.
Intervenție coordonată: Poliția și Grănicerii, scut în fața fluxurilor ilegale
Succesul acestei acțiuni operative se datorează unei colaborări strânse între Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu — prin structurile din Giurgiu și Teleorman — și efectivele Inspectoratului de Poliție Județean Teleorman, alături de Poliția orașului Videle. Potrivit datelor furnizate de ITPF Giurgiu, intervenția a fost declanșată în urma unor informații operative precise referitoare la prezența unor persoane care corespundeau profilului de risc migraționist.
Echipele de intervenție au acționat sincronizat pe raza județului Teleorman, reușind identificarea și interceptarea grupului înainte ca acesta să își poată continua drumul către inima spațiului Schengen.
Călătorie clandestină în vagoane de marfă: Odiseea periculoasă a migranților din Pakistan și Egipt
În urma verificărilor preliminare efectuate de autorități, s-a stabilit că grupul era format din trei cetățeni din Pakistan și doi din Egipt. Aceștia nu dețineau documente de identitate valabile care să le permită tranzitul legal. Declarațiile acestora au scos la iveală o metodă de operare frecventă, dar extrem de periculoasă: migranții au fost îmbarcați ilegal într-un vagon de tren încă din Istanbul, având ca destinație finală state din vestul Europei.
Cazul a fost preluat pentru cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, faptă prevăzută de articolul 262 din Codul Penal. Dosarul urmează să fie înaintat unității de parchet competente pentru dispunerea măsurilor legale necesare.
Cooperare transfrontalieră activă: Migranții, predați autorităților bulgare
Eficiența gestionării acestui caz a fost completată de mecanismele de cooperare internațională dintre Poliția de Frontieră Română și omologii din Republica Bulgaria. În baza planurilor de acțiune comune, la nivelul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu a fost organizată o întrevedere de urgență. În cadrul acestei întâlniri, cele cinci persoane au fost predate oficial autorităților bulgare pentru continuarea procedurilor specifice.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reafirmat, cu această ocazie, angajamentul ferm de a continua acțiunile de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere, asigurând un management eficient și sigur al granițelor României. (Sava N.).
-
Exclusivacum 4 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 4 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum o ziBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum o ziGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!
-
Exclusivacum 5 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor



