Motto: Ca un pelican, Te-ai rănit în coasta Ta, Cuvinte…

Le-am deschis granițele din prima zi după invazie. Din toată sărăcia noastră, i-am primit cu brațele deschise și pline. I-am poftit în casele noastre. Le-am dat să întingă în același blid cu noi.

Unii s-au bucurat de ospeție. Alții nici nu ne-au băgat în seamă: au trecut pe lângă noi în viteză, cu limuzinele lor luxoase, împroșcându-ne cu noroi.

Le-am dat tot ce au poftit. Le-am făcut până și canal de televiziune. Ne-am făcut preș la picioarele lor. Le-am cocoțat steagul pe stâlpi lângă cele ale NATO sau UE.

Steagul nostru nu a mai încăput. În toată istoria noastră, am avut stâlpii mici.

Am deschis frontierele și am lăsat să treacă pe drumurile noastre prăpădite convoaie nesfârșite cu arme.

Am deschis Dunărea și le-am lăsat să treacă spre Europa barjele cu cereale infestate și ieftine, care ne distrug agricultura și burțile.

Din cauza lor – chipurile ca să îi betegim pe ruși – sărăcim noi de la o zi la alta.

Ne-am băgat până în gât într-un război care nu este al nostru. Și în care riscăm să dispărem cu totul.

Dar EI? Cum au tratat jertfele noastre?

Cu un an înainte de invazie, Zelenski declara: „Bucovina de Nord a fost ocupată de români”. Nu a retractat nici până azi.

Puterea de la București nu a suflat nici o vorbă despre această mârșăvie. Abia în 2022 a fost descoperită de presa subversivă. Atunci au fost activați în grabă spălătorii de cadavre: au început să ne explice că Z nu a zis ce a zis. Că am înțeles noi greșit. Că înțelesul s-a pierdut în translație.

Z e un om bun. Z e un om drept. Z e un erou. Z nu greșește niciodată. Doar, uneori, traducătorii.

La două săptămâni de la începutul războiului ne-au doborât un avion și un elicopter, după o rețetă pe care aveau să o mai breveteze și în Polonia. Opt morți.

Dar Z nu greșește niciodată. Așa că Bucureștiul a zis că au căzut de la vânt.

Pentru curajul de a fi rostit adevărul, că Bucovina de Nord, Herța și Bugeacul aparțin de drept României, profesorul Andrei Marga a fost trecut de securitatea din Kiev pe Lista Morții.

Poate fi executat oricând. Ca fata lui Dughin.

Z e un om drept, dar aspru.

Nici Marga nu e un fitecine. Intelectual autentic, fost ministru al Educației, fost șef al Diplomației române.

Dar nici un oficial de la București nu a protestat față de amenințarea sa cu moartea în cel mai pur stil mafiot. Nici un intelectual din cei atât de vocali în vremuri line. Cârpele nu protestează. Visul lor e să ajungă preșuri. Pleșuri.

Sub picioarele unor eroi ca Z.

Au interzis românilor să învețe în limba maternă. Au intrat cu securitatea în bisericile lor. Le-au agresat și arestat preoții.

Biserica noastră a răspuns plescâind fin din vârful buzelor: „Nu țin de NOI”.

Au început să vâneze românii cu arcanul pe străzi și să-i trimită pe front. Să moară pentru peticul de pământ pe care sunt acuzați că l-au ocupat.

Z e un erou. Ca să rămână erou, are nevoie de carne de tun ca drogații de cocaină.

La București, nici un murmur de protest.

„Sunt românii LOR. Să își facă datoria față de patria LOR.”

Spălat mâini. Stop. Pilat Pont.

Regimul de pe Dâmbovița e prea ocupat să vândă ce a mai rămas din țară. Să nu ne prindă, Doamne ferește!, sfârșitul războiului cu marfă pe stoc în magazie.

Acum EI au revenit la vechea lor marotă: Canalul Bîstroe. Vor să îl adâncească. Să îl facă navigabil pentru nave grele.

Asta înseamnă distrugerea Deltei Dunării. Ultima bogăție care ne-a mai rămas, după ce au fost scoase la mezat resursele subsolului, munții, apele, pădurile.

Cum situația era prea de tot groasă, diplomația noastră și-a adunat ultima spârcâială de curaj și i-a cerut Kievului o explicație. În stilul: „Iertați-ne că vă deranjăm, era să aveți o scamă”.

Zelenski ne-a sictirit scurt: „Avem alte priorități acum”.

Potăile diplomației dâmbovițene au tulit-o rapid cu coada între picioare, fericite să scape doar cu atât. În meseria asta, conservarea pielii e esențială: fiecare pentru SIE.

Nu s-a găsit nici un bărbat adevărat care să îi altoiască una peste bot aschimodiei în kaki.

Dimpotrivă, au fost reactivate otrepele Pandemiei, care tocmai sfârșiseră de turnat cenușă în cap.

Au început să ne explice științific că nu e nici un pericol: Bîstroe nu a fost adâncit. Mai mult s-a zgârmat pe fund. Totul e sub control.

Canalul e Sigur și Eficient.

Zelenski nu are nici o vină: e doar un cioflingar aburcat de alții în capul trebii și care își apără off-shoreurile și pielea. Neamul nu – neamul și-l distruge.

Adevărații, marii vinovați sunt printre noi. În fruntea noastră. Peste tot, în posturi cheie.

Politicieni, ziariști, influențări, intelectuali. Care de 33 de ani, asemenea unei armate de Iude, vând țara asta bucată cu bucată. Au dat-o la dezmembrări.

Niciodată otrava nu a fost atât de întinsă. Niciodată organismul național nu a fost atât de slăbit. Niciodată pericolul de moarte atât de mare.

Niciodată atâta puzderie de corbi nu a întunecat cerul, pândindu-ne leșul.

Agonizăm în Grădina Maicii Domnului.

Carpații sunt coloana noastră vertebrală, Dunărea e sângele nostru, Marea este Visul nostru și Vestea adusă de Andrei.

Totul a fost cotropit de cancer.

A mai rămas Delta… Mirifică, mistică, fragilă, tainică… Delta este inelul de smarald de pe degetul Maicii Domnului. Semnul de logodnă cu neamul acesta. Este Sufletul nostru.

Mai suntem în stare să ne salvăm Sufletul?

Adrian Patrusca
(preluat din activenews.ro)