Anchete
Să vedem la cât or mai ajunge pensiile celor obligați astăzi să plătească RCA la preț de diamante
Ghid pentru sărăcirea viitorilor pensionari. Autorii acestui ghid sunt statul român și băncile protejate de acesta.
Finalul anului 2022 ne-a mai adus o lecție de politică românească: deși guvernul PNL-PSD-UDMR ne anunță o creștere economică impresionantă, fondurile de pensii administrate privat și binecuvântate de același guvern, ne anunță că au cam împuținat banii de pensie ai românilor. De unde și expresia: ferește-mă, Doamne, de creștere economică, pentru că de recesiune mă feresc și singur!
După ce a avizat și a ajutat escrocheria numită City Insurance, statul, care trebuia să ne apere de asemenea escrocherii, a asistat, cu aceeași echipă profesionistă pe teren, timp de 5 ani, la frauda City Insurance și n-a zis nici pâs. Apoi, a plătit 120 de milioane de euro (deocamdată) celor aproape 65.000 de oameni și firme care aveau de recuperat banii de la falita companie de asigurări. Și de unde să scoată acei bani dacă nu de la fraierii de contribuabili? De la începutul anului 2023, profesioniștii din instituțiile statului au mărit de la 2,5% la 4% contribuția pe care toate companiile din piața de asigurări sunt obligate să o verse lunar către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA).
Adică în fondul acela de unde se plătesc datoriile rămase neplătite în urma falimentelor companiilor gen City Insurance. Asta după ce, cu doar un an înainte, la 17 februarie 2022, respectiva contribuție a crescut de la 1% la 2,5%. Cu alte cuvinte, în doar 11 luni, fiecare asigurat a ajuns obligat să contribuie la fondul nepăsării statului (mai sus-numitul FGA) cu un procentaj de patru ori mai mare. De patru ori! Iată o taxă crescută de patru ori în 11 luni, că tot ne explică actuala putere că nu ne-a crescut taxele.
Și-uite așa, milioanele de oameni care plătesc RCA sau alte polițe de asigurări finanțează acoperirea datoriilor ignorate ani de zile de gardienii bunăstării noastre, gardieni ascunși sub denumirea de ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Evident că, la 19 luni de când frauda a fost descoperită, și la 14 luni de când firmei City Insurance i s-a ridicat autorizația de funcționare, niciunul dintre cei vinovați nu a fost trimis în judecată și nici măcar nu a fost cineva acuzat. Iar cel care trebuia să vegheze ca aceste lucruri să nu se întâmple, fostul președinte de la ASF – senatorul PSD Leonardo Badea – a fost pedepsit prin numirea ca viceguvernator al Băncii Naționale a României, instituția desemnată să supravegheze băncile pentru a nu apărea niște cazuri „City Insurance” și prin mediul bancar.
Anul trecut, 2022, 7,9 milioane de români au fost înrolați prin forța legii, la Pilonul II de pensii, adică li se reține obligatoriu o parte din contribuția la asigurări sociale, parte care se transferă unor fonduri administrate de marile bănci străine din țară: banca olandeză ING, cea austriacă BCR, cea franțuzească BRD etc.
Ei bine, cei 7,9 milioane de oameni care au lăsat 10 miliarde de lei doar anul trecut pe mâna bancherilor privesc cu stupefacție cum banii lor s-au împuținat, în medie, cu 3,4%, într-un an în care inflația a urcat cu peste 16%! Și nimeni de la nivelul statului nu pare să fie interesat de asta.
Toată pătura vorbitoare de la vârful țării expediază scurt această contra-performanță: cică așa este în toată Europa, de parcă românul care ar fi trebuit să beneficieze la final de 2022 de proprii săi bani s-ar încălzi la gândul că și bulgarul sau luxemburghezul are parte de aceeași surpriză neplăcută. Ba, chiar mai mult, toți experții plătiți din salariile a 8 milioane de nevoiași conchid doct: e o scădere doar pe hârtie! O fi pentru ei și pentru cititorii blogurilor lor. Pentru cel care iese acum la pensie, nu e deloc o fericire.
La finalul lunii septembrie 2022, fiecare român participant la sistemul pensiilor administrate privat avea un activ net de 11.362 de lei, în scădere cu 0,5%, comparativ cu septembrie 2021. Iar trei luni mai târziu, la finalul anului 2022, cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au încheiat anul 2022 pe minus, de la o scădere de 4,7% la NN Pensii la minus 0,4% pentru Metropolitan; ca valoare medie, Pilonul II a înregistrat anul trecut o scădere de 3,4%.
Informațiile acestea le avem de la autoritatea statului (ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară), care stă cocoțată pe salarii de multe mii de euro pentru a privi cu lupa ce se întâmplă cu banii sărmanilor votanți.
CUM ARATĂ O PĂCĂLEALĂ STATALĂ
Haideți să înțelegem adevărata dimensiune a acestei imense păcăleli: dacă eu îmi luam 10.000 de lei acasă în loc să îi dau spre administrare băncii olandeze ING sau celei austriece BCR și îi împărțeam exact ca pe un fond de pensii, adică cumpăram obligațiuni de 6.300 de lei, acțiuni pe bursă de 2.100 de lei și obligațiuni corporative de 800 de lei, astăzi, aveam dețineri de obligațiuni ale statului de 6.300 de lei, plus o dobândă de 252 de lei, acțiuni care valorau doar 1.900 de lei, pentru care mai încasasem dividende de minimum 3.000 de lei (pe portofoliul deținut de fondurile din Pilonul II) și aveam tot 800 de lei în obligațiuni corporative, plus dobânzi încasate de 64 de lei.
Adică, în loc de cei 10.000 de lei inițiali, aveam aproape 11.200 de lei, deci aveam cam 1.200 de lei în plus, și fără să plătesc niciun comision de administrare. Dacă, în schimb, dădeam banii spre administrare băncilor din Pilonul II, azi aș fi avut o gaură de 340 de lei!
Ba și mai simplu spus: dacă fondurile de pensii țineau banii numai în depozite bancare, azi aveau un câștig nominal de 5-6%, dar ei, profesioniști în investiții, au reușit, în schimb, o gaură de 3,4%.
Să vedem, pentru a ne face o idee, cam care au fost evoluțiile principalilor factori care influențează activul net al fondurilor de pensii. Fondurile de pensii administrate privat (adică Pilonul II + Pilonul III) aveau, la sfârșit de septembrie 2022, active de peste 92 de miliarde de lei, în scădere de la suma maximă de 95 de miliarde de lei, atât cât era totalul activelor deținute de aceste fonduri la sfârșitul lunii august 2022. Din cele
92 de miliarde de lei, 88,7 miliarde de lei sunt fondurile cumulate ale Pilonului II. În fiecare trimestru, aceste fonduri încasează de la salariații din România contribuții de aproximativ 2,7 miliarde de lei, adică în anul 2022, le-au intrat în conturi aproape 11 miliarde de lei.
Banii românilor incluși în Pilonul II, cei 88,7 miliarde de lei, au fost investiți astfel: titlurile de stat au reprezentat 63% la 30 septembrie 2022, în creștere față de procentul de 60% investit la 31 decembrie 2021 în acest tip de instrumente financiare, iar investițiile în acțiuni au reprezentat, la 30 septembrie 2022, un procent de 21% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II.
Cheltuielile statului român cu dobânzile au fost de 27,18 mld lei, în primele 11 luni ale anului 2022. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 10,58 mld lei. Vorbim, așadar, de o creștere a dobânzilor pe care statul român le plătește cu 63%, potrivit Ministerului Finanțelor. Pe de altă parte, statul nostru are o datorie de vreo 650 de miliarde de lei, deci dobânda plătită reprezintă peste 4% din suma datorată.
Administratorii pensiilor din Pilonul II vor să ne explice că, după un an cu venituri mult mai mari decât cheltuielile, valoarea pensiei administrate privat a fiecăruia dintre cei aproape 8 milioane de români a scăzut! Foto Mihail Oprescu, Q Magazine
Cu alte cuvinte, dacă fondurile de pensii administrate privat au cam 63% din portofoliu obligațiuni de stat, deci 56 de miliarde de lei, ele au primit anul trecut o dobândă de minimum 2,24 miliarde de lei (peste 4% din suma valorii obligațiunilor de stat ajunse în portofoliul acestor fonduri).
Cele 2,24 de miliarde de lei câștigați din dobânzile la titluri de stat se adaugă celor aproape 11 miliarde de lei pe care fondurile din Pilonul II le-au încasat în același an, 2022. An în care au făcut plăți de mai puțin de 300 de milioane de lei.
Cea mai mare participație a fost cea de la Fondul Proprietatea. Această acțiune valora, la început de 2022, puțin peste 1,99 lei, iar la sfârșitul anului 2022 valora aproape 2,08 lei, iar dividendele plătite anul trecut au fost de 0,125 lei/acțiune. În total, fondurile de pensii au câștigat, la fiecare acțiune FP 0,21 lei, adică un plus de 10,5%.
A doua cea mai mare participație a fost la OMV Petrom. Această acțiune a scăzut, pe parcursul anului 2022, de la 0,457 lei la 0,4255 lei (după o suspectă vânzare a 3% din totalul acțiunilor OMV Petrom de Fondul Proprietatea, cu un discount de 75!), dar a plătit un dividend total de 0,09 lei/acțiune. În total, fondurile de pensii au câștigat, la fiecare acțiune OMV Petrom deținută, 0,058 lei, adică un plus de peste 12%!
A treia cea mai mare deținere este la Banca Transilvania. Această acțiune a scăzut, pe parcursul anului 2022, de la 23,44 lei la 20,9 lei, dar a plătit un dividend total de 1,26 lei/acțiune și a mai oferit și 10% din acțiuni gratuite. În total, fondurile de pensii n-au câștigat, dar nici n-au pierdut nimic la fiecare acțiune BT deținută.
În schimb, deținerile mai mici ale fondurilor de pensii (Nuclearelectrica, Romgaz sau Transgaz) au performanțe demne de invidiat. Romgaz, de exemplu, a sărit de la aproximativ 38 lei/acțiune la 40 de lei/acțiune, dar a oferit și dividende de 3,8 lei/acțiune, adică a adus un spor de peste 15% valorii inițiale. La rândul ei, Transgaz a evoluat de la 237 de lei/acțiune la aproape 290 de lei/acțiune, cu un dividend distribuit de 14,82 lei/acțiune. Vorbim, în acest caz, de un câștig anual de peste 28%.
Nu cred că mai are rost să mai intrăm amănunțit și în evoluțiile celorlalte acțiuni, dar facem mențiunea că vorbim de evoluții similare, cu câștiguri consistente, cu excepția Nuclearelectrica, unde politica de dividende mici a statului, plus proasta administrare, au indus scăderi ale valorii deținerilor.
Concluzia, oameni buni, este următoarea: fondurile din Pilonul II au primit pe parcursul anului contribuții de 10 miliarde de lei, au obținut venituri din dobânzi de aproape 2,5 miliarde de lei și au obținut creșteri consistente ale valorii acțiunilor deținute, plus dividende uriașe încasate. Și cu toate acestea, creșterea valorii nominale a activelor totale nu a fost mai mare de 2% pe tot anul 2022, iar activul net unitar a scăzut cu vreo 3,4%.
LA VENITURI MAI MARI, PENSII MAI MICI
Ei, și-acum începe circul: cum vor administratorii pensiilor din Pilonul II să ne explice că, după un an cu venituri mult mai mari decât cheltuielile, valoarea pensiei administrate privat a fiecăruia dintre cei aproape 8 milioane de români a scăzut!
Și să vedeți explicații! Cică, prima cauză a dezastrului ar fi aceea că indicele Bloomberg – indicele de referinţă pentru titlurile de stat emise de statul român în euro – a avut minus 22% în 2022, iar cel care urmăreşte evoluţia titlurilor de stat în lei, minus 2,8%. De fapt, scăderea valorii de tranzacționare a titlurilor de stat este doar pe hârtie, căci dacă ai împrumutat statul cu 100 de lei, vei primi la scadență tot 100 de lei. Plus dobânda pe care o încasezi trimestrial. Da, dar amărâtul care iese azi la pensie și își vrea banii înapoi ce face? Încasează mai puțini bani, deci pentru el scăderea nu este deloc pe hârtie. Ca să nu mai spunem că așa cum fondurile de pensii au titluri care expiră peste 2, 3 sau 5 ani, au și titluri care au expirat anul acesta, la care valoarea nominală este și cea de pe hârtie.
Mulți ani li s-a spus românilor că existența pensiilor private este o garanție și că, odată ieșiți la pensie, vor avea pensii mai mari decât cele de astăzi pentru simplul motiv că o parte din contribuțiile lor vor merge către niște fonduri „cu acumulare”, unde se vor înmulți constant, prin grija unor „profesioniști” cu zeci de diplome înrămate pe pereți. Și iată că, de fapt, profesioniștii aceștia sunt la fel de pricepuți ca orice om de pe stradă: în anii de creștere economică, activul net crește, iar atunci când apare vreo problemă (cum ar fi inflația) activul net scade.
Dacă banii din pensiile private ar fi încăput pe mâna unor mari specialiști, aceștia ar fi știut, desigur, să îi protejeze de oscilațiile economiei. Căci asta este menirea unui fond administrat profesionist. De exemplu, atunci când anticipezi turbulențe economice, vinzi totul, pui banii în depozite bancare și te culci liniștit până când te sună alarma sfârșitului de criză și atunci te apuci iar de cumpărat. Acum cine știe? Poate oamenii chiar știau ce să facă, dar nu și-au bătut deloc capul cu punerea în practică a mărețelor lor viziuni.
Și-atunci, te întrebi, firesc: care este menirea fondurilor private de pensii, dacă acestea evoluează la fel ca graficele din raportările guvernelor? Oare nu ar trebui și niște criterii de performanță pentru marii manageri de fonduri care zac pe salarii de zeci de mii de euro și fac exact ce ar face orice absolvent de bacalaureat?
Cum, oare, poate cineva să justifice o valoare mai mică a banilor de pensii ale celor obligați să cotizeze la fondurile administrate privat într-un an în care dobânzile bancare au crescut, dobânzile la titlurile de stat au crescut, iar randamentele pieței de capital au fost tot pe creștere? Și, mai ales, de ce nu începe nicio evaluare a instituțiilor statului în care oameni cu carte multă și cu salarii impresionante ar trebui să facă chiar astfel de evaluări? Până la urmă de ce mai avem aceste instituții? Poate ar fi mai bine fără ele.
Vorbim, de fapt, despre aceleași instituții care au asistat cu lumânarea în mână la colapsul celui mai mare asigurator de RCA de pe piață, celebrul City Insurance.
Și-uite așa, milioanele de oameni care plătesc RCA sau alte polițe de asigurări finanțează acoperirea datoriilor ignorate ani de zile de gardienii bunăstării noastre, gardieni ascunși sub denumirea de ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Să avem, deci, răbdare, să vedem la cât or mai ajunge pensiile celor obligați astăzi să plătească RCA la preț de diamante.
Petrișor Peiu
Anchete
Eșec procedural la vârful Parchetului General: Înalta Curte respinge demersul lui Alex Florența privind onorariile de succes ale avocaților
Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.
RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă
Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.
Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.
Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?
Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.
Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.
Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”
În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:
„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”
Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).
Anchete
Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
Anchete
Lovitură de grație pentru mafia braconajului: Arestări preventive după perchezițiile-fulger ale Gărzii de Coastă
Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.
Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe
Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.
Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului
În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.
Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.
Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar
Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.
Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).
-
Exclusivacum 4 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum o ziBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 4 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum o ziGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!
-
Exclusivacum o ziMAREA DEZINFECȚIE A BARONULUI NAN: CUM SE SPALĂ URMELE DE FECALE TEHNOLOGICE LA COCA-COLA PLOIEȘTI ÎNAINTE DE „ZBORUL” CĂTRE ȚĂRILE CALDE!



