Connect with us

Anchete

Să vedem la cât or mai ajunge pensiile celor obligați astăzi să plătească RCA la preț de diamante

Publicat

pe

Ghid pentru sărăcirea viitorilor pensionari. Autorii acestui ghid sunt statul român și băncile protejate de acesta.

CUM ASISTĂ STATUL NEPĂSĂTOR LA FRAUDE

Finalul anului 2022 ne-a mai adus o lecție de politică românească: deși guvernul PNL-PSD-UDMR ne anunță o creștere economică impresionantă, fondurile de pensii administrate privat și binecuvântate de același guvern, ne anunță că au cam împuținat banii de pensie ai românilor. De unde și expresia: ferește-mă, Doamne, de creștere economică, pentru că de recesiune mă feresc și singur!

După ce a avizat și a ajutat escrocheria numită City Insurance, statul, care trebuia să ne apere de asemenea escrocherii, a asistat, cu aceeași echipă profesionistă pe teren, timp de 5 ani, la frauda City Insurance și n-a zis nici pâs. Apoi, a plătit 120 de milioane de euro (deocamdată) celor aproape 65.000 de oameni și firme care aveau de recuperat banii de la falita companie de asigurări. Și de unde să scoată acei bani dacă nu de la fraierii de contribuabili? De la începutul anului 2023, profesioniștii din instituțiile statului au mărit de la 2,5% la 4% contribuția pe care toate companiile din piața de asigurări sunt obligate să o verse lunar către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA).

Adică în fondul acela de unde se plătesc datoriile rămase neplătite în urma falimentelor companiilor gen City Insurance. Asta după ce, cu doar un an înainte, la 17 februarie 2022, respectiva contribuție a crescut de la 1% la 2,5%. Cu alte cuvinte, în doar 11 luni, fiecare asigurat a ajuns obligat să contribuie la fondul nepăsării statului (mai sus-numitul FGA) cu un procentaj de patru ori mai mare. De patru ori! Iată o taxă crescută de patru ori în 11 luni, că tot ne explică actuala putere că nu ne-a crescut taxele.

Și-uite așa, milioanele de oameni care plătesc RCA sau alte polițe de asigurări finanțează acoperirea datoriilor ignorate ani de zile de gardienii bunăstării noastre, gardieni ascunși sub denumirea de ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Evident că, la 19 luni de când frauda a fost descoperită, și la 14 luni de când firmei City Insurance i s-a ridicat autorizația de funcționare, niciunul dintre cei vinovați nu a fost trimis în judecată și nici măcar nu a fost cineva acuzat. Iar cel care trebuia să vegheze ca aceste lucruri să nu se întâmple, fostul președinte de la ASF – senatorul PSD Leonardo Badea – a fost pedepsit prin numirea ca viceguvernator al Băncii Naționale a României, instituția desemnată să supravegheze băncile pentru a nu apărea niște cazuri „City Insurance” și prin mediul bancar.

Anul trecut, 2022, 7,9 milioane de români au fost înrolați prin forța legii, la Pilonul II de pensii, adică li se reține obligatoriu o parte din contribuția la asigurări sociale, parte care se transferă unor fonduri administrate de marile bănci străine din țară: banca olandeză ING, cea austriacă BCR, cea franțuzească BRD etc.

Ei bine, cei 7,9 milioane de oameni care au lăsat 10 miliarde de lei doar anul trecut pe mâna bancherilor privesc cu stupefacție cum banii lor s-au împuținat, în medie, cu 3,4%, într-un an în care inflația a urcat cu peste 16%! Și nimeni de la nivelul statului nu pare să fie interesat de asta.

Toată pătura vorbitoare de la vârful țării expediază scurt această contra-performanță: cică așa este în toată Europa, de parcă românul care ar fi trebuit să beneficieze la final de 2022 de proprii săi bani s-ar încălzi la gândul că și bulgarul sau luxemburghezul are parte de aceeași surpriză neplăcută. Ba, chiar mai mult, toți experții plătiți din salariile a 8 milioane de nevoiași conchid doct: e o scădere doar pe hârtie! O fi pentru ei și pentru cititorii blogurilor lor. Pentru cel care iese acum la pensie, nu e deloc o fericire.

La finalul lunii septembrie 2022, fiecare român participant la sistemul pensiilor administrate privat avea un activ net de 11.362 de lei, în scădere cu 0,5%, comparativ cu septembrie 2021. Iar trei luni mai târziu, la finalul anului 2022, cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au încheiat anul 2022 pe minus, de la o scădere de 4,7% la NN Pensii la minus 0,4% pentru Metropolitan; ca valoare medie, Pilonul II a înregistrat anul trecut o scădere de 3,4%.

Informațiile acestea le avem de la autoritatea statului (ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară), care stă cocoțată pe salarii de multe mii de euro pentru a privi cu lupa ce se întâmplă cu banii sărmanilor votanți.

CUM ARATĂ O PĂCĂLEALĂ STATALĂ

Haideți să înțelegem adevărata dimensiune a acestei imense păcăleli: dacă eu îmi luam 10.000 de lei acasă în loc să îi dau spre administrare băncii olandeze ING sau celei austriece BCR și îi împărțeam exact ca pe un fond de pensii, adică cumpăram obligațiuni de 6.300 de lei, acțiuni pe bursă de 2.100 de lei și obligațiuni corporative de 800 de lei, astăzi, aveam dețineri de obligațiuni ale statului de 6.300 de lei, plus o dobândă de 252 de lei, acțiuni care valorau doar 1.900 de lei, pentru care mai încasasem dividende de minimum 3.000 de lei (pe portofoliul deținut de fondurile din Pilonul II) și aveam tot 800 de lei în obligațiuni corporative, plus dobânzi încasate de 64 de lei.

Adică, în loc de cei 10.000 de lei inițiali, aveam aproape 11.200 de lei, deci aveam cam 1.200 de lei în plus, și fără să plătesc niciun comision de administrare. Dacă, în schimb, dădeam banii spre administrare băncilor din Pilonul II, azi aș fi avut o gaură de 340 de lei!

Ba și mai simplu spus: dacă fondurile de pensii țineau banii numai în depozite bancare, azi aveau un câștig nominal de 5-6%, dar ei, profesioniști în investiții, au reușit, în schimb, o gaură de 3,4%.

Să vedem, pentru a ne face o idee, cam care au fost evoluțiile principalilor factori care influențează activul net al fondurilor de pensii. Fondurile de pensii administrate privat (adică Pilonul II + Pilonul III) aveau, la sfârșit de septembrie 2022, active de peste 92 de miliarde de lei, în scădere de la suma maximă de 95 de miliarde de lei, atât cât era totalul activelor deținute de aceste fonduri la sfârșitul lunii august 2022. Din cele

92 de miliarde de lei, 88,7 miliarde de lei sunt fondurile cumulate ale Pilonului II. În fiecare trimestru, aceste fonduri încasează de la salariații din România contribuții de aproximativ 2,7 miliarde de lei, adică în anul 2022, le-au intrat în conturi aproape 11 miliarde de lei.

Banii românilor incluși în Pilonul II, cei 88,7 miliarde de lei, au fost investiți astfel: titlurile de stat au reprezentat 63% la 30 septembrie 2022, în creștere față de procentul de 60% investit la 31 decembrie 2021 în acest tip de instrumente financiare, iar investițiile în acțiuni au reprezentat, la 30 septembrie 2022, un procent de 21% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II.

Cheltuielile statului român cu dobânzile au fost de 27,18 mld lei, în primele 11 luni ale anului 2022. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 10,58 mld lei. Vorbim, așadar, de o creștere a dobânzilor pe care statul român le plătește cu 63%, potrivit Ministerului Finanțelor. Pe de altă parte, statul nostru are o datorie de vreo 650 de miliarde de lei, deci dobânda plătită reprezintă peste 4% din suma datorată.

Administratorii pensiilor din Pilonul II vor să ne explice că, după un an cu venituri mult mai mari decât cheltuielile, valoarea pensiei administrate privat a fiecăruia dintre cei aproape 8 milioane de români a scăzut! Foto Mihail Oprescu, Q Magazine

Cu alte cuvinte, dacă fondurile de pensii administrate privat au cam 63% din portofoliu obligațiuni de stat, deci 56 de miliarde de lei, ele au primit anul trecut o dobândă de minimum 2,24 miliarde de lei (peste 4% din suma valorii obligațiunilor de stat ajunse în portofoliul acestor fonduri).

Cele 2,24 de miliarde de lei câștigați din dobânzile la titluri de stat se adaugă celor aproape 11 miliarde de lei pe care fondurile din Pilonul II le-au încasat în același an, 2022. An în care au făcut plăți de mai puțin de 300 de milioane de lei.

Cea mai mare participație a fost cea de la Fondul Proprietatea. Această acțiune valora, la început de 2022, puțin peste 1,99 lei, iar la sfârșitul anului 2022 valora aproape 2,08 lei, iar dividendele plătite anul trecut au fost de 0,125 lei/acțiune. În total, fondurile de pensii au câștigat, la fiecare acțiune FP 0,21 lei, adică un plus de 10,5%.

A doua cea mai mare participație a fost la OMV Petrom. Această acțiune a scăzut, pe parcursul anului 2022, de la 0,457 lei la 0,4255 lei (după o suspectă vânzare a 3% din totalul acțiunilor OMV Petrom de Fondul Proprietatea, cu un discount de 75!), dar a plătit un dividend total de 0,09 lei/acțiune. În total, fondurile de pensii au câștigat, la fiecare acțiune OMV Petrom deținută, 0,058 lei, adică un plus de peste 12%!

A treia cea mai mare deținere este la Banca Transilvania. Această acțiune a scăzut, pe parcursul anului 2022, de la 23,44 lei la 20,9 lei, dar a plătit un dividend total de 1,26 lei/acțiune și a mai oferit și 10% din acțiuni gratuite. În total, fondurile de pensii n-au câștigat, dar nici n-au pierdut nimic la fiecare acțiune BT deținută.

În schimb, deținerile mai mici ale fondurilor de pensii (Nuclearelectrica, Romgaz sau Transgaz) au performanțe demne de invidiat. Romgaz, de exemplu, a sărit de la aproximativ 38 lei/acțiune la 40 de lei/acțiune, dar a oferit și dividende de 3,8 lei/acțiune, adică a adus un spor de peste 15% valorii inițiale. La rândul ei, Transgaz a evoluat de la 237 de lei/acțiune la aproape 290 de lei/acțiune, cu un dividend distribuit de 14,82 lei/acțiune. Vorbim, în acest caz, de un câștig anual de peste 28%.

Nu cred că mai are rost să mai intrăm amănunțit și în evoluțiile celorlalte acțiuni, dar facem mențiunea că vorbim de evoluții similare, cu câștiguri consistente, cu excepția Nuclearelectrica, unde politica de dividende mici a statului, plus proasta administrare, au indus scăderi ale valorii deținerilor.

Concluzia, oameni buni, este următoarea: fondurile din Pilonul II au primit pe parcursul anului contribuții de 10 miliarde de lei, au obținut venituri din dobânzi de aproape 2,5 miliarde de lei și au obținut creșteri consistente ale valorii acțiunilor deținute, plus dividende uriașe încasate. Și cu toate acestea, creșterea valorii nominale a activelor totale nu a fost mai mare de 2% pe tot anul 2022, iar activul net unitar a scăzut cu vreo 3,4%.

LA VENITURI MAI MARI, PENSII MAI MICI

Ei, și-acum începe circul: cum vor administratorii pensiilor din Pilonul II să ne explice că, după un an cu venituri mult mai mari decât cheltuielile, valoarea pensiei administrate privat a fiecăruia dintre cei aproape 8 milioane de români a scăzut!

Și să vedeți explicații! Cică, prima cauză a dezastrului ar fi aceea că indicele Bloomberg – indicele de referinţă pentru titlurile de stat emise de statul român în euro – a avut minus 22% în 2022, iar cel care urmăreşte evoluţia titlurilor de stat în lei, minus 2,8%. De fapt, scăderea valorii de tranzacționare a titlurilor de stat este doar pe hârtie, căci dacă ai împrumutat statul cu 100 de lei, vei primi la scadență tot 100 de lei. Plus dobânda pe care o încasezi trimestrial. Da, dar amărâtul care iese azi la pensie și își vrea banii înapoi ce face? Încasează mai puțini bani, deci pentru el scăderea nu este deloc pe hârtie. Ca să nu mai spunem că așa cum fondurile de pensii au titluri care expiră peste 2, 3 sau 5 ani, au și titluri care au expirat anul acesta, la care valoarea nominală este și cea de pe hârtie.

Mulți ani li s-a spus românilor că existența pensiilor private este o garanție și că, odată ieșiți la pensie, vor avea pensii mai mari decât cele de astăzi pentru simplul motiv că o parte din contribuțiile lor vor merge către niște fonduri „cu acumulare”, unde se vor înmulți constant, prin grija unor „profesioniști” cu zeci de diplome înrămate pe pereți. Și iată că, de fapt, profesioniștii aceștia sunt la fel de pricepuți ca orice om de pe stradă: în anii de creștere economică, activul net crește, iar atunci când apare vreo problemă (cum ar fi inflația) activul net scade.

Dacă banii din pensiile private ar fi încăput pe mâna unor mari specialiști, aceștia ar fi știut, desigur, să îi protejeze de oscilațiile economiei. Căci asta este menirea unui fond administrat profesionist. De exemplu, atunci când anticipezi turbulențe economice, vinzi totul, pui banii în depozite bancare și te culci liniștit până când te sună alarma sfârșitului de criză și atunci te apuci iar de cumpărat. Acum cine știe? Poate oamenii chiar știau ce să facă, dar nu și-au bătut deloc capul cu punerea în practică a mărețelor lor viziuni.

Și-atunci, te întrebi, firesc: care este menirea fondurilor private de pensii, dacă acestea evoluează la fel ca graficele din raportările guvernelor? Oare nu ar trebui și niște criterii de performanță pentru marii manageri de fonduri care zac pe salarii de zeci de mii de euro și fac exact ce ar face orice absolvent de bacalaureat?

Cum, oare, poate cineva să justifice o valoare mai mică a banilor de pensii ale celor obligați să cotizeze la fondurile administrate privat într-un an în care dobânzile bancare au crescut, dobânzile la titlurile de stat au crescut, iar randamentele pieței de capital au fost tot pe creștere? Și, mai ales, de ce nu începe nicio evaluare a instituțiilor statului în care oameni cu carte multă și cu salarii impresionante ar trebui să facă chiar astfel de evaluări? Până la urmă de ce mai avem aceste instituții? Poate ar fi mai bine fără ele.

Vorbim, de fapt, despre aceleași instituții care au asistat cu lumânarea în mână la colapsul celui mai mare asigurator de RCA de pe piață, celebrul City Insurance.

Și-uite așa, milioanele de oameni care plătesc RCA sau alte polițe de asigurări finanțează acoperirea datoriilor ignorate ani de zile de gardienii bunăstării noastre, gardieni ascunși sub denumirea de ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Să avem, deci, răbdare, să vedem la cât or mai ajunge pensiile celor obligați astăzi să plătească RCA la preț de diamante.

Petrișor Peiu

Anchete

Doi procurori, programați la CSM în dosare disciplinare

Publicat

pe

De

Claudiu-Alexandru Pîrlea și Alma-Maria Dundev, vizați de proceduri disciplinare

Doi procurori sunt programați miercuri, 16 septembrie 2026, la Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit publicației Lumea Justiției.

Pe rol se află două cauze care îi vizează pe procurorii Claudiu-Alexandru Pîrlea, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, și Alma-Maria Dundev, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș.

Pîrlea, judecat disciplinar în două cauze

Prima speță îl are ca vizat, în mod individual, pe procurorul Claudiu-Alexandru Pîrlea. Acesta este judecat disciplinar în legătură cu presupuse conflicte și incidente cu colegii și superiorii ierarhici.

Cea de-a doua cauză îl privește pe Pîrlea împreună cu procuroarea Alma-Maria Dundev. Potrivit informațiilor publicate, dosarul are în vedere presupuse scandaluri declanșate de cei doi în relația cu colegii și șefii din cadrul unităților de parchet în care își desfășoară activitatea.

Ședința are loc miercuri, la Secția disciplinară a CSM

Cele două dosare urmează să fie analizate de Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM în ședința programată pentru 16 septembrie 2026.

La acest moment, acuzațiile reprezintă susțineri analizate în cadrul procedurilor disciplinare, iar eventualele răspunderi vor putea fi stabilite numai după soluționarea cauzelor și adoptarea unor hotărâri de către forul competent.

Dosarele, urmărite în contextul tensiunilor din parchete

Cazurile readuc în atenție modul în care sunt soluționate conflictele profesionale și disciplinare din cadrul Ministerului Public. Desfășurarea ședinței și hotărârile Secției pentru procurori în materie disciplinară vor clarifica situația celor doi magistrați.

Rămâne de văzut dacă procedurile se vor încheia la termenul stabilit sau dacă soluționarea cauzelor va fi amânată. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Situație controversată la o instanță din provincie: o judecătoare și-a cerut abținerea în dosare în care figurează părinții partenerului său

Publicat

pe

De

O situație prezentată de publicația Lumea Justiției readuce în atenție posibilele probleme de integritate și aparență de imparțialitate din cadrul unei instanțe din provincie.

Potrivit informațiilor publicate de sursa citată, o judecătoare ar avea o relație cu un grefier din cadrul aceleiași instanțe, fără ca acesta să fie grefierul magistratului respectiv.

Părinții grefierului, avocați în dosare repartizate judecătoarei

Conform relatării Lumea Justiției, ambii părinți ai grefierului sunt avocați și ar fi avut cauze pe rolul instanței la care activează judecătoarea.

În unele dintre aceste dosare, magistratul ar fi formulat cereri de abținere, invocând, potrivit informațiilor publicate, relația cu fiul celor doi avocați și dorința de a evita apariția unei situații care ar putea ridica semne de întrebare cu privire la imparțialitate.

Cererile de abținere ar fi fost respinse de colegi

Publicația susține că solicitările de abținere formulate de judecătoare ar fi fost respinse în mod repetat de colegii săi din cadrul instanței.

În aceste condiții, cauzele în care ar fi fost implicați părinții grefierului ar fi rămas în atenția aceleiași instanțe, iar situația s-ar fi repetat pe parcursul a cel puțin unui an, potrivit relatării citate.

O situație care ridică întrebări despre aparența de imparțialitate

Cazul descris de Lumea Justiției readuce în discuție necesitatea gestionării cu maximă atenție a situațiilor care pot genera suspiciuni privind conflictele de interese sau aparența de lipsă a imparțialității în actul de justiție.

Informațiile prezentate nu reprezintă concluzii definitive privind existența unei abateri disciplinare sau a unei încălcări a legii. Persoanele menționate beneficiază de toate drepturile și garanțiile prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv de prezumția de nevinovăție. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Cererea de pensionare a unei procuroare de la Tecuci, amânată de Secția pentru procurori a CSM

Publicat

pe

De

Alina Topală nu a respectat termenul de notificare de 90 de zile

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a amânat, marți, 8 septembrie 2026, analizarea cererii de eliberare din funcție prin pensionare formulată de procuroarea Alina Topală, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, potrivit publicației Lumea Justiției.

Motivul amânării îl reprezintă nerespectarea termenului legal de notificare. Conform art. 218 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, solicitarea trebuie transmisă CSM cu cel puțin 90 de zile înainte de data la care magistratul dorește să înceteze activitatea prin pensionare.

CSM: Cererea poate fi analizată după împlinirea termenului legal

În minuta ședinței, Secția pentru procurori a CSM a precizat că analiza cererii formulate de Alina Topală a fost amânată până la împlinirea termenului de 90 de zile prevăzut de lege.

Decizia a fost adoptată în unanimitate.

Prevederea legală stabilește că magistratul care intenționează să solicite eliberarea din funcție prin pensionare trebuie să notifice în scris președintele instanței, conducătorul parchetului sau al instituției și, după caz, CSM. Totodată, conducerea unității trebuie să ia măsuri pentru finalizarea lucrărilor aflate în curs până la data eliberării din funcție.

O singură pensionare aprobată în ședința din 8 septembrie

În aceeași ședință, Secția pentru procurori a aprobat înaintarea către președintele României a propunerii de eliberare din funcție prin pensionare a Elisabetei-Cristina Irimia.

Aceasta este delegată în funcția de prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București și are gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pensionarea ar urma să producă efecte începând cu 1 octombrie 2026. Și această hotărâre a fost adoptată în unanimitate. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv20 de ore ago

Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc

La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...

Exclusiv20 de ore ago

„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri

Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...

Exclusiv20 de ore ago

Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă

Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...

Exclusiv2 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului

Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...

Exclusiv2 zile ago

MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI.  „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă

Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...

Exclusiv2 zile ago

MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125

ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...

Exclusiv2 zile ago

La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți

Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...

Exclusiv3 zile ago

STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.

Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...

Exclusiv4 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi

„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...

Exclusiv4 zile ago

Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională

Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...

Exclusiv4 zile ago

Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton

Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...

Exclusiv5 zile ago

Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS

Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...

Exclusiv5 zile ago

„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră

Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...

Exclusiv5 zile ago

Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof

Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii...

Exclusiv6 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv