Connect with us

Anchete

Să vedem la cât or mai ajunge pensiile celor obligați astăzi să plătească RCA la preț de diamante

Publicat

pe

Ghid pentru sărăcirea viitorilor pensionari. Autorii acestui ghid sunt statul român și băncile protejate de acesta.

CUM ASISTĂ STATUL NEPĂSĂTOR LA FRAUDE

Finalul anului 2022 ne-a mai adus o lecție de politică românească: deși guvernul PNL-PSD-UDMR ne anunță o creștere economică impresionantă, fondurile de pensii administrate privat și binecuvântate de același guvern, ne anunță că au cam împuținat banii de pensie ai românilor. De unde și expresia: ferește-mă, Doamne, de creștere economică, pentru că de recesiune mă feresc și singur!

După ce a avizat și a ajutat escrocheria numită City Insurance, statul, care trebuia să ne apere de asemenea escrocherii, a asistat, cu aceeași echipă profesionistă pe teren, timp de 5 ani, la frauda City Insurance și n-a zis nici pâs. Apoi, a plătit 120 de milioane de euro (deocamdată) celor aproape 65.000 de oameni și firme care aveau de recuperat banii de la falita companie de asigurări. Și de unde să scoată acei bani dacă nu de la fraierii de contribuabili? De la începutul anului 2023, profesioniștii din instituțiile statului au mărit de la 2,5% la 4% contribuția pe care toate companiile din piața de asigurări sunt obligate să o verse lunar către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA).

Adică în fondul acela de unde se plătesc datoriile rămase neplătite în urma falimentelor companiilor gen City Insurance. Asta după ce, cu doar un an înainte, la 17 februarie 2022, respectiva contribuție a crescut de la 1% la 2,5%. Cu alte cuvinte, în doar 11 luni, fiecare asigurat a ajuns obligat să contribuie la fondul nepăsării statului (mai sus-numitul FGA) cu un procentaj de patru ori mai mare. De patru ori! Iată o taxă crescută de patru ori în 11 luni, că tot ne explică actuala putere că nu ne-a crescut taxele.

Și-uite așa, milioanele de oameni care plătesc RCA sau alte polițe de asigurări finanțează acoperirea datoriilor ignorate ani de zile de gardienii bunăstării noastre, gardieni ascunși sub denumirea de ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Evident că, la 19 luni de când frauda a fost descoperită, și la 14 luni de când firmei City Insurance i s-a ridicat autorizația de funcționare, niciunul dintre cei vinovați nu a fost trimis în judecată și nici măcar nu a fost cineva acuzat. Iar cel care trebuia să vegheze ca aceste lucruri să nu se întâmple, fostul președinte de la ASF – senatorul PSD Leonardo Badea – a fost pedepsit prin numirea ca viceguvernator al Băncii Naționale a României, instituția desemnată să supravegheze băncile pentru a nu apărea niște cazuri „City Insurance” și prin mediul bancar.

Anul trecut, 2022, 7,9 milioane de români au fost înrolați prin forța legii, la Pilonul II de pensii, adică li se reține obligatoriu o parte din contribuția la asigurări sociale, parte care se transferă unor fonduri administrate de marile bănci străine din țară: banca olandeză ING, cea austriacă BCR, cea franțuzească BRD etc.

Ei bine, cei 7,9 milioane de oameni care au lăsat 10 miliarde de lei doar anul trecut pe mâna bancherilor privesc cu stupefacție cum banii lor s-au împuținat, în medie, cu 3,4%, într-un an în care inflația a urcat cu peste 16%! Și nimeni de la nivelul statului nu pare să fie interesat de asta.

Toată pătura vorbitoare de la vârful țării expediază scurt această contra-performanță: cică așa este în toată Europa, de parcă românul care ar fi trebuit să beneficieze la final de 2022 de proprii săi bani s-ar încălzi la gândul că și bulgarul sau luxemburghezul are parte de aceeași surpriză neplăcută. Ba, chiar mai mult, toți experții plătiți din salariile a 8 milioane de nevoiași conchid doct: e o scădere doar pe hârtie! O fi pentru ei și pentru cititorii blogurilor lor. Pentru cel care iese acum la pensie, nu e deloc o fericire.

La finalul lunii septembrie 2022, fiecare român participant la sistemul pensiilor administrate privat avea un activ net de 11.362 de lei, în scădere cu 0,5%, comparativ cu septembrie 2021. Iar trei luni mai târziu, la finalul anului 2022, cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au încheiat anul 2022 pe minus, de la o scădere de 4,7% la NN Pensii la minus 0,4% pentru Metropolitan; ca valoare medie, Pilonul II a înregistrat anul trecut o scădere de 3,4%.

Informațiile acestea le avem de la autoritatea statului (ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară), care stă cocoțată pe salarii de multe mii de euro pentru a privi cu lupa ce se întâmplă cu banii sărmanilor votanți.

CUM ARATĂ O PĂCĂLEALĂ STATALĂ

Haideți să înțelegem adevărata dimensiune a acestei imense păcăleli: dacă eu îmi luam 10.000 de lei acasă în loc să îi dau spre administrare băncii olandeze ING sau celei austriece BCR și îi împărțeam exact ca pe un fond de pensii, adică cumpăram obligațiuni de 6.300 de lei, acțiuni pe bursă de 2.100 de lei și obligațiuni corporative de 800 de lei, astăzi, aveam dețineri de obligațiuni ale statului de 6.300 de lei, plus o dobândă de 252 de lei, acțiuni care valorau doar 1.900 de lei, pentru care mai încasasem dividende de minimum 3.000 de lei (pe portofoliul deținut de fondurile din Pilonul II) și aveam tot 800 de lei în obligațiuni corporative, plus dobânzi încasate de 64 de lei.

Adică, în loc de cei 10.000 de lei inițiali, aveam aproape 11.200 de lei, deci aveam cam 1.200 de lei în plus, și fără să plătesc niciun comision de administrare. Dacă, în schimb, dădeam banii spre administrare băncilor din Pilonul II, azi aș fi avut o gaură de 340 de lei!

Ba și mai simplu spus: dacă fondurile de pensii țineau banii numai în depozite bancare, azi aveau un câștig nominal de 5-6%, dar ei, profesioniști în investiții, au reușit, în schimb, o gaură de 3,4%.

Să vedem, pentru a ne face o idee, cam care au fost evoluțiile principalilor factori care influențează activul net al fondurilor de pensii. Fondurile de pensii administrate privat (adică Pilonul II + Pilonul III) aveau, la sfârșit de septembrie 2022, active de peste 92 de miliarde de lei, în scădere de la suma maximă de 95 de miliarde de lei, atât cât era totalul activelor deținute de aceste fonduri la sfârșitul lunii august 2022. Din cele

92 de miliarde de lei, 88,7 miliarde de lei sunt fondurile cumulate ale Pilonului II. În fiecare trimestru, aceste fonduri încasează de la salariații din România contribuții de aproximativ 2,7 miliarde de lei, adică în anul 2022, le-au intrat în conturi aproape 11 miliarde de lei.

Banii românilor incluși în Pilonul II, cei 88,7 miliarde de lei, au fost investiți astfel: titlurile de stat au reprezentat 63% la 30 septembrie 2022, în creștere față de procentul de 60% investit la 31 decembrie 2021 în acest tip de instrumente financiare, iar investițiile în acțiuni au reprezentat, la 30 septembrie 2022, un procent de 21% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II.

Cheltuielile statului român cu dobânzile au fost de 27,18 mld lei, în primele 11 luni ale anului 2022. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 10,58 mld lei. Vorbim, așadar, de o creștere a dobânzilor pe care statul român le plătește cu 63%, potrivit Ministerului Finanțelor. Pe de altă parte, statul nostru are o datorie de vreo 650 de miliarde de lei, deci dobânda plătită reprezintă peste 4% din suma datorată.

Administratorii pensiilor din Pilonul II vor să ne explice că, după un an cu venituri mult mai mari decât cheltuielile, valoarea pensiei administrate privat a fiecăruia dintre cei aproape 8 milioane de români a scăzut! Foto Mihail Oprescu, Q Magazine

Cu alte cuvinte, dacă fondurile de pensii administrate privat au cam 63% din portofoliu obligațiuni de stat, deci 56 de miliarde de lei, ele au primit anul trecut o dobândă de minimum 2,24 miliarde de lei (peste 4% din suma valorii obligațiunilor de stat ajunse în portofoliul acestor fonduri).

Cele 2,24 de miliarde de lei câștigați din dobânzile la titluri de stat se adaugă celor aproape 11 miliarde de lei pe care fondurile din Pilonul II le-au încasat în același an, 2022. An în care au făcut plăți de mai puțin de 300 de milioane de lei.

Cea mai mare participație a fost cea de la Fondul Proprietatea. Această acțiune valora, la început de 2022, puțin peste 1,99 lei, iar la sfârșitul anului 2022 valora aproape 2,08 lei, iar dividendele plătite anul trecut au fost de 0,125 lei/acțiune. În total, fondurile de pensii au câștigat, la fiecare acțiune FP 0,21 lei, adică un plus de 10,5%.

A doua cea mai mare participație a fost la OMV Petrom. Această acțiune a scăzut, pe parcursul anului 2022, de la 0,457 lei la 0,4255 lei (după o suspectă vânzare a 3% din totalul acțiunilor OMV Petrom de Fondul Proprietatea, cu un discount de 75!), dar a plătit un dividend total de 0,09 lei/acțiune. În total, fondurile de pensii au câștigat, la fiecare acțiune OMV Petrom deținută, 0,058 lei, adică un plus de peste 12%!

A treia cea mai mare deținere este la Banca Transilvania. Această acțiune a scăzut, pe parcursul anului 2022, de la 23,44 lei la 20,9 lei, dar a plătit un dividend total de 1,26 lei/acțiune și a mai oferit și 10% din acțiuni gratuite. În total, fondurile de pensii n-au câștigat, dar nici n-au pierdut nimic la fiecare acțiune BT deținută.

În schimb, deținerile mai mici ale fondurilor de pensii (Nuclearelectrica, Romgaz sau Transgaz) au performanțe demne de invidiat. Romgaz, de exemplu, a sărit de la aproximativ 38 lei/acțiune la 40 de lei/acțiune, dar a oferit și dividende de 3,8 lei/acțiune, adică a adus un spor de peste 15% valorii inițiale. La rândul ei, Transgaz a evoluat de la 237 de lei/acțiune la aproape 290 de lei/acțiune, cu un dividend distribuit de 14,82 lei/acțiune. Vorbim, în acest caz, de un câștig anual de peste 28%.

Nu cred că mai are rost să mai intrăm amănunțit și în evoluțiile celorlalte acțiuni, dar facem mențiunea că vorbim de evoluții similare, cu câștiguri consistente, cu excepția Nuclearelectrica, unde politica de dividende mici a statului, plus proasta administrare, au indus scăderi ale valorii deținerilor.

Concluzia, oameni buni, este următoarea: fondurile din Pilonul II au primit pe parcursul anului contribuții de 10 miliarde de lei, au obținut venituri din dobânzi de aproape 2,5 miliarde de lei și au obținut creșteri consistente ale valorii acțiunilor deținute, plus dividende uriașe încasate. Și cu toate acestea, creșterea valorii nominale a activelor totale nu a fost mai mare de 2% pe tot anul 2022, iar activul net unitar a scăzut cu vreo 3,4%.

LA VENITURI MAI MARI, PENSII MAI MICI

Ei, și-acum începe circul: cum vor administratorii pensiilor din Pilonul II să ne explice că, după un an cu venituri mult mai mari decât cheltuielile, valoarea pensiei administrate privat a fiecăruia dintre cei aproape 8 milioane de români a scăzut!

Și să vedeți explicații! Cică, prima cauză a dezastrului ar fi aceea că indicele Bloomberg – indicele de referinţă pentru titlurile de stat emise de statul român în euro – a avut minus 22% în 2022, iar cel care urmăreşte evoluţia titlurilor de stat în lei, minus 2,8%. De fapt, scăderea valorii de tranzacționare a titlurilor de stat este doar pe hârtie, căci dacă ai împrumutat statul cu 100 de lei, vei primi la scadență tot 100 de lei. Plus dobânda pe care o încasezi trimestrial. Da, dar amărâtul care iese azi la pensie și își vrea banii înapoi ce face? Încasează mai puțini bani, deci pentru el scăderea nu este deloc pe hârtie. Ca să nu mai spunem că așa cum fondurile de pensii au titluri care expiră peste 2, 3 sau 5 ani, au și titluri care au expirat anul acesta, la care valoarea nominală este și cea de pe hârtie.

Mulți ani li s-a spus românilor că existența pensiilor private este o garanție și că, odată ieșiți la pensie, vor avea pensii mai mari decât cele de astăzi pentru simplul motiv că o parte din contribuțiile lor vor merge către niște fonduri „cu acumulare”, unde se vor înmulți constant, prin grija unor „profesioniști” cu zeci de diplome înrămate pe pereți. Și iată că, de fapt, profesioniștii aceștia sunt la fel de pricepuți ca orice om de pe stradă: în anii de creștere economică, activul net crește, iar atunci când apare vreo problemă (cum ar fi inflația) activul net scade.

Dacă banii din pensiile private ar fi încăput pe mâna unor mari specialiști, aceștia ar fi știut, desigur, să îi protejeze de oscilațiile economiei. Căci asta este menirea unui fond administrat profesionist. De exemplu, atunci când anticipezi turbulențe economice, vinzi totul, pui banii în depozite bancare și te culci liniștit până când te sună alarma sfârșitului de criză și atunci te apuci iar de cumpărat. Acum cine știe? Poate oamenii chiar știau ce să facă, dar nu și-au bătut deloc capul cu punerea în practică a mărețelor lor viziuni.

Și-atunci, te întrebi, firesc: care este menirea fondurilor private de pensii, dacă acestea evoluează la fel ca graficele din raportările guvernelor? Oare nu ar trebui și niște criterii de performanță pentru marii manageri de fonduri care zac pe salarii de zeci de mii de euro și fac exact ce ar face orice absolvent de bacalaureat?

Cum, oare, poate cineva să justifice o valoare mai mică a banilor de pensii ale celor obligați să cotizeze la fondurile administrate privat într-un an în care dobânzile bancare au crescut, dobânzile la titlurile de stat au crescut, iar randamentele pieței de capital au fost tot pe creștere? Și, mai ales, de ce nu începe nicio evaluare a instituțiilor statului în care oameni cu carte multă și cu salarii impresionante ar trebui să facă chiar astfel de evaluări? Până la urmă de ce mai avem aceste instituții? Poate ar fi mai bine fără ele.

Vorbim, de fapt, despre aceleași instituții care au asistat cu lumânarea în mână la colapsul celui mai mare asigurator de RCA de pe piață, celebrul City Insurance.

Și-uite așa, milioanele de oameni care plătesc RCA sau alte polițe de asigurări finanțează acoperirea datoriilor ignorate ani de zile de gardienii bunăstării noastre, gardieni ascunși sub denumirea de ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Să avem, deci, răbdare, să vedem la cât or mai ajunge pensiile celor obligați astăzi să plătească RCA la preț de diamante.

Petrișor Peiu

Anchete

Marfă contrafăcută de peste un milion de lei, confiscată la Giurgiu: „Blitz” al Poliției de Frontieră pe ruta Turcia-România

Publicat

pe

De

Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu au dat o lovitură semnificativă comerțului ilicit cu produse contrafăcute. În urma unor controale de amploare efectuate asupra mai multor autocare, au fost descoperite și confiscate nu mai puțin de 3.321 de articole vestimentare, încălțăminte, produse de marochinărie și parfumuri, toate purtând însemnele unor mărci celebre, dar suspecte de a fi false.

Operațiune „BLITZ” pe DN5: Autocare vizate de Poliția de Frontieră

Acțiunea, descrisă drept una de tip „BLITZ”, a fost desfășurată de polițiști din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Sectorul Poliției de Frontieră Giurgiu și Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu. Ei au oprit pentru control, pe Drumul Național 5 (DN5), mai multe autocare ce efectuau curse pe ruta Turcia-România, o rută cunoscută pentru traficul de mărfuri.

Mii de produse false, fără documente de proveniență

În urma verificărilor minuțioase efectuate în mijloacele de transport, forțele de ordine au descoperit impresionanta cantitate de 3.321 de articole. Acestea includeau de la haine și încălțăminte până la genți și cosmetice, toate purtând siglele unor mărci protejate, indicând o suspiciune puternică de contrafacere. Bunurile aparțineau unor cetățeni români, turci și sârbi, cu vârste cuprinse între 37 și 52 de ani, care nu au putut prezenta niciun document legal de proveniență pentru marfa transportată.

Prejudiciu uriaș și consecințe penale: Valoare estimată la 1,2 milioane de lei

Valoarea totală a mărfurilor descoperite a fost estimată la aproximativ 1.276.000 de lei, dacă acestea ar fi fost comercializate ca produse de marcă autentice. Toate articolele au fost ridicate de polițiștii de frontieră în vederea continuării cercetărilor și au fost depozitate în Camera de Corpuri Delicte a instituției.

Autoritățile au demarat cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de „punere în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate”. La finalizarea investigațiilor, unitatea de parchet competentă va propune soluțiile legale în fiecare caz.

ITPF Giurgiu reiterează angajamentul de a desfășura permanent activități, în cooperare cu instituțiile partenere, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale, asigurarea securității frontierelor și protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, consolidând astfel lupta împotriva comerțului cu produse contrafăcute. (Paul D.).

Citeste in continuare

Anchete

Cursa pentru șefia Parchetelor: Nume vehiculate pentru funcțiile de Procuror General și șef DNA

Publicat

pe

De

Pe măsură ce se apropie termenul oficial pentru depunerea candidaturilor la șefia marilor parchete din România, speculațiile din culise se intensifică. Potrivit publicației Lumea Justiției, mai multe nume cunoscute din sistemul judiciar ar fi interesate de funcțiile de Procuror General al României și de șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Pretendenti la funcția de Procuror General

Unul dintre numele vehiculate pentru poziția de Procuror General al României este cel al procurorului Nicolae Solomon. Actual adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Solomon este o figură familiară, fiind fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în perioada așa-numitului „Binom DNA-SRI”. Lumea Justiției menționează, de asemenea, un zvon, lansat chiar din proximitatea acestuia, conform căruia ar exista o legătură de rudenie cu Mirabela Grădinaru, concubina primarului Capitalei, Nicușor Dan. Deși legătura de rudenie nu este confirmată, se știe că Solomon și partenera lui Nicușor Dan sunt născuți în același an, 1984, și au absolvit același liceu, „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui. Rămâne de văzut dacă acest trecut comun va influența percepția în procesul de selecție.

Pentru aceeași funcție de șef al PICCJ ar mai candida, conform sursei citate, și procuroarea Maria Magdalena Militaru, de asemenea de la PICCJ. Aceasta este sora procurorului DNA Mihai Prună și cumnata fostului ministru al Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună.

Candidaturi pentru șefia DNA

În ceea ce privește conducerea DNA, Lumea Justiției informează că funcția ar fi vizată de procuroarea Alexandra Carmen Lăncrănjan, cunoscută și sub porecla „Veverița”. În prezent, Lăncrănjan activează la PICCJ, fiind subordonată lui Nicolae Solomon, și a colaborat anterior cu acesta la Parchetul Tribunalului București. Acest context a generat speculații despre un posibil „tandem” Solomon – șef PICCJ, Lăncrănjan – șefă DNA.

Lumea Justiției își exprimă preferința pentru continuitate

În ciuda acestor nume nou apărute, publicația Lumea Justiției își menține poziția editorială, considerând că cele mai bune opțiuni pentru Parchetul General și DNA sunt actualii șefi ai celor două instituții. Conform opiniei exprimate, Alex Florența (pentru Parchetul General) și actualul șef al DNA au reușit să „pună pe picioare” cele două instituții și să le „mai credibilizeze” după o perioadă considerată „ani negri”, în care au fost conduse de personaje precum Augustin Lazăr, Gabriela Scutea, Laura Codruța Kovesi și Crin Nicu Bologa. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Circul Constituțional al României: Cum vrem un judecător, dar primim un „expert” fără drept și un CV improvizat!

Publicat

pe

De

Zi de foc la Curtea de Apel: Azi, judecata unei numiri de scandal!

Pe scena absurdului judiciar românesc, cortina se ridică din nou, promițând un spectacol de proporții. Azi, vineri, 30 ianuarie 2026, la Curtea de Apel București, se anunță o zi de foc, una care ar putea zgudui din temelii credibilitatea celei mai înalte instanțe a țării: Curtea Constituțională a României (CCR). Judecătoarea Olimpiea Crețeanu va pronunța verdictul în dosarul 8100/2/2025, dosar în care avocata Silvia Uscov a aruncat mănușa, cerând, nici mai mult, nici mai puțin, decât suspendarea Decretului prezidențial prin care Nicușor Dan l-a cocoțat pe profesorul Dacian Dragoș în fotoliul de judecător CCR! Adevărul, dezvăluit inițial de publicația Lumea Justiției, este mult mai murdar decât o simplă „eroare”. Este o lecție despre cum poți ajunge la vârful justiției fără să îndeplinești, de fapt, condițiile elementare.

Profesorul fără drept: Când CV-ul sună a farsă penală!

Acuzația principală, o adevărată torpilă lansată de avocata Uscov, este de o gravitate rară: domnul Dragoș ar fi prestat servicii de consultanță juridică pentru filiala românească a gigantului francez Systra fără să aibă absolut nicio calitate legală pentru asta! Nici avocat, nici măcar consilier juridic! O ilegalitate crasă, o bătaie de joc la adresa unei profesii reglementate. Lumea Justiției a disecat CV-ul „ilustrului” profesor, arătând că prin intermediul unui PFA, Dacian-Cosmin Dragoș a colaborat cu Systra SA din 2016 până aproape de momentul numirii sale la CCR. Or, pentru asemenea „prestări servicii” – fie și prin PFA – trebuia să dețină atestarea de avocat sau de consilier juridic. Dar, surpriză! Niciuna! Și, culmea tupeului, nu este o presupunere malitioasă! Chiar domnul judecător CCR în devenire, în propriul CV publicat pe site-ul Curții, recunoaște negru pe alb că a prestat „activități de consultanță juridică”! Mai mult, în întâmpinarea depusă în instanță, se autodefinește ca „expert juridic” și confirmă „consultanța juridică” pentru Systra. Așadar, avem un domn care, după spusele avocatei Uscov, ar fi practicat avocatura ilegal, iar acum ar trebui să judece legea la nivel constituțional! O ironie amară, demnă de dosarul penal invocat de Silvia Uscov, conform art. 348 din Codul penal, care sancționează exercitarea fără drept a unei profesii pentru care legea cere autorizație.

Matematica vechimii, rezultate dezastruoase: 18 ani sau o minciună gogonată?

Dar scandalul nu se oprește aici. Vechimea, acea condiție esențială și cumulativă de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, cerută de Legea CCR și Constituție, pare să fie o poveste pentru alți ochi, nu pentru cei ai decidenților. Avocata Uscov demontează cu precizie elvețiană fiecare punct din „palmaresul” domnului Dragoș. Din cei peste 26 de ani invocați, doar o mică parte, 3 ani și 4 luni, la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir Cluj-Napoca, ar putea fi considerate învățământ juridic superior în sensul strict constituțional. Restul de peste două decenii la Facultatea de Științe Politice și Administrative, deși „valoroase academic”, nu reprezintă învățământ juridic superior! Cu alte cuvinte, profesorul nostru a predat administrație publică, nu drept, pentru majoritatea „vechimii” sale academice.

Jonglerii administrative: Experți, președinți și membri – De la ce se face vechime la CCR?

Și dacă vechimea în învățământ este subțire ca o foaie de hârtie, activitatea juridică este inexistentă! Iată cum demontează S. Uscov „vechimea” domnului Dragoș, invocată cu atâta fală:

  • Funcțiile de consultanță administrativă (consilier ministerial, expert în comisii): O simplă muncă de secretariat sau de „șef de proiect”, nicidecum profesii juridice reglementate. ÎCCJ a spus-o clar: funcțiile nu se echivalează după „atribuții”, ci după încadrarea formală în profesii recunoscute!
  • Activități de expert în proiecte internaționale și arbitraje ICSID: Dacă nu ești avocat cu drept de exercițiu sau consilier juridic angajat, e doar consultanță pe contract civil. Adică, la fel de juridic ca un mecanic auto care citește Codul Rutier.
  • Expert achiziții publice: O activitate „tehnico-administrativă”, consultativă, care nu are nicio legătură cu „funcțiile de specialitate juridică” cerute de lege. E ca și cum ai număra anii de stat la coadă la taxe ca experiență în contabilitate!
  • Președinte al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) și Membru în Comisia de științe juridice CNATDCU: Două „titluri” pompoase, dar care reprezintă, în esență, calități în organisme consultative, plătite la ședință, nu „funcții de specialitate juridică” cu vechime recunoscută. Așadar, domnul Dragoș a fost un „expert academic”, un „evaluator”, un „șef de comisie”, dar nicidecum un jurist în sensul cerut de Constituție!

În concluzie, matematica este crudă: doar aproximativ 3 ani și 4 luni în învățământul juridic superior și ZERO ani în activitate juridică validă!

Președintele (In)competent și riscul colapsului constituțional!

Cu toate aceste „dezvăluiri”, devine evident că Decretul Președintelui Nicușor Dan (nr. 774/2025) prin care a fost numit profesorul Dragoș este, la fel ca „vechimea” acestuia, profund nelegal. Această numire, o palmă dată bunului simț și legii fundamentale, încalcă dispozițiile clare ale Art. 143 din Constituție. Suspendarea imediată a acestui decret nu este o simplă formalitate, ci o măsură imperativă pentru a proteja ordinea de drept, pentru a salva ce a mai rămas din prestigiul Curții Constituționale și pentru a preveni un prejudiciu ireversibil asupra întregului sistem juridic. Interesul public superior nu poate fi sacrificat pe altarul unor interpretări „creative” ale legii sau, mai grav, pe cel al unor numiri pe criterii necunoscute, în detrimentul legalității și profesionalismului.

Mâine, ochii României trebuie să fie ațintiți spre Curtea de Apel. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor permite ca o instituție esențială a democrației să fie condusă de un judecător cu un CV „rearanjat” și o „vechime” fantomă. Justiția română este din nou la examen. Și, de data aceasta, miza este chiar Constituția! (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv8 ore ago

Constanța, tărâmul absurdității polițienești: Subalterni hărțuiți pentru o virgulă, sefi absolviți de lege!

Pregătiți-vă pentru o poveste desprinsă parcă dintr-un film prost, dar care, din păcate, este cruda realitate din inima Inspectoratului de...

Exclusivo zi ago

„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!

Ploiești, orașul contrariilor: „Il Capo” face evaziune, justiția se trezește! (apartamentele-fantomă mai așteaptă) Ploiești, orașul unde „șotronul” judiciar e sport...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!

Dezvăluiri incendiare aruncă, din nou și cu un tupeu greu de digerat, în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova....

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!

Dezvăluiri incendiare aruncă din nou în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, unde, se pare, conceptul de „conflict de...

Exclusiv2 zile ago

Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)

Sora, Soțul și Fiul – O triplă alianță contabilă în umbra viceprimarului În micuța și, până acum, liniștita localitate Boldești-Scăeni,...

Exclusiv2 zile ago

Vărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”

Trei crai de la răsărit, aceeași masă, aceeași recepție: rețeaua de apă-blat Anul de grație 2021. În timp ce cetățenii...

Exclusiv2 zile ago

Coca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!

In adâncurile spumoase ale corporației Coca-Cola, acolo unde se presupunea că ar trebui să curgă bule de fericire și efervescență,...

Exclusiv2 zile ago

Mizeria din poliție: Când sefii se spală pe mâini, iar polițiștii se spală… singuri!

Codul Muncii? O hârtie igenică prea scumpă pentru unii „Înalți”! Alarmă, șoc și groază în sistemul românesc de ordine publică!...

Exclusiv2 zile ago

Scandal la ANP: Justiția română, o glumă proastă cu 24 de permisii și un polițist mort!

O corecție „dureroasă”: Nu 10, ci 24 de permisii pentru un criminal! Bucureștiul fierbe, iar scandalul din sistemul penitenciar capătă...

Exclusiv3 zile ago

MAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!

Avertisment pentru naivii contribuabili: În România, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a perfecționat arta de a ignora legea, de a dezinforma...

Exclusiv3 zile ago

SCANDALUL BONUSURILOR ÎN POLIȚIE: Europol acuză opacitate și favoritisme la acordarea majorărilor salariale

Sindicatul Europol trage un semnal de alarmă categoric cu privire la modul în care sunt distribuite majorările salariale pentru lucrări...

Exclusiv3 zile ago

BONUSURI DE PERFORMANȚĂ ÎN POLIȚIE: Majorări salariale de până la 50% anunțate pentru semestrul I 2026

Sindicatul Sidepol a adus în atenția publicului vestea bună pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne: majorările salariale pentru lucrări de excepție...

Exclusiv4 zile ago

Circul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!

Când reformele bat la ușă, Ploieștiul petrece cu incompetența la masă! În plin avânt al reformelor guvernamentale, care amenință să...

Exclusiv4 zile ago

Penitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi

Ochi, urechi și… gura inchisă – Secretele bine păzite din pârnaie În peisajul pitoresc al penitenciarelor românești, unde fiecare zid...

Exclusiv4 zile ago

SCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!

CENEI 2026: CRIMA PERFECTĂ A NEPĂSĂRII STATULUI, NU A MINORILOR! Localitatea Cenei, județul Timiș, intră în istorie nu prin frumusețea...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv