Featured
Și această Nouă Femeie a Poliției Române, amazoană neînfricată pe câmpul infracțional (și analfabetă pe de-asupra!), se burzuluiește mai rău ca Muma Pădurii la colegii care îndrăznesc să iasă din ”grupul de lucru” WhatsApp
Nu este o noutate că avem criterii defectuoase de selecție a cadrelor de conducere, astfel încât propulsează în ierarhie tot felul de ipochimeni șterși, insipizi dar plini de exces de zel. Nicolae Filimon, în Ciocoii vechi și noi, Vasile Alecsandri în Coana Chirița sau Giuseppe Tomasi di Lapedusa, în Ghepardul, creionează foarte bine acest tip uman al parvenitului, al indivizilor grăbiți să îmbrace fracul deși toată educația lor a fost cum să nu încalce galoșii invers, dezvaluie cei de la sindicatul Diamantul. Așa se face că o distinsă comisăreasă, ajunsă mare șefă peste Secția 4 Huși, ”pune parul” pe colegi, pufnește și e veșnic nemulțumită, încât prin tot județul Vaslui se zice că toată înverșunarea ar veni din cauza că ”doamna e… N.F.” (noi înțelegem asta prin ”Noua Femeie”, cine traduce altfel… să-i fie de bine!)


Și această Nouă Femeie a Poliției Române, amazoană neînfricată pe câmpul infracțional (și analfabetă pe de-asupra!), se burzuluiește mai rău ca Muma Pădurii la colegii care îndrăznesc să iasă din ”grupul de lucru” WhatsApp, unde doamna comandă zi și noapte, unde mai pui că vehiculează tot felul de date și informații destul de confidențiale… Cine o face, zice vajnica șefă – model de Noua Femeie, ”mâine v-a (sic!) depune raport” explicativ!
Unde s-a mai auzit să depui raport explicativ pentru că refuzi să faci parte dintr-un grup de WhatsApp făcut de șef? Dincolo de lacunele serioase de gramatică ale distinsei, în calitate de avertizori de integritate, atragem atenția CĂ COANA noastră reprezintă un risc major de securitate, călcând în picioare dispoziția IGPR nr. 165327/07.10.2019, pe care o postăm alăturat și care – din motive de securitate evidente – INTERZICE folosirea rețelelor de socializare, inclusiv WhatsApp, pentru vehicularea unor informații de interes polițienesc. Și mai mult, ne anunță această dispoziție, că cei vinovați pot pierde avizul ORNISS… domnii de la SIPI, sunteți pe fir? Nu de alta dar doamna – folosindu-se de autoritatea dată de funcție – îi obligă la provocarea unor ”incidente de securitate” pe toți lucrătorii secției. Dispoziția este clară, tranșantă și nu ne rămâne decăt să vedem demisia amazoanei din funcția de șef a Secției 4 Huși.


Acum, de ce să nu recunoaștem? Întreaga Poliție Română funcționează prin intermediul grupurilor de WhatsApp, se fac raportări, se comunică evenimente, se distribuie informații, date cu caracter personal, fotografii de interes operativ… în fine, destule cât să se descarce în memoria telefonului ori să iasă accidental în ”exterior”! Aflarăm că dacă te trezești comentând sau punând întrebări pe grupul de WhatsApp, un mare șef de IGPR de pe la Siguranță Școlară obișnuiește să se îmbufneze și te elimină mintenaș din grup, aici având de a face cu alte fetișuri, de data asta cu tentă elitistă. Vezi, Doamne, e o onoare să poți conversa direct cu Alesul… lui Pește Prăjit! În capul lor, polițistul nu trebuie să gândească. Altă ogradă, alte făpturi și mare e grădina Poliției Române!
Dar să ajungi să ceri raportare urgentă pentru că ai ieșit din grupul de WhatsApp al șefului, asta încă nu mi-a fost dat să aud până acum, precizeaza Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul. (Cristina T.).
Featured
Facturi de lux pentru Inteligență Artificială: Omenirea, „sacrificată” pe altarul centrelor de date
Într-o eră în care algoritmii promit eficientizarea vieții, realitatea din teren arată o imagine mult mai sumbră pentru consumatorul de rând. Conform unei analize publicate de Cotidianul Național sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, dezvoltarea fulminantă a Inteligenței Artificiale (IA) a declanșat o „vânătoare” globală de energie care amenință să arunce populația într-o criză a prețurilor fără precedent. Mesajul transmis de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) este unul fără echivoc: securitatea aprovizionării cu energie a cetățenilor este acum în competiție directă cu foamea de date a noilor giganți tehnologici.
Dezechilibrul fatal: Tehnologia galopantă vs. infrastructura energetică inertă
Miezul problemei rezidă într-o neconcordanță structurală între dinamica sectorului tech și rigiditatea sistemelor energetice. Potrivit raportului IEA citat de Claudia Marcu, în timp ce centrele de date apar și se extind într-un ritm amețitor, investițiile în rețelele electrice și în noi unități de generare sunt, prin natura lor, procese lente. Această „nealiniere” forțează piețele să crească prețurile pentru a acoperi cererea uriașă și concentrată, punând presiune pe buzunarele populației care riscă să devină o victimă colaterală a progresului digital.
„Omenirea este sacrificată de două ori”, avertizează analiza din Cotidianul Național. Pe de o parte, IA amenință stabilitatea locurilor de muncă, iar pe de altă parte, același progres tehnologic generează facturi enorme la utilități, pe fondul deficitului de energie creat artificial prin redirecționarea resurselor către marii serveri.
O cerere explozivă: Consumul centrelor de date se va dubla până în 2030
Cifrele prezentate sunt de-a dreptul alarmante și arată o evoluție aproape imposibil de gestionat fără măsuri drastice. În 2025, cererea globală de electricitate pentru infrastructura critică a IA a crescut cu un procent record de 50%. Proiecțiile IEA indică faptul că acest consum se va dubla în următorii ani, sărind de la 485 TWh în 2025 la un colosal 950 TWh până la finalul acestui deceniu.
Această explozie a cererii reprezintă aproximativ 3% din consumul total de electricitate al planetei, o cotă care, deși pare mică la prima vedere, este suficientă pentru a destabiliza complet rețelele naționale și a provoca șocuri inflaționiste similare celor din timpul crizei energetice din 2022.
Reîntoarcerea la gaz: Soluția de avarie care alimentează noii giganți digitali
Un alt efect pervers al goanei după IA este compromiterea obiectivelor ecologice. Constrânși de rețelele electrice prea lente sau supraîncărcate, dezvoltatorii de centre de date, în special în Statele Unite, au început să își construiască propriile centrale pe gaze naturale chiar la fața locului. Această strategie de „generare la domiciliu” necesită o infrastructură supradimensionată cu până la 70% peste cererea reală pentru a asigura stabilitatea operării.
În consecință, emisiile de carbon asociate acestui sector sunt estimate să ajungă la 350 de milioane de tone până în 2035. Astfel, în timp ce guvernele impun populației tranziții costisitoare către energia regenerabilă, centrele de date forțează o revenire la combustibilii fosili pentru a susține procesarea de date, lăsând cetățeanul de rând să suporte atât costul mediului, cât și pe cel al facturilor tot mai piperate.
Anchete
Eșec procedural la vârful Parchetului General: Înalta Curte respinge demersul lui Alex Florența privind onorariile de succes ale avocaților
Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.
RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă
Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.
Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.
Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?
Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.
Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.
Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”
În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:
„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”
Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).
Administratie
Ruta Istanbul – Vestul Europei, blocată în Teleorman: Acțiune de amploare a Poliției de Frontieră pentru stoparea migrației clandestine
O operațiune fulger, desfășurată prin cooperarea strategică a mai multor structuri de forță, a dus la capturarea a cinci cetățeni străini care încercau să tranziteze ilegal România cu scopul de a ajunge în vestul Europei. Intervenția subliniază vigilența autorităților române în securizarea frontierelor, într-un moment în care presiunea migraționistă rămâne o provocare constantă la granițele țării.
Intervenție coordonată: Poliția și Grănicerii, scut în fața fluxurilor ilegale
Succesul acestei acțiuni operative se datorează unei colaborări strânse între Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu — prin structurile din Giurgiu și Teleorman — și efectivele Inspectoratului de Poliție Județean Teleorman, alături de Poliția orașului Videle. Potrivit datelor furnizate de ITPF Giurgiu, intervenția a fost declanșată în urma unor informații operative precise referitoare la prezența unor persoane care corespundeau profilului de risc migraționist.
Echipele de intervenție au acționat sincronizat pe raza județului Teleorman, reușind identificarea și interceptarea grupului înainte ca acesta să își poată continua drumul către inima spațiului Schengen.
Călătorie clandestină în vagoane de marfă: Odiseea periculoasă a migranților din Pakistan și Egipt
În urma verificărilor preliminare efectuate de autorități, s-a stabilit că grupul era format din trei cetățeni din Pakistan și doi din Egipt. Aceștia nu dețineau documente de identitate valabile care să le permită tranzitul legal. Declarațiile acestora au scos la iveală o metodă de operare frecventă, dar extrem de periculoasă: migranții au fost îmbarcați ilegal într-un vagon de tren încă din Istanbul, având ca destinație finală state din vestul Europei.
Cazul a fost preluat pentru cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, faptă prevăzută de articolul 262 din Codul Penal. Dosarul urmează să fie înaintat unității de parchet competente pentru dispunerea măsurilor legale necesare.
Cooperare transfrontalieră activă: Migranții, predați autorităților bulgare
Eficiența gestionării acestui caz a fost completată de mecanismele de cooperare internațională dintre Poliția de Frontieră Română și omologii din Republica Bulgaria. În baza planurilor de acțiune comune, la nivelul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu a fost organizată o întrevedere de urgență. În cadrul acestei întâlniri, cele cinci persoane au fost predate oficial autorităților bulgare pentru continuarea procedurilor specifice.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reafirmat, cu această ocazie, angajamentul ferm de a continua acțiunile de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere, asigurând un management eficient și sigur al granițelor României. (Sava N.).
-
Exclusivacum 4 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 4 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum o ziBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum o ziGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!
-
Exclusivacum 5 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor



