Connect with us

Anchete

”Ultimul agent” din stradă sau din birou trebuie să cunoască ce se discută în cadrul ședințelor operative

Publicat

pe

După cum prea bine cunoașteți, din 6 în 6 luni, conducerile unităților de poliție sunt puse în fața momentului adevărului, în care trebuie să identifice și să acorde o majorare pentru următoarele 6 luni, în procent de 30 – 50% din salariul de funcție deținut în luna decembrie 2022, pentru a recompensa activitatea celor mai buni și merituoși polițiști.

Cu toate că această majorare ar trebui acordată, într-adevăr pentru merite deosebite, pentru situații în care polițiștii și-au pus în pericol viața sau pentru acei polițiști care au înregistrat rezultate remarcabile în activitatea lor, nu a existat an în care să nu avem pe lista acestor „premii” șefi care nu ies din birouri, șefi sau alți lucrători neoperativi ori alte persoane despre care nu a auzit nimeni, până la momentul în care s-a dezbătut lista beneficiarilor.

Astfel, la IPJ Caraș-Severin unde persistă împuternicirea pe funcțiile de conducere cu încălcarea gravă a prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în aceeași manieră ca la IPJ Cluj, unde nu s-au organizat concursuri pentru ocuparea posturilor de comandă, din modul în care s-a derulat ședința ce a avut ca obiect acordarea majorării salariale pentru lucrări de excepție și misiuni speciale, constatăm existența unei practici lipsită de meritocrație, dezvaluie cei de la sindicatul Europol.

Însă, în contextul în care adjunctul inspectorului șef dă dovadă de un comportament suburban amenințându-și subordonații că se urcă pe ei pentru că și-au făcut datoria întocmind dosare penale și aplicând sancțiuni contravenționale oamenilor politici și diverselor persoane din cercul relațional al șefilor, nici nu e de mirare ca acordarea acestor majorări salariale să se realizeze pe cu totul alte criterii decât profesionalismul și rezultatele marcante ale polițiștilor.

Așadar, la data de 16.12.2022, pe repede înainte, între orele 11.00 -12.00, a avut loc o ședință la nivelul IPJ Caraș-Severin, unde au fost invitate și organizațiile sindicale pentru a se stabili – teoretic, pe baza notelor de fundamentare, polițiștii care vor fi propuși să beneficieze de salariul de excelență pentru următoarele 6 luni. La nivelul I.P.J. Caraș – Severin au fost repartizați 18 indicatori (16 + 2 acordați suplimentar de IGPR).

Din cei 18 indicatori alocați, împuternicitul inspector șef s-a impus prin următoarele nominalizări:

  1. Șeful Serviciului Logistic – 50%
  2. Șef Birou din cadrul Serviciului Logistic – 30%
  3. Polițist cu funcție de execuție din cadrul Serviciului Logistic – 30%

Dacă despre șeful Serviciului Logistic, inspectorul șef a avut cuvinte de laudă referitoare la contribuția pe care acesta și-a adus-o la renovarea sediului Poliției Municipiului Reșița și a viitorului sediu pentru polițiștii din cadrul BDNE Băile Herculane, ce va funcționa în sediul Poliției Municipiului Caransebeș pentru a nu mai deranja transportatorii de material lemnos ce tranzitează drumurile naționale din zona de competență a Poliției Stațiunii Băile Herculane, despre șeful de biroul din cadrul Serviciului Logistic, în absența prezentării notei de fundamentare, putem concluziona că a depus eforturi colosale  prin completarea foilor de parcurs ale autospecialelor, cu cerneală roșie; aceeași lipsă de transparență fiind demonstrată inclusiv în cazul polițistului cu funcție de execuție din cadrul aceluiași serviciu.

Nu dorim să fim înțeleși greșit, în sensul că nu putem aprecia în mod obiectiv eforturile ce pot fi depuse în anumite situații de către colegii noștri ce își desfășoară activitatea în cadrul structurilor suport, însă tocmai din aceste considerente munca și rezultatele obținute de către aceștia ar fi trebuit să fie supuse unui proces de transparență pentru a putea deveni un exemplu, inclusiv față de propri colegi.

  1. Șeful Serviciului AESP – 30 %
  2. Șeful Biroului Pregătire Profesională – 30% 
  3. Șeful Secției Nr. 1 Poliție Rurală Reșița – 30%

Cu privire la șeful Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, nu putem cunoaște motivele ce au stat la baza acordării acestei majorări salariale întrucât nota de fundamentare a fost citită sumar, cel mai probabil din lipsa unor rezultate notabile care nu ar fi trebuit să fie cunoscute și muritorilor de rând.  Despre șeful Biroului Pregătire Profesională, am înțeles de la împuternicitul inspector șef că îl recomandă pentru a beneficia de această majorare salarială faptul că ”supune polițiștii în mod autoritar la probele fizice”, fără a menționa că aceștia sunt chemați, în mod ilegal, din timpul liber sau chiar după tura de noapte să desfășoare astfel de activități, în contextul în care niciunul dintre șefii din IPJ Caraș-Severin nu au fost văzuți să susțină aceste probe, cel mai probabil aceștia având derogare din partea conducerii inspectoratului.

În ceea ce-l privește pe șeful Secției Rurale Reșița, cunoscut pentru apetența cu care propune cercetarea disciplinară a subalternilor, am înțeles că îl recomandă creșterea numărului de implementări în SNRI, sens în care putem considera că nu mai are nevoie de subordonați întrucât acesta nu a făcut nicio propunere pentru acordarea majorării salariale agenților de poliție, singurii care în realitate au desfășurat activități de alimentare a bazelor de date.

  1. Șeful Biroului Rutier Caransebeș – 30%
  2. Polițist cu funcție de execuție din cadrul Serviciului Comunicații și Informatică – 30%
  3. Polițist cu funcție de execuție din cadrul Serviciului Resurse Umane – 30 %
  4. Polițist cu funcție de execuție din cadrul Biroului Siguranță Școlară – 30%

Cu privire la șeful Biroului Rutier Caransebeș, împuternicitul inspector șef ne-a dat de înțeles că va beneficia de majorarea salarială pentru că ”a manifestat disponibilitate și că anterior a fost de acord să fie împuternicit în funcția de șef al Poliției Orașului Oțelu Roșu”.  Referitor la ceilalți polițiști cu funcții de execuție din cadrul SCI, SRU și BSS, notele de fundamentare au fost dezbătute sumar și fugitiv astfel încât să nu se înțeleagă în mod concret care sunt rezultatele obținute în activitatea profesională, lăsând astfel să planeze și asupra muncii acestora suspiciunea subiectivismului.

Restul de 8 indicatori procentuali supuși dezbaterii pe parcursul ședinței au fost îndreptați cu adevărat către polițiști merituoși din următoarele subunități și structuri, astfel:

  • Biroul Rutier din cadrul Poliției Municipiului Caransebeș – 50%
  • Secția Rurală Caransebeș – 30%
  • Serviciul Investigații Criminale – 40%
  • Poliția Moldova Nouă – 40%
  • Poliția Stațiunii Băile Herculane – Post Poliție Mehadia – 30%
  • Poliția Orașului Bocșa – 30%
  • Poliția Orașului Oțelu Roșu – 40%
  • Poliția Municipiului Reșița – Biroul Investigații Criminale– 40%

Cu privire la Poliția Municipiului Reșița, unde își desfășoară activitatea sute de polițiști, acoperind aproximativ 60% din situația operativă a întregului inspectorat în ceea ce privește volumul de muncă, împuternicitul inspector șef  a ținut să excludă pe repede înainte mai multe note de fundamentare propuse de șefii nemijlociți ai polițiștilor, îndreptând un singur indicator de acordare a majorării pentru lucruri de excepție la Biroul Investigații Criminale.

Oare ce gândesc polițiștii care soluționează sute de dosare, polițiștii care asigură siguranța rutieră, care investighează infracțiuni economice complexe, care intervin la sute de apeluri 112, care-și pun în pericol viața zilnic, în contextul în care din cele 50 de note de fundamentare întocmite, persoana împuternicită la conducerea inspectoratului nu s-a sinchisit să acorde atenție rezultatelor obținute de către aceștia?

Mai mult decât atât, am fost frapați de modul în care reprezentanții SNPPC și CNP care au participat la rândul lor la ședința din data de 16.12.2022 au înțeles să gireze modul de recompensare a polițiștilor promovat la nivelul inspectoratului pe cu totul alte criterii ce nu au legătură cu principiul meritocrației, însă cel mai probabil au adoptat politica promovată de factorii din conducerea IPJ Caraș-Severin, respectiv că ”nu trebuie să știe ultimul agent de poliție ce se întâmplă sau se discută în ședințe” deși acest ultim agent  cum îl numesc șefii IPJ-ului în mod peiorativ este cel care în realitate îi țin în funcții prin munca pe care o prestează pentru comunitate.

În aceste condiții, transmitem conducerii IPJ Caraș-Severin că ”ultimul agent” din stradă sau din birou trebuie să cunoască ce se discută în cadrul ședințelor operative, dar și în cele în care sunt dezbătute probleme referitoare la subiectele profesionale, sociale și implicit salariale, astfel încât instituția să funcționeze într-un mod sănătos prin promovarea performanței și a obiectivismului, principii care ar trebui să se reflecte în activitatea fiecărui polițist, indiferent de funcția ocupată, mai precizeaza sursa citata. (Cerasela N.).

Anchete

Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională

Publicat

pe

De

Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.

Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei

Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.

Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026

Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.

Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis

În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.

Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE

Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului

Publicat

pe

De

Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.

Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.

Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice

Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.

Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.

Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse

Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.

Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției

Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.

Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

„Frizerul” de epoleți: Adrian Mircea, procurorul care tunde stelele generalilor și lasă Armata în „ofsaid” penal

Publicat

pe

De

Se aude foșnet de mătase și zornăit de medalii tremurânde prin birourile capitonate ale Ministerului Apărării Naționale. Motivul? „Spaima galonatului”, generalul-procuror Adrian Mircea, șeful Serviciului Militar din DNA, a scos din nou cătușele la lustruit. Ultima victimă pe lista de „tuns” stele este chiar Gheorghiță Vlad, șeful Marelui Stat Major, un personaj care, până mai ieri, credea că uniforma e un scut antigonț în fața legii.

De la „Intangibilul” Zisu, la „Urmăritul” Vlad: Rețeta succesului la DNA Militar

Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justitiei, Adrian Mircea nu este la prima sa partidă de vânătoare prin pădurile de generali ale MApN. Acest „specialist” al dosarelor cu greutate este același personaj care l-a îngenuncheat pe Cătălin Zisu, fostul zeu al Logisticii, un om despre care se spunea că e mai greu de clintit decât un buncăr antiatomic.

Dacă Zisu a fost „felul principal” în trecut, se pare că Gheorghiță Vlad este desertul unei cariere în care Mircea pare să fi jurat că nu lasă niciun epolet să doarmă liniștit pe pernă. Este o adevărată curățenie de primăvară într-o instituție unde, de decenii, praful s-a depus pe cinste și onoare, sub privirile îngăduitoare ale unor șefi care s-au crezut mici divinități în haine de camuflaj.

Steaua București, prizonieră în Liga a II-a sub bocancul intereselor politice

Totuși, dacă domnul procuror Adrian Mircea a prins gustul sângelui de general, ar putea să-și îndrepte privirea și spre „Cazul Steaua”, o telenovelă de prost gust finanțată din bani publici. Este de-a dreptul hilar cum un club de tradiție este ținut legat de calorifer în Liga a II-a, refuzându-i-se cu încăpățânare orice formă de asociere privată care l-ar putea propulsa spre performanță.

De ce acest blocaj absurd? Gurile rele prin târg spun că totul este un joc de glezne între generali „de carton” și politicieni cu interese obscure, toți slujind la masa unui personaj care profită din plin de moartea clinică a echipei armatei. Ar fi un dosar pe cinste, domnule procuror, mai ales că mirosul de bani și complicități politice răzbate prin toți porii complexului sportiv din Ghencea.

Când se termină vânătoarea și începe curățenia generală?

Zvonurile spun că miza este uriașă și că numele implicate în această „încrengătură a tăcerii” din jurul CSA Steaua ar face să tremure până și fundația ministerului. Bani mulți, influență și o complicitate grețoasă între haina militară și setea de profit a unora care văd Armata ca pe propria lor moșie.

Rămâne de văzut dacă Adrian Mircea va avea curajul să intre în acest cuib de viespi sau dacă se va mulțumi doar cu câteva trofee de colecție, sub formă de generali puși sub urmărire penală. Până atunci, generalii noștri pot sta liniștiți: dacă nu-i ia DNA-ul, îi îngroapă ridicolul unei gestiuni care a transformat mândria Armatei într-o glumă de divizia secundă. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv20 de ore ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusiv20 de ore ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusiv20 de ore ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusiv20 de ore ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusiv20 de ore ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusiv20 de ore ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusiv2 zile ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusiv2 zile ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusiv2 zile ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Exclusiv3 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv3 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...

Exclusiv3 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Exclusiv3 zile ago

EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA

DICTATURA BULELOR ȘI REȚETA SCLAVIEI: CUM SE MULGE PROFITUL LA COCA-COLA PLOIEȘTI PRIN TEROARE, NEPOTISM ȘI LOBBY TRANSFRONTALIER În timp...

Exclusiv3 zile ago

CIRCUL FOAMEI DE SECURITATE: Cum să privești dronele ca la cinema pe banii proștilor și să vinzi suveranitatea la tarabă în Washington

Factura de 565.000 de dolari: Diplomația română, pusă pe liber de o firmă de lobby Într-o țară în care spitalele...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv