Anchete
”Ultimul agent” din stradă sau din birou trebuie să cunoască ce se discută în cadrul ședințelor operative
După cum prea bine cunoașteți, din 6 în 6 luni, conducerile unităților de poliție sunt puse în fața momentului adevărului, în care trebuie să identifice și să acorde o majorare pentru următoarele 6 luni, în procent de 30 – 50% din salariul de funcție deținut în luna decembrie 2022, pentru a recompensa activitatea celor mai buni și merituoși polițiști.
Cu toate că această majorare ar trebui acordată, într-adevăr pentru merite deosebite, pentru situații în care polițiștii și-au pus în pericol viața sau pentru acei polițiști care au înregistrat rezultate remarcabile în activitatea lor, nu a existat an în care să nu avem pe lista acestor „premii” șefi care nu ies din birouri, șefi sau alți lucrători neoperativi ori alte persoane despre care nu a auzit nimeni, până la momentul în care s-a dezbătut lista beneficiarilor.
Astfel, la IPJ Caraș-Severin unde persistă împuternicirea pe funcțiile de conducere cu încălcarea gravă a prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în aceeași manieră ca la IPJ Cluj, unde nu s-au organizat concursuri pentru ocuparea posturilor de comandă, din modul în care s-a derulat ședința ce a avut ca obiect acordarea majorării salariale pentru lucrări de excepție și misiuni speciale, constatăm existența unei practici lipsită de meritocrație, dezvaluie cei de la sindicatul Europol.
Însă, în contextul în care adjunctul inspectorului șef dă dovadă de un comportament suburban amenințându-și subordonații că se urcă pe ei pentru că și-au făcut datoria întocmind dosare penale și aplicând sancțiuni contravenționale oamenilor politici și diverselor persoane din cercul relațional al șefilor, nici nu e de mirare ca acordarea acestor majorări salariale să se realizeze pe cu totul alte criterii decât profesionalismul și rezultatele marcante ale polițiștilor.
Așadar, la data de 16.12.2022, pe repede înainte, între orele 11.00 -12.00, a avut loc o ședință la nivelul IPJ Caraș-Severin, unde au fost invitate și organizațiile sindicale pentru a se stabili – teoretic, pe baza notelor de fundamentare, polițiștii care vor fi propuși să beneficieze de salariul de excelență pentru următoarele 6 luni. La nivelul I.P.J. Caraș – Severin au fost repartizați 18 indicatori (16 + 2 acordați suplimentar de IGPR).
Din cei 18 indicatori alocați, împuternicitul inspector șef s-a impus prin următoarele nominalizări:
- Șeful Serviciului Logistic – 50%
- Șef Birou din cadrul Serviciului Logistic – 30%
- Polițist cu funcție de execuție din cadrul Serviciului Logistic – 30%
Dacă despre șeful Serviciului Logistic, inspectorul șef a avut cuvinte de laudă referitoare la contribuția pe care acesta și-a adus-o la renovarea sediului Poliției Municipiului Reșița și a viitorului sediu pentru polițiștii din cadrul BDNE Băile Herculane, ce va funcționa în sediul Poliției Municipiului Caransebeș pentru a nu mai deranja transportatorii de material lemnos ce tranzitează drumurile naționale din zona de competență a Poliției Stațiunii Băile Herculane, despre șeful de biroul din cadrul Serviciului Logistic, în absența prezentării notei de fundamentare, putem concluziona că a depus eforturi colosale prin completarea foilor de parcurs ale autospecialelor, cu cerneală roșie; aceeași lipsă de transparență fiind demonstrată inclusiv în cazul polițistului cu funcție de execuție din cadrul aceluiași serviciu.
Nu dorim să fim înțeleși greșit, în sensul că nu putem aprecia în mod obiectiv eforturile ce pot fi depuse în anumite situații de către colegii noștri ce își desfășoară activitatea în cadrul structurilor suport, însă tocmai din aceste considerente munca și rezultatele obținute de către aceștia ar fi trebuit să fie supuse unui proces de transparență pentru a putea deveni un exemplu, inclusiv față de propri colegi.
- Șeful Serviciului AESP – 30 %
- Șeful Biroului Pregătire Profesională – 30%
- Șeful Secției Nr. 1 Poliție Rurală Reșița – 30%
Cu privire la șeful Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, nu putem cunoaște motivele ce au stat la baza acordării acestei majorări salariale întrucât nota de fundamentare a fost citită sumar, cel mai probabil din lipsa unor rezultate notabile care nu ar fi trebuit să fie cunoscute și muritorilor de rând. Despre șeful Biroului Pregătire Profesională, am înțeles de la împuternicitul inspector șef că îl recomandă pentru a beneficia de această majorare salarială faptul că ”supune polițiștii în mod autoritar la probele fizice”, fără a menționa că aceștia sunt chemați, în mod ilegal, din timpul liber sau chiar după tura de noapte să desfășoare astfel de activități, în contextul în care niciunul dintre șefii din IPJ Caraș-Severin nu au fost văzuți să susțină aceste probe, cel mai probabil aceștia având derogare din partea conducerii inspectoratului.
În ceea ce-l privește pe șeful Secției Rurale Reșița, cunoscut pentru apetența cu care propune cercetarea disciplinară a subalternilor, am înțeles că îl recomandă creșterea numărului de implementări în SNRI, sens în care putem considera că nu mai are nevoie de subordonați întrucât acesta nu a făcut nicio propunere pentru acordarea majorării salariale agenților de poliție, singurii care în realitate au desfășurat activități de alimentare a bazelor de date.
- Șeful Biroului Rutier Caransebeș – 30%
- Polițist cu funcție de execuție din cadrul Serviciului Comunicații și Informatică – 30%
- Polițist cu funcție de execuție din cadrul Serviciului Resurse Umane – 30 %
- Polițist cu funcție de execuție din cadrul Biroului Siguranță Școlară – 30%
Cu privire la șeful Biroului Rutier Caransebeș, împuternicitul inspector șef ne-a dat de înțeles că va beneficia de majorarea salarială pentru că ”a manifestat disponibilitate și că anterior a fost de acord să fie împuternicit în funcția de șef al Poliției Orașului Oțelu Roșu”. Referitor la ceilalți polițiști cu funcții de execuție din cadrul SCI, SRU și BSS, notele de fundamentare au fost dezbătute sumar și fugitiv astfel încât să nu se înțeleagă în mod concret care sunt rezultatele obținute în activitatea profesională, lăsând astfel să planeze și asupra muncii acestora suspiciunea subiectivismului.
Restul de 8 indicatori procentuali supuși dezbaterii pe parcursul ședinței au fost îndreptați cu adevărat către polițiști merituoși din următoarele subunități și structuri, astfel:
- Biroul Rutier din cadrul Poliției Municipiului Caransebeș – 50%
- Secția Rurală Caransebeș – 30%
- Serviciul Investigații Criminale – 40%
- Poliția Moldova Nouă – 40%
- Poliția Stațiunii Băile Herculane – Post Poliție Mehadia – 30%
- Poliția Orașului Bocșa – 30%
- Poliția Orașului Oțelu Roșu – 40%
- Poliția Municipiului Reșița – Biroul Investigații Criminale– 40%
Cu privire la Poliția Municipiului Reșița, unde își desfășoară activitatea sute de polițiști, acoperind aproximativ 60% din situația operativă a întregului inspectorat în ceea ce privește volumul de muncă, împuternicitul inspector șef a ținut să excludă pe repede înainte mai multe note de fundamentare propuse de șefii nemijlociți ai polițiștilor, îndreptând un singur indicator de acordare a majorării pentru lucruri de excepție la Biroul Investigații Criminale.
Oare ce gândesc polițiștii care soluționează sute de dosare, polițiștii care asigură siguranța rutieră, care investighează infracțiuni economice complexe, care intervin la sute de apeluri 112, care-și pun în pericol viața zilnic, în contextul în care din cele 50 de note de fundamentare întocmite, persoana împuternicită la conducerea inspectoratului nu s-a sinchisit să acorde atenție rezultatelor obținute de către aceștia?
Mai mult decât atât, am fost frapați de modul în care reprezentanții SNPPC și CNP care au participat la rândul lor la ședința din data de 16.12.2022 au înțeles să gireze modul de recompensare a polițiștilor promovat la nivelul inspectoratului pe cu totul alte criterii ce nu au legătură cu principiul meritocrației, însă cel mai probabil au adoptat politica promovată de factorii din conducerea IPJ Caraș-Severin, respectiv că ”nu trebuie să știe ultimul agent de poliție ce se întâmplă sau se discută în ședințe” deși acest ultim agent cum îl numesc șefii IPJ-ului în mod peiorativ este cel care în realitate îi țin în funcții prin munca pe care o prestează pentru comunitate.
În aceste condiții, transmitem conducerii IPJ Caraș-Severin că ”ultimul agent” din stradă sau din birou trebuie să cunoască ce se discută în cadrul ședințelor operative, dar și în cele în care sunt dezbătute probleme referitoare la subiectele profesionale, sociale și implicit salariale, astfel încât instituția să funcționeze într-un mod sănătos prin promovarea performanței și a obiectivismului, principii care ar trebui să se reflecte în activitatea fiecărui polițist, indiferent de funcția ocupată, mai precizeaza sursa citata. (Cerasela N.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii



