Exclusiv
„Bomba ecologica de la Pleasa” si „serviciile secrete”
Povestea din spatele afacerii „Bomba ecologica de la Pleasa” este demna de un film cu mafioti turnat la Holywood.
Datele afacerii sunt explozive şi mai mulţi lideri din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova par a avea legătura cu ea.
Ramane suspecta tacerea celor de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova si nu vrem sa facem conotatii, deocamdata, cu privire la comasarea de rezervisti MAI in aceste institutii, precizam in articolele anterioare.
Deoarece nici Garda Nationala de Mediu si nici Garda de Mediu Prahova nu ne-au raspuns oficial (fiind singurele institutii care nu au raspuns la acest dezastru ecologic), Grupul de Presa Incisiv incearca, impreuna cu dumneavoastra, sa „lamureasca” si sa depisteze legaturile „ombilicale” intre angajati ai celor doua institutii cu Recop Recycling SRL Pleasa si vestitul Muresan Catalin.
In aceste investigatii complexe derulate de noi ne-am lovit de astfel de legaturi „ombilicale” dintre cele mai pestrite si ciudate, ciudate ca astfel de personaje au reusit sa patrunda in aceste institutii: „ofiter al serviciilor”, un alt fost de la celebrul 2,15, alte personaje celebre care s-au facut ca nu vad leșurile oilor de pe vasul scufundat la Midia – găsite îngropate pe un teren viran din Tulcea, politicieni si primari. Interesant ce curs a luat investigatia noastra.
Despre toate aceste legaturi „ombilicale” va vom dezvalui in episoadele noastre viitoare.
Pana atunci, putem preciza ca cel mai mioritic si pestrit personaj din cele de mai sus este un anumit individ care se prezinta, in fals, de la serviciile secrete. Este un personaj despre care am mai dezvaluit in investigatiile noastre privind mafia deseurilor.
Este un personaj care a detinut un service auto si a fost anchetat pentru evaziune si spalare de bani de SERVICIUL DE INVESTIGARE A CRIMINALITĂŢII ECONOMICE din IPJ Prahova, dosarul fiind „tras pe line moarta” (chiar nu ne miram de acesta musamalizare).
Este un personaj care a mai lucrat pe la diverse firme de reciclare a deseurile si este expert in ingroparea acestora.
Chiar daca se prezinta, in fals, de la serviciile secrete, acest personaj pestrit este un biet fost lucrator la MApN (dat afara „timpuriu”) si are un fiu comisar la Garda de Mediu. „Tizule”, pai este frumos bre’? Chiar sa te prezinti acoperit al serviciilor secrete? Vor urma dezvaluiri senzationale, pana atunci – sa recapitulam:
Echilibristica incercata de APM Prahova
La data de 18.11.2022, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova, prin adresa nr 239025/18.11.2022, au confirmat dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova cu privire la “Bomba ecologica de la Pleasa”, precizand in clar: reprezentantii Recop Recycling SRL Pleasa NU au respectat prevederile legale!
Mai mult, prin adresa nr 149166/25.11.2022, IPJ Prahova confirma si ca Recop Recycling SRL Pleasa NU a respectat NICI legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021.
Prin aceste doua adrese, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova au confirmat in TOTALITATE dezvaluirile noastre de la inceputul investigatiilor noastre din serialul „Bomba ecologica de la Pleasa/Atentat la siguranta nationala/IPJ Prahova, Penitenciarul Ploiesti si Tymbark”.
Nu am publicat raspunsurile IPJ Prahova si modul operativ in care aceasta institutie si-a facut datoria (chiar daca confirma in totalitate dezvaluirile noastre) pentru a monitoriza reactiile Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin (atat noi cat si organele de specialitate).
Si, bine am facut!
Astfel, sursele noastre l-au reperat pe interlopul Muresan Catalin, la sfarsitul saptamanii trecute, chiar la Cabinetul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, unde s-a plans ministrului de resort ca este „fata mare” si ca respecta in totalitate legea si legislatia in vigoare dar este „haituit” pe nedrept de Incisiv de Prahova (saracutul „cu duhul” interlopul Muresan Catalin care habar NU avea ca deja organele de cercetare penala din IPJ Prahova ne confirmase ca a incalcat legea si legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021, EXACT ce am dezvaluit si noi).
Tot fara sa stie ca avem confirmarea dezvaluirilor noastre, interlopul Muresan Catalin si Recop Recycling SRL Pleasa, prin acelasi „modus operandi” a incercat sa ne intimideze.
Astfel, mai intai, prin anumite interpusi a incercat sa stopeze dezvaluirile noastre si/sau sa acrediteze ideea falsa ca „favorulile oferite Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti (unde erau trimisi la munca detinuti) ERAU „FAVORURI OFERITE pe baza relatiilor de “prietenie” si NU de “dependenta”.
Cum dezvaluirile noastre au continuat (avand si confirmarea totala a organelor de cercetare penala), tupeul interlopului Muresan Catalin, Recop Recycling SRL Pleasa si al crimei economico-financiar organizate din care fac parte, prin acelasi „modus operandi”, a incercat sa ne intimideze, pe modelul consacrat.
Reamintim ca, la toti, politie, Garda, etc care au venit in control, simpaticul interlop Muresan Catalin le-a facut plangere penala, doar pentru a ii intimida si santaja.
Mai mult, interopul Muresan Catalin a amenintat si santajat oameni de afaceri, a amenintat integritatea sotiilor acestora si al copiilor acestora prin metode specifice crimei organizate iar dosarele penale pe numele acestuia sunt „oprite” de „maini nevazute” pentru necunoscatori (nasi cu fini, un almagam CU PARANDARATURI PRIN ANGAJAREA DE SOTII DE OFITERI DIN IPJ PRAHOVA LA FIRMA MENTIONATA).
Iata ca, dupa reactia profesionala si rapida a IPJ Prahova, a Prim-ministrului României – reactioneaza si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, prin I.G.P.R care sesizeaza organele de cercetare penala competente cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala!
Asteptam masuri similare din partea Corpului de Control al ministrului Justiției si ANP cu privire la derapajele de la lege ale Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti si legaturile sale periculoase cu mafia deseurilor si bomba ecologica de la Pleasa patronata de Muresan Catalin (unde erau trimisi la munca detinuti, pe baza relatiilor de “prietenie” si/sau “dependenta”).
Credem ca cei de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova „pot” oferi explicatii despre cum a fost posibil ca pe sub „nasul lor” sa se dezvolte o astfel de grupare de criminalitate economico-financiar-organizata si un adevarat atantat la siguranta nationala prin „Bomba ecologica de la Pleasa”.
Este de mentionat si echilibristica incercata de APM Prahova care incearca sa paseze toata vina pe Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova. Ar fi avut sens aceasta „pasare” a responsabilitatii daca Recop Recycling SRL Pleasa si interlopului Muresan detineau autorizatie de mediu integrata, pana la proba contrara sunt in aceeasi culpa:
Referitor la incercarile de indimidare ale Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin reiteram ce am declarat in primul episod din acest serial: investigatia NU poate fi oprita, NU putem fi intimidati si vom devoala toate increngaturile din aceasta caracatita.
Nu ne este teama nici de clanurile interlope de prin Galati si/sau ale oamenilor politici din aceea zona care ofera protectie asa cum NU ne este teama nici de clanurile autohtone de prin Barcanesti de unde Recop Recycling SRL Pleasa si interlopul Muresan Catalin isi primeste „lumina” si anumite resurse finaciare.
Asa cum am precizat inca de la inceputul primului episod, dupa ce vom primi TOATE raspunsurile de la toate institutiile sesizate vom reveni cu documente si inregistrari audio concludente/explozive/explicite privind aceasta grupare de crima organizata.
Pana in prezent au reactionat prompt IPJ Prahova, Prim-ministrul României (prin Corpul de control al prim-ministrului) si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, prin I.G.P.R care a sesizat organele de cercetare penala cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala:
:
Ramane suspecta tacerea celor de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova si nu vrem sa facem conotatii, deocamdata, cu privire la comasarea de rezervisti MAI in aceste institutii.
Reamintim ca, in data de 25.11.2022, a aruncat deseurile la vecini (poate IPJ Prahova ne va raspunde oficial si in aceasta speta):
„Mafia deseurilor” este noul fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării si se incadreaza la atentat la siguranta nationala.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013) Str. Fabricilor 9 Pleasa este o adevarata bomba ecologica care intr-un stat in care autoritatile functioneaza era de foarte mult timp inchisa.
Detalii necunoscute din viața miliardarului de carton Muresan Catalin: este „creierul” afacerilor cu deseuri derulate de Recop Recycling SRL, firma in care administrator si patron figureaza sotia acestuia (Catalina Muresan). Firma are ca obiect de activitate colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.
Muresan Catalin a detinut inainte o alta societate dar a preferat sa deruleze afacerile prin firma sotiei sale deoarece este cercetat penal cu fosta firma intr-un dosar aflat inca in lucru la D.N.A. (societate care si-a transformat numele in Recop Recycling SRL, si ca o scuza, nu este la DNA dosarul ci, la DIICOT).
PROTECTIA ASIGURATA DE ANGAJATI DIN IPJ PRAHOVA
Muresan Catalin este protejat de „Nasicul de la Mascati din IPJ Prahova si de doi fini ai celui din urma (un fin ofițer la BCCO Ploiești si alt fin la SERVICIUL DE INVESTIGAŢII CRIMINALE).
In fapt, cand nu umbla sub influenta drogurilor (o sa publicam o inregistrarea audio-video cu acesta cand se droga), „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova ameninta cu retinerea oameni de afaceri concurenti cu Muresan Catalin si in afara orelor de program intervine in conflictele acestuia cu cetateni de etnie romă din alte judete.
Tot „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova sifoneaza catre clanurile din Prahova cand vor avea loc eventualele perchezitii contra unor mici favoruri.
Antecedentele firmei protejate
In data de 13.02.2022
La Recop Recycling SRL Pleasa sute de baterii au explodat după ce duba în care se aflau a luat foc.
Autoritatile au tacut „malc”.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/incendiu-de-amploare-langa-ploiesti-sute-de-baterii-au-explodat.html
In data de 17 mai 2022
La Recop Recycling SRL Pleasa izbucneste un incendiu cu degajare mare de fum. Incendiul s-a manifestat la membrana de izolație a unui rezervor de 50 de tone dezafectat.
Cu toate acestea, bomba ecologica a functionat bine mersi pe mai departe. Mai mult, chiar in timpul incidentului Muresan Catalin isi permitea sa injure si sa ameninte de fata cu organele de politie. Asa este cand te simti „bazat” pe „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova si pe finii acestuia.
Azi, va prezentam cca 2 minute de inregistrare video (din cele 60 minute realizate) cu ATENTATUL LA SIGURANTA NATIONALA – BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA SAU MAI BINE ZIS CE ACOPERA TOTI CEI SUS MENTIONATI, INCLUSIV INSTITUTIILE STATULUI DE DREPT.
Dupa vizionarea probelor toti cei din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova implicati in protejarea acestei bombe ecologice ar trebui sa isi prezinte demisia sau sa fie anchetati de organele de cercetare penala.
Care sunt legaturile periculoase dintre Penitenciarul Ploieşti si Muresan Catalin
Ca o paranteza esentiala. Zilele trecute s-a incercat intimidarea noastra prin interpusi. Daca nu s-a reusit intimidarea noastra s-a incercat acreditarea ideii ca favorulile date catre Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti nu sunt favoruri drept mita ci au fost favoruri ca intre prieteni.
Nu stim ce o sa mai scorneasca directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin, in favoarea protejatului sau Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti cu asemenea prietenie dar NU credem ca Ministrul Justitiei ar gira ca sa puna in periocol viata detinutilor in „BOMBA ECOLOGICA” de la Pleasa, indiferent de mita si/sau prietenia dintre Valentin MATEI si Muresan Catalin.
Il asteptam pe numitul Muresan Catalin cu un DREPT LA REPLICA in care sa ne explice si cum a „obtinut” contractul cu Tymbark. Din inregistrarile audio intrate in posesia noastra REIESE IN CLAR CA acest contract a fost „obtinut” printr-un interpus, fost trezorier la un partid politic, dat afara dupa dezvaluirea noastra cand se lauda ca il va schimba pe seful Politiei Municipale Ploiesti de la acea data (o sa revenim cu publicarea inregistrarii audio si modul de facturare a „parandaratului”, pe o firma pentru servicii foto).
In mod surprinzator pentru investigatia noastra, in ecuatia „Bomba ecologica de la Pleasa”, a aparut si Grupul chinez Haier care detine o fabrica de 53 mil. euro in Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova.
Compania Haier Tech România, parte a Haier Group, prin unitatea de producţie de echipamente frigorifice din Europa isi recicleaza deseurile (spuma poliuretanica de la fabrica de frigidere) tocmai la „Bomba ecologica de la Pleasa”, adica la Recop Recycling SRL coordonata de Muresan Catalin.
BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA UNDE Recop Recycling SRL Pleasa INCALCA TOATE LEGISLATIILE SI LEGILE IN DOMENIU.
.
Vom reveni, cu dezvaluiri senzationale. (Ec Adrian Radu).
Exclusiv
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
Breaking-ul mic, gunoiul mare
În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult mai josnică. Nu e doar un polițist și un laptop. Este un mecanism.
Câmpina: laptopul merge la amanet, demnitatea la gunoi Conform informării oficiale a IJP Prahova, citată de Agerpres, un polițist de 27 de ani, din Biroul de Investigații Criminale (BIC) al Poliției Municipiului Câmpina, a fost pus la dispoziție, cercetat disciplinar și vizat penal după ce și-a amanetat de două ori, în iunie, laptopul de serviciu. Inspectoratul declară că se delimitează de asemenea fapte și că toți sunt egali în fața legii. Cazul a fost „exclusivizat” de presă locală (inclusiv Observatorul Prahovean), dar serialul de investigații al Incisiv de Prahova arată tabloul extins.
Telefoane dispărute, dosare închise: secția lui Stoican și finul
Potrivit surselor citate de Incisiv de Prahova, în 2022–2023, la o secție din Ploiești, adjunct era Stoican Bogdan, iar subalternul apropiat: Olteanu Mihnea Ilie. Din dotarea secției ar fi „evaporat” unul-două telefoane de serviciu. S-au deschis dosar penal și cercetare disciplinară, apoi s-au închis. Olteanu ar fi susținut că i-a informat pe șefi; în practică, responsabilitatea s-a pierdut prin sertare.
Naș, fin și „Laika”: familism instituțional
Aceleași surse interne indică: nașul lui Olteanu este subcomisarul Vîrlan Florin, împuternicit la șefia Secției 1 Ploiești; soția lui Olteanu, Ilioiu Gabriela Roxana, a fost colegă cu Vîrlan la Rutieră. În jargonul colegilor, soția a primit porecla „Laika” – o etichetare colportată în interiorul IPJ, nu o constatare a redacției. În acest triunghi, bunurile dispar, dosarele se închid, explicațiile publice lipsesc.
Davidescu & Stanciu: 112 pe silențios? Noutate:
Sezonul XXVIII al serialului „IPJ Prahova S.R.L., Grădinița de cadre” aduce acuzații grave la adresa comisarului-șef Davidescu Cristian, șeful Biroului de Investigații Criminale Câmpina. Potrivit surselor transmise redacției Incisiv de Prahova, Davidescu ar fi fost căsătorit de două ori și, pe fondul consumului de alcool, și-ar fi agresat fizic ambele soții. Apeluri la SNUAU 112 ar fi existat, însă ar fi fost mușamalizate la nivelul Poliției Municipiului Câmpina de către fostul șef, comisar-șef Stanciu.
Sursele susțin că s-ar fi dispus să nu se întocmească dosare de violență în familie pe numele lui Davidescu. Mențiune: aceste afirmații sunt atribuite surselor; solicităm oficial IPJ Prahova, STS/SNUAU 112 și Parchetului să clarifice și să pună la dispoziție, conform legii, înregistrările apelurilor în care GRANCEA MĂDĂLINA ar fi reclamat faptele. Identitatea primei soții nu a fost încă indicată.
Pariurile și datoriile: ofițerul Stancu Marius Traian
Aceleași surse arată că Davidescu ar fi știut că ofițerul de poliție Stancu Marius Traian are probleme cu banii, fiind jucător de pariuri și împrumutându-se inclusiv de la persoane venite la audieri în dosare penale, dar l-ar fi acoperit pe subaltern. Solicităm clarificări oficiale privind orice verificări interne, eventuale rapoarte SIPI și măsurile dispuse.
Inventarul bate legea: amanet, sertar, clasare Puse cap la cap cu episoadele documentate anterior de presa locală:
- polițistul amanetar de laptop (Agerpres/IJP Prahova);
- „evaporarea” telefoanelor de serviciu și închiderea cauzelor (Incisiv de Prahova);
- rețeaua naș–fin și porecla „Laika” (surse interne citate de Incisiv); rezultă un tipar: dacă ești „din familie”, se rezolvă intern; dacă iese la suprafață, se comunică puțin, se mută oamenii, se astupă gaura.
Recapitulare de serial: pietrișari, turnători, șefi reciclați Pe fundalul deja relatat de Incisiv de Prahova:
- ofițer rutier care „cara pietriș” pe zonele de control;
- subcomisarul Alexandru Militaru și „republica bananieră” de la Văleni, urmată de promovare la Câmpina;
- inspector principal Duță Georgiana, „turnătoare de serviciu” la SIPI, cu rapoarte interne controversate;
- polițiști cu alcool, nervi și geamuri sparte; se adaugă acum: Davidescu, Stanciu, Stancu Marius Traian și laptopul amanetat de la BIC Câmpina.
Ce spun actele, ce spun sursele
- Acte și comunicate: IJP Prahova confirmă cercetarea disciplinară și dosarul penal în cazul laptopului amanetat; IPJ Prahova consemnează oficial poziția instituției.
- Surse și investigații: Incisiv de Prahova publică seria „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, cu detalii despre telefoane dispărute, rețele de protecție și porecle interne; sursele redacției adaugă acuzațiile privind Davidescu, Stanciu și Stancu Marius Traian.
Pamfletul realității: circ cu girofar, bon fiscal de tăcere Când inventarul se subțiază la amanet, apelurile la 112 se sting pe „mute”, iar nașii decid trasee, IPJ Prahova nu mai arată a inspectorat, ci a S.R.L. de familie cu:
- amanet de bunuri publice;
- protecție de clan;
- dosare „închise” și reputații reciclate. Până când procurorii, structurile de control și factorul politic tratează aceste episoade ca material de dosar – nu ca pamflet – „taraba” credibilității rămâne deschisă. Sursele sunt pe masă; așteptăm răspunsurile oficiale. Sezonul XXVIII continuă. (Cristina T.).
Exclusiv
Cum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
Sindicatul „Diamantul” deschide sertarul cu rușini
Există dosare care schimbă jurisprudența. Și există dosare care schimbă manualul de prostie instituțională. Saga „Cănărău vs. IGPR/MAI” le bifează pe ambele.
Sindicatul „Diamantul” vine cu două argumente cruciale care, dacă vor fi luate în serios de instanțe, vor rescrie pentru viitor modul în care se face cercetarea disciplinară în Ministerul Afacerilor Interne.
Dacă „experții” de la control intern și resurse umane ar fi fost minim preocupați să înțeleagă și să aplice fidel legea, aceste erori procedurale grosolane nu ar fi existat. Numai că, în loc de drept, am avut „drept pe lângă”.
„Destituirea nr. 2” – când sistemul descoperă destituirea în serie
Contextul: ne aflăm în episodul „Destituirea nr. 2” dintr-o adevărată saga judiciară: Cănărău vs. IGPR/MAI.
Seria, pe scurt:
- Mustrare 2021 – banner sindical
- Cănărău este sancționat pentru un banner de protest sindical.
- Dosar: 135/110/2023.
- Rezultat: sancțiunea este câștigată DEFINITIV în favoarea lui Cănărău.
- În traducere liberă: sistemul a luat-o pe coajă.
- Destituirea nr. 1 – Dispoziția IGPR nr. 2402/10.03.2025
- Cănărău este dat afară prima oară.
- Curtea de Apel Galați, prin Decizia 519/R/02.09.2025, suspendă dispoziția.
- Efect: Cănărău revine în drepturi, cel puțin provizoriu.
- Sistemul disciplinar: „Ne descurcăm noi, mai dăm una.”
- Destituirea nr. 2 – raportul de serviciu atacat acum
- A doua destituire este emisă în timp ce prima este suspendată.
- Adică, în loc să aștepte verdictul definitiv, sistemul dă cu „copy–paste” la destituire.
În dosarul actual, Cănărău cere anularea Destituirii nr. 2 și daune morale. Și vine cu două argumente-bombă care, fiecare separat, spulberă actul.
„Justiție pe amânare” – șapte termene ca să citești legea
Dosar: 2449/121/2025 – Tribunalul Galați, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, complet C7 CAF – fond.
Obiectul: anularea raportului de serviciu (Destituirea nr. 2) + daune morale.
Părțile:
- Reclamant: CĂNĂRĂU IOAN – agent-șef principal de poliție, actualmente pensionar MAI, președinte Sindicat Europol – Galați.
- Pârâți:
- IGPR – Inspectoratul General al Poliției Române
- MAI – Ministerul Afacerilor Interne, cu tot cu ministrul de atunci, Daniel-Cornel Bode
- și încă 11 persoane fizice cu funcții de conducere/decizie:
MATEI Benone, IONICĂ Vicențiu-Iulian, IONIȚĂ Dorobanțu, LUPU Sorin, ȘINCAN Roxana, MIHĂI-DROR Răzvan, MUNTEAN Mihai-Dorin, DAN Cornel-Octavian, PĂUNESCU Emilian-Dumitru, MARCU Gabriel. - În total: 13 pârâți. O adevărată „echipă de proiect”.
Cronologia de toată jena:
- 16.04.2026 → 22.07.2026:
Șapte amânări succesive de pronunțare, „pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise”.
Traducere: instanța și părțile își fac timp să redescopere Codul muncii și Decizia ICCJ RIL nr. 18/2025. - 23.10.2025 – cerere nouă:
Se înregistrează cerere de amânare pentru depunerea de concluzii scrise. - 06.11.2025 – încheiere:
Se disjunge capătul de cerere privind suspendarea executării Dispoziției IGPR nr. 2748/21.05.2025 și se formează un nou dosar pentru suspendare. - 22.07.2026 – termen curent:
Termen pentru pronunțare. După șapte amânări, poate reușește cineva să citească până la capăt art. 60 din Codul muncii.
Nulitate în direct: „a-l destitui pe bolnav”
Primul argument-bombă de nulitate absolută: dispoziția de destituire a fost emisă în perioada concediului medical.
- Legea (art. 60 Codul muncii, ca drept comun) interzice concedierea/emiterea actelor de încetare a raportului de muncă pe durata incapacității temporare de muncă.
- Decizia ICCJ – RIL nr. 18/2025 (obligatorie, publicată în Monitorul Oficial nr. 967/20.12.2025) spune clar: încălcarea acestei interdicții atrage nulitatea absolută.
- Nu contează „când a fost bătut la mașină” actul, ci momentul în care produce efecte: dacă atunci omul se află în concediu medical, lovitura disciplinară este ilegală.
Așadar, „experții” de la control intern și resurse umane au reușit performanța să ignore atât Codul muncii, cât și o decizie obligatorie a Înaltei Curți.
Sindicatul „Diamantul” subliniază: dacă acești „specialiști” ar fi citit și aplicat legea, nu ne-am mai uita azi la un caz-școală de nulitate.
„Zombificarea disciplinară” – cum să destitui de două ori aceeași persoană
Al doilea argument-bombă: a doua destituire este emisă după ce prima devenise efectivă.
Situația juridică, pe românește:
- Prima destituire: Dispoziția IGPR nr. 2402/10.03.2025.
- A doua destituire: Dispoziția IGPR nr. 2740/22.05.2025 (în unele acte apare 2271/22.05.2025 – aceeași logică de „meticulozitate”).
- La data emiterii noii dispoziții, prima destituire era deja în vigoare, deci, Cănărău nu mai avea calitatea de polițist – era deja exclus din sistem.
Iar aici vine absurdul juridic maximal:
Nu poți destitui, a doua oară, o persoană deja destituită.
Nu poți aplica o a doua sancțiune disciplinară pentru aceleași fapte. Nu poți emite un nou raport de serviciu în baza unui raport juridic inexistent.
Consecința: a doua dispoziție este lovită de nulitate absolută, pentru că se sprijină pe un raport juridic mort. Sistemul a încercat să destituie un „cadavru disciplinar”.
Cei de la MAI și IGPR încearcă apărarea clasică: „e un nou raport de serviciu, cu alt temei juridic”.
Doar că, în absența unei calități de polițist în ființă juridică, „nou temei” înseamnă nou abuz.
Și, după cum Sindicatul „Diamantul” atrage atenția, dacă, la final, prima dispoziție va fi anulată definitiv, sistemul are oricum destule instrumente legale să verifice și să sancționeze disciplinar. Dar nu poți corecta o ilegalitate cu o ilegalitate și mai mare.
Tribunalul greșește, Curtea drege: istoria repetată a „capcanei sistemului”
Nu e prima dată când instanța de fond o ia pe arătură în dosarele lui Cănărău:
- Dosarul 360/2022 – pierdut inițial la Tribunal, câștigat DEFINITIV la Curtea de Apel Galați.
- Dosarul 104/2024 – aceeași poveste: Tribunalul spune „nu”, Curtea de Apel spune „ba da”.
În prezenta cauză, spune Sindicatul „Diamantul”, avem aceeași „logică” sancționator–disciplinară pusă la zid.
Instanța de fond a mai greșit în trecut în dosarele lui Cănărău. A fost corectată în recurs. Sistemul disciplinar și o parte a instanțelor par prinse în aceeași „capcană” logică: orice sindicalist incomod trebuie scos din joc, chiar cu prețul ignorării legii.
„Pensionar, dar nu bătut în cuie” – procesele nu mor cu omul
Un detaliu esențial pe care Sindicatul „Diamantul” îl explică ferm:
- După suspendarea celor două destituiri, Cănărău a ieșit la pensie.
- Asta nu înseamnă că procesele au rămas fără obiect.
- Procesele continuă, iar mizele sunt clare:
- recunoașterea caracterului ilegal al dispozițiilor de destituire
- consolidarea unei jurisprudențe care să blocheze, pe viitor, astfel de abuzuri
- repararea prejudiciului moral.
Emil Pascuț, de la Sindicatul „Diamantul”, precizează că aceste argumente au fost create și explicate public de el de mai mult timp, alături de altele – cum ar fi omisiunea de audiere în cercetarea disciplinară.
Mai mult: deja alți polițiști au folosit aceste argumente și au obținut, la rândul lor, suspendări ale efectelor sancțiunii disciplinare.
Așadar, nu vorbim doar despre un caz izolat, ci despre o schemă de apărare validată în practică împotriva abuzurilor disciplinare superficiale sau rău-intenționate.
„Manual pentru cei care urmează la rând” – de ce contează acest dosar pentru toți
Sindicatul „Diamantul” transmite clar:
„Vă pun această notă de informare pentru că știu că sunteți destui în macar una din cele două situații:
- fie vi s-a emis o sancțiune/se încetează raportul de serviciu în concediu medical
- fie se joacă cineva cu sancțiuni în serie, pe același raport juridic.”
Aceste două argumente cruciale –
- interdicția de sancționare încât timp ești în concediu medical (art. 60 Codul muncii + Decizia ICCJ RIL nr. 18/2025)
- imposibilitatea de a destitui de două ori o persoană deja destituită, în baza aceluiași raport juridic inexistent –
sunt menite să schimbe pentru viitor cercetarea disciplinară în MAI și nu numai.
Pentru toți cei care se confruntă cu „execuții disciplinare” fabricate la comandă, acest dosar este mai mult decât un litigiu personal: este un precedent și un instrument.
Iar pentru „specialiștii” din resurse umane și control intern care semnează dispoziții în bătaie de joc față de lege, este un avertisment:
Când ignori Codul muncii și Înalta Curte, nu faci disciplină. Faci nulități absolute în serie. (Cristina T.).
Guvernul, prins cu „urgența” falsă în buzunar
Nu există urgență, nu există ordonanță de urgență – asta este, pe scurt, palma aplicată Guvernului de Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 876 din 16 iulie 2026. Curtea a admis, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate și a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este neconstituțională în integralitatea sa.
Informația este dezvăluită și explicată pe larg de Sindicatul Europol, care arată negru pe alb cum Executivul a încercat, încă o dată, să facă „legiferare la minut”, cu sirenă de urgență trasă fals, pentru a băga în malaxor drepturile salariale, pensiile și alte prestații sociale ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv ale militarilor și polițiștilor.
CCR: „Urgența” Guvernului, o simplă chestiune de chef legislativ
În motivarea deciziei, Curtea Constituțională arată limpede: Guvernul nu a demonstrat existența unei situații extraordinare care să justifice adoptarea OUG nr. 62/2024. Argumentele Executivului au fost de… oportunitate legislativă, adică mai degrabă „așa vrem noi acum”, decât „arde, trebuie să intervenim imediat”.
Or, art. 115 alin. 4 din Constituție nu vorbește despre chef de reglementare, ci despre situații extraordinare, reale, obiective, care nu suferă amânare. În traducere liberă: nu poți să-ți bați joc de ordonanța de urgență și s-o transformi în mic instrument de reglaj politic și bugetar.
OUG 62/2024: cum a vrut Guvernul să lege Justiția de mâini și de picioare
Prin OUG nr. 62/2024, Guvernul a inventat o procedură specială pentru litigiile privind drepturile salariale, pensiile și alte prestații sociale ale personalului remunerat din fonduri publice – inclusiv militari și polițiști. Punct ochit: exact zona unde, în ultimii ani, statul a tot „optimizat” pe spatele angajaților, după cum amintește Sindicatul Europol.
Actul normativ obliga instanțele de fond să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție încă din prima instanță, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile privind chestiuni de drept, sub pretextul asigurării unei practici judiciare unitare.
Tradus în limbaj comun: înainte ca judecătorul să apuce să judece efectiv, trebuia să trimită mingea în terenul ÎCCJ, blocând procesele și trântind peste ele o „unitate de practică” gândită la centru. Justiția uniformă prin sufocare procedurală.
CCR: jurisprudența nu se unifică prin ordonanță panicată
Curtea Constituțională nu a înghițit povestea cu practica neunitară. Existența unor soluții diferite în practica instanțelor nu este, în sine, o împrejurare extraordinară. Dimpotrivă, spune CCR, unificarea jurisprudenței este deja prevăzută în Codul de procedură civilă: recursul în interesul legii și hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Cu alte cuvinte, mecanismele există deja. Nu trebuie să vii cu o OUG ca să „repari” ceva ce are deja mijloace de reglare. Așa că povestea Executivului cu „vai, trebuie urgent să uniformizăm deciziile” a picat la testul de constituționalitate. Nu era urgență, era doar un pretext.
Executivul intră cu bocancii în Justiție: separația puterilor, făcută zob
Dincolo de lipsa urgenței, Curtea atrage atenția asupra unui derapaj grav: încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. 4 din Constituție.
Guvernul, prin OUG 62/2024, s-a băgat direct peste procese aflate deja pe rolul instanțelor, impunând o procedură specială și influențând cursul unor litigii pendinte. A limitat posibilitatea judecătorilor de a soluționa cauzele potrivit regulilor generale de procedură. Adică Executivul a vrut să regleze din pix mersul Justiției, în timp ce aceasta judecă exact statul.
O asemenea ingerință este incompatibilă cu independența autorității judecătorești și cu rolul constituțional al instanțelor. Pe românește: Guvernul nu are ce căuta în sala de judecată ca legiuitor de urgență, cu mâna pe gâtul dosarelor.
Efectele după publicare: „urgența” moare, procesele respiră
După publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, efectele sunt concrete și masive:
- Litigiile privind drepturile salariale, pensiile militare și celelalte drepturi bănești ale personalului plătit din fonduri publice vor fi soluționate după regulile generale din Codul de procedură civilă, nu după invenții de moment ale Guvernului.
- Mecanismul procedural special din OUG nr. 62/2024 dispare din peisaj: nu mai este aplicabil.
- Numeroase cauze aflate pe rol vor putea fi judecate fără întârzierile artificiale create de obligativitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție.
- Instanțele revin la normal: vor soluționa fiecare cauză în funcție de particularitățile ei, cu respectarea normelor de drept comun, nu după „tunelul” procedural trasat de Guvern.
Pe scurt, Justiția scapă de o botniță procedurală, iar cei afectați – polițiști, militari și restul personalului bugetar – au din nou șansa unei judecăți reale, nu a unei așteptări fără sfârșit.
Ordonanțe-trenuleț: hobby-ul Guvernului pe spinarea militarilor și polițiștilor
Decizia CCR nu lovește doar în OUG 62/2024. Ea expune o practică devenită rutină: Guvernul legiferează prin ordonanțe de urgență în domenii care ating direct drepturile salariale și de pensie ale polițiștilor și militarilor.
Conform analizei și criticilor formulate de Sindicatul Europol, în ultimii ani am văzut o puzderie de „ordonanțe-trenuleț”: la un loc, pe bandă rulantă, cu restrângeri, amânări și modificări ale drepturilor bănești. De fiecare dată, se invocă urgența. De aproape niciodată nu se demonstrează, în mod real și obiectiv, situația extraordinară.
Urgența este la buget, nu în Constituție. Iar Guvernul a tratat ordonanța de urgență ca pe un abonament premium la ocolirea Parlamentului.
CCR trage frâna de mână: ordonanța de urgență nu e Constituția Guvernului
Hotărârea Curții Constituționale este mai mult decât o simplă anulare a unei ordonanțe. Este un semnal dur: recurgerea excesivă la ordonanțe de urgență nu poate înlocui procesul legislativ parlamentar.
Constituția prevede ordonanța de urgență ca instrument excepțional. Transformarea ei în regulă de guvernare riscă să dinamiteze echilibrul puterilor în stat și să facă praf securitatea juridică a cetățenilor. Iar printre cei mai loviți de aceste improvizații normative sunt tocmai polițiștii și militarii, a căror salarizare și pensii au fost răsucite, tăiate, amânate și reconfigurate prin astfel de acte.
Prin Decizia nr. 876/16.07.2026, CCR îi spune Guvernului, ferm și fără menajamente:
urgența nu e ce spuneți voi că e, separația puterilor nu e opțională, iar drepturile oamenilor – fie ei polițiști, militari sau alți bugetari – nu sunt decor pentru ordonanțe-trenuleț.
Restul ține de memoria publică: câte astfel de palme constituționale mai trebuie ca Executivul să înțeleagă că nu poate conduce țara doar din „camera de urgențe” legislative? (Cerasela N.).
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...
Cum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
Sindicatul „Diamantul” deschide sertarul cu rușini Există dosare care schimbă jurisprudența. Și există dosare care schimbă manualul de prostie instituțională....
CCR dă cu OUG-ul de gard: Guvernul inventează urgențe, Curtea le stinge lumina
Guvernul, prins cu „urgența” falsă în buzunar Nu există urgență, nu există ordonanță de urgență – asta este, pe scurt,...
Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...
Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD
„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...
Clanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
CV de super-erou: într-o zi director, în alta jurist, în alta președinte de CA Conform propriului CV (tip Europass, grijuliu...
Meciul de la Cotroceni: legea salarizării, transformată în armă politică între PSD și PNL
Vineri, 17 iulie 2026, ora 12:00, la Cotroceni nu se ține o dezbatere tehnică, ci o nouă repriză de box...
FSANP „smulge” din proiect: o virgulă, două fraze și o iluzie de dreptate
Conform unui comunicat al Federației Sindicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor (FSANP), s-a produs o mare mișcare tectonică în birocrația...
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
Grădinița de cadre continuă: agenta cu creme, nașul, finul, „Laika” de la termopane, mita pe WhatsApp și foișorul blestemat Tămâie...
Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la...
Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
În primul rând, peștii mari!” – Sindicalism de buzunar la Giurgiu, cu “ăia mici” pe post de cotizanți de decor...
Republica fiduciei și orbul găinii: cum spală Blue Planet gunoaiele, banii și responsabilitatea în Sectorul 1 (și de ce Ploieștiul se face că nu vede)
„Nu știm cine încasează banii, dar semnăm” – noua doctrină a Primăriei Sectorului 1 Contractul de salubrizare cu Blue Planet...
IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
De la „caz incredibil” pe Facebook la serialul cu inventarul furat În timp ce o parte din presa locală se...
Tribunalul București a prins IPJ-urile cu „nu ținem evidență” în gură: minciuna administrativă nu mai ține la judecător
IPJ-urile, prinse cu mâna în sacul opacității: „Nu avem registru” nu mai spală refuzul de informații Un precedent extrem de...
IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook...
-
Exclusivacum 2 zile
Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum o zi
Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 2 zile
Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum o zi
Clanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum 4 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici