Connect with us

Administratie

Dacă am fi incluși în spațiul Schengen, am putea avea o economie cu o șesime mai mare (în jur de 16% în plus)

Publicat

pe

Dacă pe politicieni menținerea noastră în afara spațiului Schengen nu-i prea afectează decât la nivel declarativ, transportatorii români și o parte din firmele românești pierd bani mulți și adevărați din neincluderea țării în Europa fără vămi. Căci pentru transportatori și pentru companiile care depind de comerțul internațional, a nu fi membru al spațiului Schengen înseamnă, simplu, câte o zi în plus pentru fiecare transport. Zi pe care trebuie să o pierzi la coadă în vamă.

Timpul pierdut la vamă înseamnă și un minus în competitivitatea firmelor românești care rămân, astfel, cu un lanț de aprovizionare mai lung cu o zi decât celelalte firme europene. După ce că lanțurile logistice ale companiilor locale sunt oricum mai lungi decât media europeană, noi fiind cumva la granița de est a UE, statutul de țară non-Schengen lungește suplimentar aceste lanțuri. Și astfel se reduc veniturile transportatorilor și conectarea economiei noastre la cea europeană.

Ce înseamnă asta în bani? Păi gândiți-vă că România are un comerț de bunuri de peste 210 miliarde de euro doar în primele nouă luni ale anului. Toate aceste mărfuri trebuie să piardă câte o zi în vamă. O zi dintr-un drum mediu de 5 zile. Trei sferturi din aceste produse merg sau vin spre/din Uniunea Europeană. Dacă am fi în spațiul Schengen, volumul de mărfuri transportate ar putea crește cu o cincime. Vorbim, așadar, de 30 de miliarde de euro în plus la comerțul nostru exterior. Miliarde care pot să accelereze producția sau consumul din țară și care pot aduce o creștere de PIB de 45 de miliarde de euro. Căci în jur de 2/3 este raportul între comerțul nostru exterior de bunuri și PIB, adică la trei euro PIB corespund doi euro comerț exterior.

Cu alte cuvinte, dacă am fi incluși în spațiul Schengen, am putea avea o economie cu o șesime mai mare (în jur de 16% în plus). În plus, efectul direct asupra firmelor de transport ar fi infinit mai mare. Căci, în cazul lor, vorbim de afectarea directă a volumului de afaceri. Aici regula este cât se poate de simplă: dacă roata se învârtește faci bani, iar dacă roata stă nu faci bani.

Dar de ce ar trebui să fie pentru noi atât de importantă sănătatea firmelor de transport auto de marfă? Pentru marele și decisivul motiv că transportul rutier este una din puținele surse de bani pentru balanța națională de plăți. TIR-urile aduc, oameni buni, cea mai importantă doză de sănătate contului curent al României. Căci ele varsă în țară miliarde de euro, an de an și ele formează una dintre puținele ramuri competitive (alături de industria țigărilor, de industria bicicletelor și de IT) din piața locală.

Unul dintre cele mai importante semne ale slăbiciunii economiei noastre etse uriașul deficit comercial al comerțului internațional de bunuri. Pe primele nouă luni ale acestui an am importat produse străine în valoare de 94 de miliarde de euro și am reușit să exportăm produse în valoare de 69 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte, noi toți am cheltuit pentru bunurile străine consumate cu 25 de miliarde de euro mai mult decât am încasat pentru cele românești exportate. Am depășit astfel recordul negativ din 2008 când, pe tot anul, am avut un deficit comercial de 25 de miliarde de euro. Dar, pentru că anul are 12 luni, nu doar 9, pe tot anul 2022 vom ajunge să avem un deficit comercial de bunuri de peste 35 de miliarde de euro. Și asta nu-i nimic în raport cu ceea ce urmează: în anul 2026 vom avea un deficit comercial pentru bunuri care va depși 52 de miliarde de euro!

Toată această risipă imensă se compensează, doar parțial, din păcate, din două mari surse: investițiile străine și excedentul comercial din comerțul de servicii. Pentru primele nouă luni din an (cele pentru care Banca Națională a binevoit să ne informeze), investițiile străine au reprezentat 7,25 miliarde de euro (adică aproape o treime din deficitul comerțului cu bunuri), iar excedentul comercial din servicii a fost de 8,6 miliarde de euro, adică mai bine de o treime din deficitul comerțului cu bunuri. În total, mai mult de două treimi din ceea ce dăm pe pere (produsele importate), reușim să luăm pe mere (exportul de servicii și investiții străine).

Iată, deci, un motiv suficient să purtăm de grijă acestor două surse de bani: investițiile străine și serviciile exportate, căci fără ele, România ar avea o gaură financiară netă dublă față de ceea pe care o are astăzi. Zic dublă pentru că, din păcate, la gaura financiară mai contribuie și profiturile scoase din țară de firmele străine, care sunt mult mai mari de mari (cam 150%) decât investițiile acelorași firme străine: 11, 4 miliarde de euro în primele nouă luni din an. În limba de lemn, Banca Națională ascunde suma asta sub denumirea, mai puțin înspăimântătoare pentru popor, de „venituri primare”, în care pune în același coș profiturile extrase de acționarii străini cu banii câștigați de români din străinătate.

Păi dacă firmele străine scot din țară profituri de 11,4 miliarde și investesc 7,25 miliarde de euro rezultă că sunt, pentru țară, un fel de burete de extras bani. Sigur că ele oferă câteva sute de mii de locuri de muncă și plătesc cam o zecime din impozitele strânse la buget, dar pentru balanța de plăți a țării au un efect dezastruos: mult mai mult decât ceea ce investesc este scos din țară prin repatrierea profiturilor…

Și ne rămâne, astfel, să ne bucurăm doar de excedentul comercial cu servicii, singurii bani mulți adevărați care ne intră în țară. An de an. Iar banii ăștia vin din doar două sectoare: din serviciile de IT și comunicații (3,8 miliarde de euro excedent în primele trei trimestre din an) și din serviciile de transport (3,9 miliarde de euro excedent în aceeași perioadă). Și când zicem transport citim transportul auto, evident, căci cel feroviar și cel aerian nu prea ne aduc bani, ci dimpotrivă. TIR-urile alea care brăzdează Europa aduc, oameni buni, cei mai mulți bani în țară.

Și dacă tot am ajuns aici nu pot să nu observ că turismul cel lăudat prin toate strategiile de partid ne-a adus și el o gaură de 2 miliarde de euro doar în perioada ianuarie-septembrie 2022. Adică românii au cheltuit pe vacanțe în străinătate cu 2 miliarde de euro mai mult decât au cheltuit aici străinii veniți cu afaceri, căci pentru turism propriu-zis nu se înghesuie prea mulți…

Revenind la cifrele mari, putem să concluzionăm simplu că cele mai importantă surse de bani pentru balanța de plăți a acestei țări sunt firmele de transport auto de marfă și cei 120 000 de IT-iști. În domeniul transportului rutier de marfă avem, în țară, peste 40 000 de firme, care aveau (anul trecut) în total cam 144.000 de angajaţi și realizau, tot anul trecut, o cifră de afaceri totală de peste 11 miliarde de euro.

Ei bine, menținerea României în afara spațiului Schengen lovește, cu predilecție, în transportatorii români, căci ei contabilizează ore și zile pierdute prin vămi și ei își pierd cam o cincime din volumul de activitate stând la cozi nesfârșite pentru a intra în paradisul Schengen.

În Europa nu sunt multe țări cu un volum de transport auto de marfă internațional mai mare decât al nostru. Cel mai mare transportator internațional este Polonia, cu 146 de miliarde de km în 2021, urmat de Spania (80 de miliarde de km), Germania (31 de miliarde de km), Cehia și Olanda (câte 27 de miliarde de km) și România (21 de miliarde de km în 2021). Suntem, care va să zică, al șaselea transportator auto internațional de mărfuri.

Și avem a cincea cea mai mare creștere anuală (2021 față de 2020) din Uniune, după cărăușul continental Polonia, dar și după Estonia, Ungaria și Cehia. Cu certitudine, acceptarea României în spațiul Schengen ar urca exploziv volumul de transport internațional de marfă. Probabil că în doi sau trei ani am reuși să îi întrecem pe cehi și pe olandezi.

Să ne întoarcem pentru un moment la mult-lăudatele investiții străine, care scot din țară doar în primele nouă luni ale anului peste 11 miliarde de euro sub forma profiturilor repatriate. Și să observăm că, în cazul firmelor de transport auto, peste 95% dintre ele au acționari români și doar 4,2% dintre ele au patroni străini.

E, iată ce noutate: fiind un sector numai cu patroni români, se pare că transportul auto nu prea găsește vreo voce importantă care să-l susțină la Bruxelles. Acolo unde România are chiar un comisar european pentru… transporturi, Adina Vălean pe numele ei, merituoasa soție a lui Crin Antonescu, la-timp-retrasul în favoarea baronului Iohannis.

În plus, transportatorii auto de marfă români mai au și impertinența de a face export de servicii peste 50% din cifra de afaceri. Oare ce export de servicii ar putea face dacă am fi și în spațiul Schengen?

Și iată și răspunsurile la întrebări.

Cât pierde România stând în afara spațiului Schengen? Cam o cincime din comerțul său exterior de bunuri anual, adică aproximativ 30 de miliarde de euro. Sumă care ar putea să aducă o creștere a economiei (PIB-ului) de până în 45 de miliarde de euro (+15%), respectând proporția dintre volumul comerțului exterior și PIB.

Cine pierde cel mai mult? Transportatorii auto de marfă români care „scapă” și ei anual o cincime din cifra de afaceri internațională, deci aproape 1,5 miliarde de euro. Mai pierde și contul curent al României un excdent de aproape 1 miliard de euro.

Cum se pierd acești bani? Cât se poate de prozaic: la cozile din vamă la care stau TIR-urile încărcate cu produse care trebuie exportate sau care ar trebui importate. Cozi care prelungesc cu o zi calvarul transportatorilor siliți oricum să străbată țara cu cea mai mică rețea de autostrăzi din Uniunea Europeană. Atâta timp cât camioanele stau prin vămi, produsele încărcate în ele parcurg un lanț logistic mai lung cu o zi decât ar fi fost normal. Simplu, dar dureros.

De ce se întâmplă toate astea? Iarăși avem o explicație simplă: firmele de transport auto sunt mici, avem 40 000 de firme și 144 000 angajați. Nu există acei giganți care ar putea să fie ascultați la palatul Victoria sau care să își poată face lobby la Bruxelles. Primele 20 de firme din domeniu abia depășeau, în 2019, 1 miliard de euro cifră de afaceri cumulată. Care dintre ele, poate să aibă o voce suficient de puternic încât să fie ascultată prin birourile mai-marilor?

Și, mai grav, patronii din transporturile auto sunt români. Cine să-i poată reprezenta și pe ei? Președintele țării este prea prins între vacanțele la Miami și cele la Sharm-el-Sheih, premierul, împreună cu întreg guvernul, este ocupat cu protejarea austriecilor de la OMV, iar parlamentarii sunt ocupați cu salvarea propriilor lor pensii speciale. Comisarul european Adina Văleanu este și ea prea ocupată să tacă și însuși viteazul Băsescu a căpătat năravul muțeniei.

Obiectivul Schengen este important, dar nu este vital pentru România. Este, însă, un exercițiu util care testează multe lucruri: puterea Bucureștiului de a-și atinge ținte decent de dificile, acceptarea europenității depline a statului nostru de către guverne europene departe de noi, puterea americanilor de a-și influența aliați apropiați (Olanda) să le accepte alți aliați apropiați, corecta însușire de către guvernele mohorâte din Nord a normelor tehnice emise de către Bruxelles, chiar la influența lor. Esențială rămâne însă aplicarea de către toți a principiului că nu poți construi o Europă coezivă fără a le da tuturor șansa să li se aplice aceleași reguli.

Altfel, la scară națională, obiectivul Schengen nu poate fi mai mult decât un antrenament diplomatic cu public în timpul parcursului, mult mai complicat, de a accede în OCDE (organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).

Petrisor Peiu

Administratie

Operațiunea Summer Migration II: Un tânăr bulgar a fost interceptat la frontieră cu o armă și muniție nedeclarate

Publicat

pe

De

Eforturile autorităților de frontieră pentru securizarea spațiului de tranzit s-au soldat cu o nouă captură de armament în sudul țării. În cadrul acțiunii de amploare „Summer Migration II”, polițiștii din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu au depistat un cetățean străin care încerca să introducă în România o armă neletală și muniția aferentă, fără a deține autorizațiile impuse de legislația națională.

Control pe DN5: Pistol cu gaz și zeci de cartușe descoperite în portiera unui autoturism

Incidentul a avut loc în timp ce echipele din cadrul Sectorului și Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu patrulau pe drumul național DN5. Aceștia au oprit pentru verificări un autoturism înmatriculat în Bulgaria, condus de un tânăr în vârstă de 19 ani, care se deplasa pe sensul de intrare în România.

Potrivit datelor furnizate de ITPF Giurgiu, vigilența agenților a dus la descoperirea obiectelor interzise ascunse chiar în habitaclul mașinii. În compartimentul portierei, polițiștii au găsit un pistol cu gaz și un set de 21 de cartușe. Întrebat despre proveniența și legalitatea acestora, cetățeanul bulgar nu a putut prezenta niciun document justificativ sau permis de port-armă valabil.

Dosar penal pentru nerespectarea regimului armelor: Bunurile au fost confiscate de autorități

Consecințele legale pentru tânărul de 19 ani au fost imediate. Polițiștii de frontieră au întocmit o lucrare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și al munițiilor, faptă prevăzută și pedepsită de Codul Penal român. Sursa citată menționează că întreaga captură, evaluată la peste 1.100 de lei, a fost ridicată în vederea continuării cercetărilor.

Angajament pentru siguranța spațiului Schengen: Cooperare permanentă împotriva actelor ilegale

Această depistare face parte dintr-o strategie mai amplă de monitorizare a fluxurilor de migrație și trafic ilegal la granița de sud a României. Reprezentanții ITPF Giurgiu au subliniat că astfel de activități în cooperare cu instituțiile partenere sunt desfășurate permanent.

Obiectivul principal rămâne prevenirea faptelor de natură penală și asigurarea unui climat de securitate sporit, în special în contextul noilor rigori impuse de apartenența României la spațiul Schengen. Autoritățile reiterează faptul că legislația privind regimul armelor este extrem de strictă, iar orice nerespectare a acesteia atrage răspunderea penală, indiferent de cetățenia persoanei implicate. (Sava N.).

Citeste in continuare

Administratie

Captură importantă la graniță: Un miniexcavator și o remorcă furate din Belgia au fost descoperite de polițiștii din Arad

Publicat

pe

De

Cooperarea dintre structurile Ministerului Afacerilor Interne a dus la deconspirarea unui transport ilegal de utilaje căutate la nivel internațional. În urma unei acțiuni comune desfășurate de polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Turnu și polițiștii din Pecica, un cetățean român a fost interceptat în timp ce tranzita zona de competență cu bunuri ce figurau în bazele de date europene ca fiind obiectul unor infracțiuni.

Control de rutină transformat în dosar penal: Un șofer român a fost depistat cu bunuri furate și permis necorespunzător

În cadrul unei misiuni de supraveghere ce a presupus controale aleatorii și nesistematice, forțele de ordine au oprit pentru verificări un autoturism înmatriculat în Polonia. La volanul vehiculului se afla un bărbat în vârstă de 37 de ani, cetățean român, care tracta o remorcă pe care era încărcat un excavator compact (miniexcavator).

Pe lângă suspiciunile legate de proveniența utilajelor, agenții au constatat o neregulă gravă și în ceea ce privește documentele conducătorului auto. Potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră, în urma verificărilor s-a stabilit că bărbatul nu deținea un permis de conducere corespunzător categoriei necesare pentru a conduce ansamblul de vehicule format din autoturism și remorcă.

Alertă internațională în bazele de date: Autoritățile din Belgia solicitaseră confiscarea utilajelor

Momentul critic al controlului a survenit în timpul interogării bazelor de date specifice. Polițiștii au descoperit că transportul nu era doar o problemă de legislație rutieră, ci una de natură penală internațională. Atât remorca folosită pentru transport, cât și miniexcavatorul compact figurau ca bunuri căutate pentru confiscare, alerta fiind introdusă de autoritățile din Belgia.

Sursa citată precizează că bunurile au fost indisponibilizate la sediul sectorului poliției de frontieră în vederea continuării cercetărilor. În acest caz, polițiștii efectuează investigații sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tăinuire și conducere a unui vehicul cu permis necorespunzător, urmând ca la finalizarea procedurilor să fie dispuse măsurile legale ce se impun. Acțiunea subliniază eficiența controalelor la frontieră în depistarea bunurilor traficate pe rutele europene. (Sava N.).

Citeste in continuare

Administratie

Seceta blochează traficul pe Dunăre: Legătura de feribot dintre Zimnicea și Sviștov a fost suspendată temporar

Publicat

pe

De

Traficul transfrontalier dintre România și Bulgaria prin punctul de trecere de la Zimnicea este paralizat începând de astăzi. Scăderea dramatică a debitului fluviului Dunărea a forțat operatorii de transport naval să ia măsuri drastice, ducând la întreruperea uneia dintre cele mai importante rute de tranzit pentru mărfuri și pasageri din sudul țării.

Nivelul critic al fluviului Dunărea: Condițiile hidrologice impun sistarea transportului naval

Decizia de a opri motoarele bacului care asigură legătura cu localitatea bulgară Sviștov a intrat în vigoare astăzi, 21 iulie 2026, începând cu ora 09:00. Potrivit unei informări oficiale transmise de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, măsura a fost luată ca urmare a notificării primite de la compania care operează linia de feribot, pe fondul condițiilor hidrologice extrem de nefavorabile.

Nivelul extrem de scăzut al apei face imposibilă acostarea în siguranță a ambarcațiunii la mal, riscurile de eșuare sau de avariere a echipamentelor fiind mult prea mari. Sursa citată precizează că prioritatea zero în acest moment este siguranța navigației și a bunurilor transportate, motiv pentru care suspendarea activității a fost singura soluție viabilă.

Monitorizarea situației în timp real: Reluarea curselor depinde de evoluția debitului fluviului

Reluarea activității în punctul de trecere a frontierei Zimnicea rămâne, pentru moment, sub semnul întrebării, fiind direct dependentă de condițiile meteorologice și de o eventuală creștere a nivelului Dunării. Poliția de Frontieră a dat asigurări că publicul va fi informat imediat ce navigația va putea fi reluată în condiții optime de siguranță.

Până la normalizarea situației, Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu rămâne la dispoziția cetățenilor pentru a oferi informații actualizate și recomandă șoferilor să consulte aplicația „Trafic on-line” sau să utilizeze punctele de trecere alternative pentru a evita blocajele. Echipele de control sunt pregătite să gestioneze fluxurile de călători prin celelalte vămi deschise la granița cu Bulgaria, în funcție de evoluția situației în teren. (Paul D.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv14 ore ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusiv14 ore ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusiv14 ore ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusiv14 ore ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv2 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv2 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv2 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv2 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv2 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv3 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv3 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Exclusiv4 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...

Exclusiv4 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...

Exclusiv4 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...

Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv