Connect with us

Anchete

Câteva cuvinte despre pregătirea polițiștilor!

Publicat

pe

Nu putem spune ca privim fara oarecare satisfactie faptul ca ne vedem adesea in situatia de a determina unele schimbari in interiorul Politiei Romane. Pana si probabila coincidenta de a fi semnalat unele disfunctionalitati sistemice, inaintea producerii unor schimbari reale ne arata ca avem capacitatea identificarii unor cangrene, astfel incat critica noastra – poate uneori prea acida – este CONSTRUCTIVA. Din pacate, nefiind chemati la masa dialogului, mai marii MAI se bucura de consilierea celor cu statut de “reprezentativi” care vreo zece ani reclamau doar lipsa “hartiei si a pixurilor” (si CNP, desigur, bisonul de casa!) si le-a luat mult timp sa inteleaga alte probleme – mult mai serioase – despre care SPR Diamantul tot atragea atentia, cum ar fi cele legate de neaplicarea HG 1/2017, Legea 153/2017, transferul de contributii, sporuri de excelenta date pe cumetrii, lipsa grupurilor sanitare la posturile de politie si cate altele… Ultima era chiar in februarie, atunci cand in zadar cautam sa convingem partenerii de proteste ca trebuie sa introducem printre revendicari si problema reformarii pensiilor prin PNRR. Li s-a parut de saga, unii s-au grabit sa ne critice pentru “panica semanata” si acum ii vedem cum cauta (doar unii) buimaciti sa inteleaga ce se intampla. Noi am luat deja pulsul clasei politice si ne-am lamurit: de la 01.01.2023 sigur vom avea parte de o “reforma” si oricare dintre variantele noi va fi agreata nu ARE CUM sa fie mai favorabila celei actuale. Asta e clar, doar ca nu stim unde ne vor arde: la contributivitate, la cresterea varstei de pensionare ori la ambele.

Dar interventia de astazi are conotatii pozitive. Daca in aprilie 2020 scriam ca in Politia Romana nu se face pregatire sportiva, in august s-au demarat concursuri de recrutare personal in vederea formarii structurilor de pregatire profesionala. A durat, a fost greu pentru ca atunci s-a vazut cat de varza eram, incat nu reuseam sa gasim in intreg sistemul profesionisti capabili sa-i pregateasca pe ceilalti. A trebuit sa se pregateasca si ei o vreme si inca mai au nevoie, important e ca angrenajul s-a urnit din loc si incepe sa miste.

Alta mare provocare e aceea legata de infrastructura si oricate asigurari am primit de la MAI ca nu sunt probleme in tara, in teren situatia nu e chiar atat de roz. Apoi, inglodati fiind in dosare, cu un volum dincolo de orice norma, pentru un politist judiciar cateva ore de pregatire tactica/sportiva/profesionala este un lux.

De aceea intre numarul orelor de pregatire profesionala din norma legala si “din teren” este diferenta de la cer la pamant. Tehnic vorbind, cu doua sedinte de tragere pe an, doua sedinte de autoaparare si un curs de conducere defensiva mai degraba mimam pregatirea dar fata de NIMIC este un mare pas in fata. O miscare inteligenta din partea MAI ar fi sa plateasca politistilor cate 150 lei lunar pentru abonamente la sala (pe care oricum multi dintre noi le fac platind din buzunarul propriu), de forta ori lupte. Avem un ministru cu doctorat valid si deci, trebuie sa nadajduim ca va intelege sugestia.

Desigur, cursurile de pregatire profesionala nu pot fi utile celor care nu le admit utilitatea, care oricum le stiu pe toate sau care au alte lucruri mai importante de facut. Dar pentru multi altii, care cred ca mai pot invata cate ceva – chiar de la propriii lor colegi – pregatirea se dovedeste extrem de utila. E adevarat, pana la formarea unor reflexe e cale lunga, dar inceputul este incurajator.

Am avut ocazia sa particip la un curs de conducere defensiva. Stiam ca in domeniul privat acesta costa vreo 300 lei, colegii instructori ziceau chiar de 1700 lei. Inceputurile sunt interesante: ziceau ei ca nemtii s-au trezit primii ca au multe accidente printre politisti si au pornit un set de studii, astfel incat prin anii 1980 au initiat pregatirea politistilor la conducere defensiva… Austriecii le-au urmat exemplul dupa 10 ani, apoi prin anii 2000 s-au luat dupa ei si vecinii unguri! Noua ne-a luat 20 de ani sa furam acest exemplu de buna practica…. cam asta e diferenta de “civilizatie”, mijloace, pregatire, dotari. 20 de ani! Si asta dupa evenimentul nefericit de la Braila cand un sef de post si o eleva au ars de vii intr-o cutie de tabla, numita “autoutilitara”!

Au trimis atunci un grup de politisti sa invete de la unguri, apoi, intorsi acasa au format instructori in toata tara. Am avut ocazia sa particip la o instruire de acest fel, organizata de colegii mei din Neamt si am ramas placut surprins de consistenta informatiilor UTILE comunicate, de cateva dintre abilitatile exersate, intr-un traseu. Si am vazut, ca oamenii isi dau silinta si se implica la modul cel mai serios cu putinta.

Ce scriam noi, pe pagina de Facebook SPR Diamantul la 23 aprilie 2020 (cand inca nu visa nimeni la crearea vreunei structuri de pregatire profesionala):

Câteva cuvinte despre pregătirea polițiștilor!

În contextul ultimelor evenimente, s-a ridicat din nou problema capacității de intervenție a polițiștilor la fața locului. Concluzia generală nu le-a fost deloc favorabilă. Recent, un distins ales al neamului spunea că societatea plătește o Academie de Poliție iar oamenii ies de acolo, încă din ”fabrică”, cu toate dotările necesare muncii de poliție! O afirmație perfect aplicabilă oricărui domeniu și chiar Parlamentului sau Guvernului, care nu știu cât își mai merită salariile, atâta vreme cât au pus serios la încercare încrederea publică privind reala capacitate a Statului în domeniul protejării cetățenilor în fața molimei dar și în fața infractorilor.
Mulți au ridicat problema dotărilor, aceeași, veche, perpetuată încă din vremea Agiei: pistoale uzate moral și fizic, câțiva polițiști la o vestă antiînjunghiere și antiglont, autoutilitare sparte de rugină (probabil ca să ne permită frânarea cu piciorul), stații de recepție proaste încă din țiplă (care se descarcă în câteva ore) și câte altele, cu care facem febră la încheietura mâinii bâtând doba la urechea surdului.
Ce este astăzi un polițist?
Probabil voi dezamăgi multă lume care se așteaptă să vadă un Robocop sau măcar un Piedone, care rupe în bătaie o haită întreagă de răufăcători. Ne-ar place și nouă dar… suntem ceea ce suntem din cauza legilor interpretabile și a investițiilor, aproape inexistente în formarea și pregătirea continua a polițistului.
Realitatea este alta: polițiștii nu fac politică și deci nu au nici măcar capacitatea de a trage ceva spuză pe turta lor. Alții le-au reglementat activitatea, majoritatea din afară. Astfel, din apărător al liniștii și ordinii publice, polițistul s-a transformat într-un funcționar de birou, îngropat în dosare penale. Dacă, odinioară, munca în dosare penale a polițistului de judiciar era de 5% din volumul total, acum – realmente – această proporție s-a inversat!
Așadar, cât de siguri vă simțiți, dragi concetățeni, atunci când ați ști că sunteți apărat de un funcționar de la ANAF, de la Mediu ori de la Cultură (ca să dau câteva exemple), scoși dintre hârtii și trimiși la eveniment, în fața agresorului, ca să vă apere pe dumneavoastră sau pe copiii dumneavoastră? Pentru că – în acest fel – polițistul nu se deosebește prea mult, ca pregătire specială de intervenție, față de acești funcționari. Este funcționar ”special”, înțelegând prin aceasta privilegiul de a lua bătaie cu pistolul în toc. Statul ne-a dotat cu pistoale dar regulile de folosire interpretabile, multe și confuze, le face, practic, inutile.
Auzeam din alte guri că nu pistolul e soluția, polițistul trebuie să știe să imobilizeze agresorul, într-o poziție cât mai confortabilă, fără durere, zgârâieturi și – Doamne ferește! – fără lezarea demnității umane! Evident, din această perspectivă, capturile cu polițiști care nu reușesc să imobilizeze un infractor se bucură de o largă distribuire în public, cu generoase comentarii ale ”cunoscătorilor”.
Și pentru că am ajuns aici, ca să nu ”discutăm discuții”, propun o dezbatere aplicată, legată de pregătirea fizică a polițiștilor, reglementată de Ordinul MAI 154 din 2004. Conținutul său este formidabil, obiective mărețe, în fața cărora realitatea zilei pălește de rușine ca o fată mare.
Așadar, încă din capul locului, aflăm că ”educația fizică” este o componentă a procesului de instruire și pregătire CONTINUĂ a polițistului și principală activitate de sprijin a îndeplinirii atribuțiilor și misiunilor, ce îi revin.
Și ca să nu pară lucru de șagă, șefii/comandanții sunt direct responsabili iar ”participarea la activitatea de educaţie fizică reprezintă o responsabilitate individuală şi constituie obligaţie de serviciu pentru poliţişti”. Sincer, nu știu câți șefi au plătit pentru neîndeplinirea acestei obligații, dar… unde legea dispune… dispune și gata!
Sunt două modalități de pregătire, una obligatorie, cum ar fi ”educația fizică” și cealaltă, individual-facultativă, cum ar fi ”sportul”. Voi rămâne la prima formă de pregătire, cea obligatorie, care interesează, în special. La art. 9, Ordinul ne spune că polițiștii au obligația să participe anual, la cel puțin 50%, din totalul orelor afectate educației fizice, care se efectuează cu personal specializat în domeniu, structură special creată, cu metodologii, norme, planuri, rapoarte… tot dichisul!
Cât o fi însemnând acel ”total al orelor”, ne lămurește ordinul imediat mai la vale: structurile operative beneficiază de pregătire accentuată de 6 ore/săptămână. Spre comparație, efectivele SAS (mascații, cum sunt cunoscuți în general) au alocate 10 ore/săptămână. Așadar, pentru un lucrător de operativ – adică polițistul de la care așteptați să vă apere, nu cel care învârte pixul pe la contabilitate ori cadre – ar trebui să facă 52 X 6 = 312 ore/an pregătire fizică ori nu mai puțin de 156 ore (50%)!
Ce structură din cadrul Poliției Române poartă pe umeri această responsabilitate privind asigurarea pregătirii fizice a polițiștilor? Armata de tocuri care a umplut birourile structurilor de Management și Resurse Umane! Direcția de la IGPR trebuia – măcar pe genunchi – să pună la cale o ”Concepție”… săi zicem ”strategie”, în termeni mai… provinciali. Sarcini de coordonare și îndatoriri ce-i face să se simtă importanți – măcar în această ecuație – o au și purtătorii de vorbe de la Direcția Informare și Relații Publice! Te umflă râsul, sa vezi și să nu crezi!
Sar peste câteva pasaje care copiază masiv din vreun manual de pregătire sportivă și ne oprim la genurile de sport practicate. Cred că aici ar vrea să știe cetățeanul cam ce sporturi practică un ”apărător al ordinii și liniștii publice”. E prea savuros, ca să nu reproduc integral art. 39, așadar: ”Art.39 – (1) Pregătirea fizică generală se execută de către personalul din toate categoriile de solicitare fizică şi cuprinde teme şi şedinţe din atletism, gimnastică şi jocuri sportive: baschet, fotbal, fotbal-tenis, handbal, oină, rugby, tenis de câmp, tenis de masă şi volei”. Tare, nu?
Adică, ajuns la eveniment, în fața agresorului, polițistul cu pregătirea sportivă – am vrut să spun ”gândită” – a MAI-ului se va descurca de minune la… FUGĂ!
Da… scrie undeva despre bătaie: ”bătaie desprindere unilaterală”, ”bătaie eficientă” dar acestea se referă la tehnicile de antrenare a săriturilor, în cadrul disciplinei atletism. Deci… nu era ceea ce ne așteptam! Și nu e de glumit, atletismul ocupă 30% din programul obligatoriu de pregătire fizică generală a polițiștilor, alte 30% e pentru gimnastică și restul… jocuri sportive!
Pregătirea fizică generală – cu atletism, gimnastică, jocuri – ar ocupa 40% din programul total de pregătire sportivă a polițistului de operativ iar 60% ar fi alocat pregătirii specifice. Abia aici, găsim autoapărarea cu diverse genuri de lupte, care ocupă mai puțin de jumătate din acest timp, urmat de puțin culturism, puțin traseu, ceva înot cu patru procedee, orientare în teren, dacă prindem zăpadă… și ceva schi…
Semnat, Ioan Rus în calitate de ministru și Gabriel Oprea, cu ceva funcții și el pe-acolo.
Așadar, formă avem dar unde-i fondul?
Va trebui, stimate cetățean, brav plătitor de taxe și impozite, să afli că școala/academia de poliție și unitățile speciale de pregătire ale MAI sunt singurele unde se face pregătire sportivă cât de cât serioasă. Dincolo de acestea, în toată cariera, o singură dată pe an, polițistul este chemat la testarea sportivă. Aleargă câteva cercuri de stadion, face câteva abdomene, flotări… și gata! Ne vedem la anul!
Ordinul? Ma intreb dacă a citit vreun inspector șef acest Ordin. Nu există nici măcar un instructor, ofițer licențiat în domeniul sportului – așa cum se dispune – angajat la nivelul fiecărui IPJ. Avem în schimb sociologi, psihologi, juriști, secretare, contabili… toți pe funcții consistente de poliție, la care lucrătorii de ”oparativ” nici nu viseaza.
Este o bătaie de joc la adresa cetățeanului și la conceptul de ”ordine și siguranță publică”, cu care se laudă MAI. Acest Ordin nu a fost conceput pentru a se aplica vreodată, e de genul acelor bife pe care Statul Român s-a silit să le adauge la îndeplinirea ”aquis-ului comunitar”. Cine este prejudiciat? Dumneata, stimate cetățean, împreună cu toți cei dragi dumitale, dezvaluie Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul. (Cristina T.).

 

Anchete

Ploaia ocolește fermele din Arad. Un agricultor ridică semne de întrebare despre sistemul antigrindină

Publicat

pe

De

Seceta din Arad pune ferma lui Ronny Trapletti în pragul supraviețuirii

Lipsa precipitațiilor a compromis aproape în totalitate rapița cultivată pe sute de hectare și îl determină pe fermier să își regândească planurile. Trapletti suspectează că sistemele antigrindină ar putea influența ploile, însă această legătură este prezentată ca opinia sa, nu ca un fapt dovedit.

Seceta severă din vestul țării apasă tot mai greu asupra fermierilor de cultură mare. În județul Arad, Ronny Trapletti, care lucrează aproximativ 1.000 de hectare, spune că a trecut printr-o perioadă de trei luni fără precipitații și se teme că pierderile îi vor afecta capacitatea de a continua activitatea.

Potrivit unui articol publicat de Revista Ferma, fermierul caută explicații pentru faptul că, deși norii vin dinspre Ungaria, ploile par să ocolească tot mai des terenurile din zonă. Trapletti consideră că intervențiile antigrindină ar putea avea legătură cu diminuarea precipitațiilor, însă suspiciunea sa nu este prezentată în material drept o concluzie științifică.

Suspiciuni privind sistemele antigrindină

Fermierul afirmă că a consultat hărți cu amplasamentele sistemelor antigrindină și a identificat instalații în vestul țării, inclusiv în apropiere de Nădlac. Pe baza acestor observații și a discuțiilor cu alți agricultori, el spune că ia în calcul posibilitatea ca lansările de rachete să influențeze formarea precipitațiilor în zona sa.

„Am făcut câteva cercetări şi am ajuns la concluzia că este mâna omului”, susține Trapletti, citat de Revista Ferma. El spune că fenomenul l-a preocupat în ultimii doi ani, perioadă în care a observat, în opinia sa, că norii veniți dinspre Ungaria nu mai aduc cantitățile de apă din trecut.

Fermierul ridică și problema priorităților economice: în vreme ce plantațiile pomicole sunt protejate de grindină, culturile de câmp depind de precipitații pentru a se dezvolta. El consideră că impactul acestor intervenții ar trebui analizat și din perspectiva agricultorilor care cultivă cereale și plante tehnice.

Harta infrastructurii sistemului național antigrindină, aflată în subordinea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), nu ar fi fost actualizată de mai bine de doi ani, potrivit informațiilor menționate în materialul-sursă. Imaginea hărții este creditată paginii de Facebook a AASNACP.

Trei luni fără ploaie, potrivit fermierului

Dincolo de ipotezele privind sistemele antigrindină, Trapletti descrie o secetă care a afectat direct culturile. El afirmă că, în zona în care lucrează, nu a înregistrat precipitații între 28 februarie și sfârșitul lunii mai.

„Timp de trei luni, nu am avut nici măcar un litru de precipitaţii. Martie, aprilie şi mai!”, spune fermierul, potrivit publicației. Lipsa apei a pus în pericol semănăturile de toamnă și a afectat în mod deosebit rapița.

Rapița a germinat, apoi s-a uscat

Trapletti a însămânțat aproximativ 370 de hectare cu rapiță, mizând și pe prognozele care anunțau precipitații. Pe primele 150 de hectare, spune el, au căzut doar 9 litri de apă pe metru pătrat. Umiditatea a fost suficientă pentru ca semințele să germineze, dar nu și pentru ca plantele să răsară și să supraviețuiască.

Apa ar fi pătruns în sol până la semințe, însă arșița care a urmat a uscat terenul. În aceste condiții, plantele nu au mai reușit să iasă la suprafață. În timp ce unii fermieri din zonă au decis să întoarcă rapița, Trapletti încă speră să salveze o parte din cultură, deși recunoaște că situația este critică.

Planuri schimbate din mers

Presiunea secetei îl determină să își modifice strategia pentru noul sezon. Fermierul ia în calcul să renunțe la culturile de primăvară și să se concentreze pe cele de toamnă: aproximativ 350 de hectare cu rapiță, 300 cu grâu și alte 300 cu orz.

Orzul ar urma să fie introdus pentru prima dată în structura fermei. Decizia este o încercare de diversificare a riscului, într-un an în care fiecare cultură trebuie să contribuie la menținerea activității și la acoperirea obligațiilor financiare.

Costurile și datoriile apasă asupra fermei

Seceta vine după un an agricol dificil, iar pierderile acumulate l-au obligat pe fermier să amâne plăți către furnizorii de inputuri. Reducerea cheltuielilor devine esențială, mai ales atunci când lipsa apei pune sub semnul întrebării eficiența investițiilor în culturi.

Trapletti spune că nu mai vede rostul aplicării unor îngrășăminte complexe în valoare de 4.500 de lei dacă plantele nu au suficientă apă pentru a valorifica aceste inputuri. „Mai încerc un an şi dacă nu iese nimic voi renunţa!”, afirmă fermierul, administrator al societății Agri Loyalty. (Paul D.).

 

N.R. – Informațiile și declarațiile fermierului au fost preluate și reformulate pe baza articolului publicat de Revista Ferma.

Citeste in continuare

Anchete

Trei candidați, un singur dosar de competență: CSM a ales procurorul pentru cauzele cu magistrați

Publicat

pe

De

Trei nume pe listă, un singur „da” la final

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat trei propuneri pentru desemnarea unor procurori care să instrumenteze dosarele ce îi vizează pe magistrați. Trei candidați au intrat în cursă; unul singur a ieșit cu atribuțiile noi în mapă.

Potrivit publicației Lumea Justiției, propunerile i-au vizat pe Gabriel Ionuț Tătar, șeful Secției de urmărire penală de la Parchetul Curții de Apel Cluj, pe George Daniel Dancă, de la Parchetul Curții de Apel Brașov, și pe Constantin Conortos, de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Desemnarea s-a încheiat: Tătar primește competența

Alegerea plenului a fost Gabriel Ionuț Tătar. Acesta va avea competență în dosarele care îi privesc pe magistrații din cadrul tribunalelor, judecătoriilor și parchetelor de pe lângă acestea.

Așadar, după analiza celor trei propuneri, CSM a făcut selecția: pentru cauzele din aria stabilită, responsabilitatea revine procurorului desemnat. Dincolo de formula administrativă, miza rămâne una serioasă — instrumentarea dosarelor cu magistrați, fără ca simplul anunț al unei desemnări să țină loc de verdict sau de concluzie asupra vreunui caz. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Noi belele la export pentru „generalul omniprezent” Coldea

Publicat

pe

De

Generalul care nu se mai termină din scandaluri

Florian Coldea, fostul număr doi din Serviciul Român de Informații, pare genul de personaj care, odată apărut în viața publică, nu mai găsește ieșirea. De data aceasta, după ce ani de zile a fost pomenit în România drept „creierul” a tot felul de combinații, numele său răsare voios și prin Albania, unde, potrivit presei citate de Lumea Justiției și Inpolitics.ro, a prestat ca „super-consultant” pentru premierul Edi Rama.

Ironia sorții: după ce ani în șir s-a vorbit în România despre „binomul SRI–DNA”, acum umbra binomului pare să se lungească peste Adriatică. În loc de liniște la pensie, generalul-jurist-fără-barou se trezește cu spectrul unui dosar penal în Albania, pe lângă cel din România. Export de know-how, dar și, posibil, de belele.

De la SRI București la „SRI-ul albanez”: prietenii, prieteni, dar dosarele curg

Conform relatărilor prezentate de Inpolitics.ro, care citează Euronews Albania, procurorii de la SPAK – adică DNA-ul albanez – ar putea ajunge să-l pună sub acuzare pe fostul prim-adjunct al SRI, în legătură cu colaborarea sa cu Vlora Hyseni, fosta șefă a SHISH, serviciul de informații al Albaniei.

Euronews Albania a dedicat un spațiu consistent unei dezbateri despre cazul Coldea–Hyseni:

  • Vlora Hyseni, fosta șefă a SHISH, a fost arestată;
  • Coldea, potrivit relatărilor, i-a fost apropiat colaborator, ambii fiind consultanți ai lui Edi Rama;
  • cei doi ar fi împărțit chiar același birou, pentru ca eficiența „consultativă” să fie maximă.

Makis Hoxha, expert în imigrație și securitate, stabilit de peste un deceniu în România și prezentat ca sursă importantă de informații despre țara noastră în presa albaneză, a explicat la Euronews Albania că povestea abia începe: procesul penal al lui Coldea în România urmează să înceapă, iar varianta unei anchete penale și în Albania este pe masă, în funcție de cum evoluează scandalul Vlora Hyseni.

Dosar penal în România: CV actualizat cu grup infracțional, trafic de influență și spălare de bani

Makis Hoxha nu bate câmpii, ci recită acuzațiile oficiale din dosarul românesc:
– constituirea unui grup infracțional organizat;
– trafic de influență;
– exercitarea unei profesii fără drept;
– spălare de bani.

Pe scurt, spune el, Coldea ar fi oferit ilegal „servicii și consultanță juridică”, deși, conform legii române, nu poți presta consultanță juridică dacă nu ești avocat. Mic detaliu, probabil trecut la „etc.” când ești obișnuit să ai pe masă „destinele multor oameni”, cum subliniază Hoxha.

În România, sub numele lui Coldea s-a lipit de ani de zile conceptul de „binom SRI–DNA”:

  • șefa parchetului și Coldea, „mâna în mână”,
  • oameni de afaceri foarte puternici și politicieni trimiși în instanță,
  • proprietari de televiziuni ajunși inculpați, care acum, spune Hoxha, abia așteaptă „momentul revanșei” în presă.

Când îți construiești cariera pe dosare, spectacol judiciar și pârghii oculte, nu e mare mirare că, atunci când te lovește la rândul tău un dosar, explozia mediatică devine garantată.

Tirana calling: binomul românesc face pui și în Albania?

Potrivit Euronews Albania, tema emisiunii a fost relația suspectă dintre Vlora Hyseni și Florian Coldea. Ambii:

  • consilieri ai premierului Edi Rama,
  • același birou, aceleași conexiuni,
  • același scandal care, mai nou, riscă să-i înghită pe toți cei din „cercul restrâns”.

Întrebat direct dacă în Albania se prefigurează anchete împotriva lui Coldea, Makis Hoxha a explicat că:

  • în România, procesul pe fond al lui Coldea începe „pe 13”,
  • acuzațiile nu privesc fapte de corupție în Albania sau trafic de droguri,
  • dar parcursul scandalului Hyseni ar putea deschide calea și pentru un dosar penal la Tirana.

Despre colaborarea Coldea–Hyseni, Hoxha spune că presa albaneză nu insistă pe „legături obscure”, fiind prezentate ca simple „relații instituționale”, chiar dacă se admite că generalul român ar fi contribuit la pregătirea doamnei Hyseni, având o experiență „extraordinară” în raport cu aceasta. A se citi: profesor cu școala „binomului” și elevă care a luat notițe.

„Nu m-ar surprinde deloc”: mandat de arestare made in Albania?

Hoxha este întrebat în emisiune dacă generalul Coldea ar putea primi mandat de arestare din partea SPAK-ului albanez. Răspunsul este de un calm sinistru:

– „Nu m-ar surprinde deloc. Nicidecum, absolut deloc.”

Explicația lui:

  • când „se sparg oalele sparte”, nu mai știe nimeni cine pică în plasă;
  • Ergys Gasi și Vlora Hyseni „au căzut în plasă” nu din mari investigații savante, ci pentru că, odată trase cortinele, s-au văzut toate cablurile din culise;
  • nu ar fi deloc o surpriză ca, „mâine sau poimâine”, Coldea să devină inculpat sau suspect pentru fapte penale în Albania.

Pe românește: când păianjenul SPAK își întinde pânza, nu știe nimeni exact care muscă se trezește prinsă prima. Doar că, de data asta, într-o pânză de la Tirana s-ar putea bloca un general de la București.

De la demisia din 2017 la consilier bine plătit la Tirana

Hoxha reface traseul generalului, așa cum este el relatat în presa citată:

  • ianuarie 2017 – Coldea pleacă din funcție, în urma unor acuzații apărute în spațiul public;
  • din octombrie 2017 până în mai 2024 – devine consilier extern al premierului Edi Rama;
  • în 2024 – izbucnește scandalul din România, iar Coldea se retrage din rolul de consilier al guvernului albanez.

Guvernul albanez, într-o scrisoare publicată de mass-media din Albania, la solicitarea deputatei Vokshi, enumeră trei consilieri externi ai lui Rama, printre care și Coldea. Despre remunerație – tăcere. În schimb, se „vehiculează” sume mari, iar Hoxha filosofează sec:
– n-a venit nimeni să lucreze „în numele duhului sfânt”;
– suntem în capitalism, fiecare își ia banii cuveniți;
– un super-expert cere super-onorarii.

Dincolo de ironie, rămâne un fapt: un fost număr doi din serviciile secrete ale României a oferit servicii unui guvern străin, într-un moment în care, în propria țară, era deja un personaj extrem de controversat.

Binomul, din nou: de la SRI–DNA la SHISH–SPAK?

În declarațiile sale, Makis Hoxha insistă asupra modelului „binomului” exportat simbolic:

  • în România: SRI–DNA;
  • în Albania: SHISH–SPAK.

SPAK are, spune el, „atribuția organică” de a se ocupa de corupția la nivel înalt. Iar în Albania, unde executivul, legislativul și justiția au fost tradițional „strânse în aceeași mână”, apariția unei structuri care chiar se ocupă de cercetarea marilor dosare a produs șocuri serioase.

Dacă în România „binomul” a funcționat ani de zile ca un instrument de control și presiune asupra mediului politic și de afaceri, în Albania, echivalentul – SPAK – este prezentat ca „o treabă fenomenală”, pentru că, în sfârșit, cineva se ocupă de corupția la vârf.

Interesant este că același personaj – Coldea – apare ca liant între cele două realități: în România, omul-cheie al binomului; în Albania, consilier de taină al premierului, având relații instituționale cu șefa serviciului de informații, acum arestată.

Presa, foștii „clienți” și revanșa mediatică

Moderatorul Euronews Albania merge mai departe și întreabă ce reacție ar provoca în România o eventuală anchetă penală a lui Coldea în Albania. Răspunsul lui Hoxha:

  • ar produce „o explozie imensă în presă”;
  • Coldea și-a făcut mulți inamici – oameni de afaceri foarte puternici, proprietari de media, politicieni;
  • unii dintre cei pe care binomul SRI–DNA i-a „rezolvat” penal văd acum ocazia perfectă pentru a-l lovi pe fostul general-operativ.

Pe vremuri, când politicienii mergeau la DNA, intrau zâmbind, declarând, glumeț, că „sunt colegi” cu procurorii. Acum, rolurile tind să se inverseze: un fost „arhitect de dosare” riscă să devină personaj principal într-unul, având în platou exact presa și oamenii pe care i-a strivit ani de zile din spatele biroului.

„Nu a fugit”, dar nu mai contează: telenovela continuă

În final, Hoxha mai precizează și un lucru pitoresc, relatat de Euronews Albania și citat de Inpolitics.ro:

  • nu are informații că Florian Coldea ar fi fugit din România;
  • zvonurile că s-ar fi întors în Albania ca și consilier al premierului sunt catalogate drept „telenovele mediatice pentru clickuri”;
  • în perioada 2017–2024, Coldea a lucrat ca expert pentru guvernul albanez, iar acum, dacă va fi tras la răspundere penală, „se va confrunta cu acuzațiile”, dat fiind că își cunoaște foarte bine propria meserie.

La întrebarea dacă influența lui asupra Vlorei Hyseni a fost covârșitoare, Hoxha răspunde diplomatic că nu poate spune asta, dar admite că experiența lui Coldea era enormă în comparație cu cea a ei. Și încheie cu o glumă amară: speră ca Hyseni să nu fi învățat de la Coldea „metode de evitare a radarului”.

Tradus în pamflet: profesorul de „evitare a radarului” riscă să afle cum e când radarul, fie el românesc sau albanez, începe să funcționeze brusc foarte bine.

Acest pamflet se bazează integral pe informațiile și relatările apărute în spațiul public, așa cum sunt prezentate de publicația Lumea Justiției și de Inpolitics.ro, care, la rândul lor, citează dezbaterea difuzată de Euronews Albania și declarațiile analistului Makis Hoxha. Nu reprezintă o hotărâre judecătorească, ci o interpretare satirico-jurnalistică a unui caz aflat în plină desfășurare. (Irinel I.).

 

( pamflet dur bazat pe relatările Lumea Justiției, Inpolitics.ro și Euronews Albania )

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv20 de ore ago

Dosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova Operațiunea Iodura: cum a transformat Statul Român Prahova...

Exclusiv20 de ore ago

Republica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT

Când un secretar general adjunct își face lege proprie, iar ministrul Irineu Darău transformă statul român în firmă de partid...

Exclusiv20 de ore ago

Nu este o glumă. Este toaleta polițiștilor!

Nu, nu este o toaletă dintr-o clădire părăsită, nici decor de film horror și nici vreun experiment vizual generat de...

Exclusiv20 de ore ago

Planul la amenzi: cum s-a transformat polițistul în vaca de muls a șefilor cu pix și Excel

Normă la amenzi, nu atribuții: polițist cu șapcă, șef cu abac Mesajul transmis de adjunctul IPJ Bacău, comisar-șef Giugariu Constantin,...

Exclusiv20 de ore ago

„BAYRAKTAR” LA SECRET.  Cum s-a ales praful de plângerea împotriva ministrului, iar dosarul penal l-a luat sindicatul

Ministrul Predoiu n-a fost cercetat nici măcar o zi. Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a stat șapte luni cu dosar...

Exclusiv20 de ore ago

TASER PENTRU TOȚI, DAR NU CHIAR ACUM. Cronica unui șoc anunțat în Poliția Română

Polițiștii români ar putea, într-o bună zi, să vadă altceva la brâu în afară de un pix, un baston și...

Exclusiv2 zile ago

Incompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri

SIDEPOL trage semnalul de alarmă: din 31 august 2026 a intrat în vigoare Legea 180/2026, noul regim al incompatibilităților, dar...

Exclusiv2 zile ago

M.A.I. – Statul vânează rațe, „Diamantul” vânează drepturi: trei procese, trei palme peste obrazul sistemului

Când „sezonul de vânătoare” se deschide în România, toată lumea se gândește la rațe, nu la drepturi salariale. Numai că,...

Exclusiv2 zile ago

CATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA –  Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5

O poveste (din păcate) reală despre cum se poate transforma o agenție de protecție a mediului într-un cartier general al...

Exclusiv3 zile ago

Stația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4

Incisiv de Prahova prezintă în exclusivitate imaginile (video) de ieri ale unei catastrofe ecologice „omologate” prin nepăsare oficială Ziarul de...

Exclusiv3 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a IX‑a –  Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova Statul care dă cu racheta în nori și...

Exclusiv3 zile ago

CASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ

Operațiunea „Ia-i pensia, dă-i în judecată și pierzi” Casa de Pensii Sectorială a MAI a reușit performanța rară de a...

Exclusiv3 zile ago

Poliția cu normă de biciuit populația –  sau cum a reinventat cms. șef Giugariu Constantin CAP-ul, dar cu amenzi

Două contravenții pe zi țin șeful departe de tine Cine zicea că „în Poliție nu există normă de amenzi” clar...

Exclusiv4 zile ago

M.A.I. – „Telex pentru favoriți”: Cum a inventat IGPR promovarea la șansa și relația cu șeful

Promovări pe șest, printr-un Telex fantomă În plină criză de personal, Inspectoratul General al Poliției Române a descoperit că, de...

Exclusiv5 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a –  Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești

(Investigație Incisiv de Prahova):  După ani de „lansări controlate”, grafice colorate, conferințe cu generali în uniformă și promisiuni despre „protejarea...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv