Featured
Dosarele X cu americanii ăștia
Miliardarul american Elon Musk a venit recent în România, dar de văzut l-au văzut doar cîteva organe de presă excesiv de înfierbîntate. La cîteva zile după el, au venit miliardele americane de la Exim Bank, dar de văzut le-au văzut doar Iohannis, Ciucă și Virgil Popescu. Dosarele X cu americanii ăștia, ce să spunem. Dau cu miliardele după noi, dar nu apucăm să-i vedem vreodată.
Știrea măreață a ultimelor zile a fost că o mare bancă americană împrumută România cu 3 miliarde de dolari pentru reactoarele de la Cernavodă. Entuziasm maxim în presă și în rîndul guvernanților: în sfîrșit, vom avea curent să ne punem și-n cap. Dar că există mici semne de întrebare. Cum ar fi faptul că banii respectivi nu sunt un lucru concret, ci maxim o promisiune. Iar ei au mai fost promiși o dată, de aceeași bancă, acum vreo doi ani. Și între timp, singurul lucru concret e că promisiunea s-a diminuat cu 5 miliarde de dolari. Unde s-au topit restul? Să o luăm metodic.
„Astăzi am făcut un pas extrem de important pentru îndeplinirea obiectivului țării noastre în ceea ce privește securitatea energetică a României. Prin înmânarea scrisorilor de intenție privind împrumuturile din partea U.S. EXIM Bank pentru realizarea Unităților 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, a fost demarată asigurarea finanțării de către partea americană a celor două reactoare” a declamat deunăzi președintele Klaus Iohannis.
Despre ce era vorba? Despre faptul că, aflat în luxoasa stațiune Sharm el Sheikh, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a primit de la președintele băncii americane US Exim Bank scrisorile de intenție pentru două împrumuturi, de 50 milioane de dolari, respectiv 3 miliarde de dolari, pentru construirea a două noi reactoare la Cernavodă. Scrisorile de intenție înseamnă, trebuie spus, ceva mai puțin decît inelul de logodnă pentru o femeie; pretendentul se poate răzgîndi oricînd cu nunta, dar măcar pierde inelul de logodnă. Cu scrisorile nu pierde nimic. Scrisorile de intenție ale US Exim Bank nu înseamnă decît manifestarea interesului pentru o afacere, nimic mai mult. De aici pînă la venirea banilor e cale lungă. Prea lungă, în cazul României..
Pentru că unii își amintesc, poate, un eveniment din toamna anului 2020, în plină campanie electorală. Pe 9 octombrie, aflat la Washington, ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, anunța oficial marea veste: ministrul Virgil Popescu semnase un memorandum cu US Exim Bank, sub oblăduirea Departamentului de Energie al SUA, prin care americanii urmau să finanțeze lucrările reactoarelor de la Cernavodă cu 8 miliade de dolari bătuți pe muchie. Se întîmpla la cîteva luni după ce regimul Iohannis lichidase negocierile cu chinezii pentru același proiect.
„Acum, de coordonarea acestui proiect de 8 miliarde de dolari se ocupă o mare companie americană ‘curată’, AECom, asistată de companii ‘curate’ din România, Canada și Franța. Aceasta este independența energetică! Aceasta, dragi prieteni, este paradigma pentru viitor! Acest lucru se întâmplă datorită calităților de lider ale Președintelui Trump și echipei sale, care îi pune în aplicare viziunea!” anunța, triumfător, ambasadorul american la București. Foarte ciudat, chiar dubios, ministrul Energiei, Virgil Popescu şi ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, se deplasaseră pentru semnarea acordului respectiv într-o vizită oficială în Statele Unite, fără a anunţa, însă, în prealabil, motivul călătoriei. România scăpase de comuniștii și spionii chinezi în favoarea americanilor.
„Șase ani, șase prim-miniștri și nouă guverne negociaseră pentru România construcția reactoarelor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă cu compania chineză China General Nuclear Power (CGN). După ce în luna mai 2019, vechiul guvern semnase un acord pentru înființarea unei companii cu capital mixt cu compania chineză, România a decis să renunțe la proiect” relata presa vremii. Cu alți cîțiva ani înainte, în 2009, Nuclearelectrica, compania care controlează și operează centrala de la Cernavodă, formase o companie cu capital mixt cu RWE, GDF Suez, ENEL, CEZ, ArcelorMittal și Iberdrola, în vederea construirii reactoarelor 3 și 4.
După nici 3 ani toate aceste companii aveau sa se retragă din proiect. Salvarea părea să mai vină doar de la chinezii contactați de guvernul Ponta în 2013, costul estimat fiind de 8 miliarde de dolari. Chiar și Klaus Iohannis și al său guvern Cioloș erau încîntați de colaborarea cu chinezii. Dar pe măsură ce anii treceau, nu mai erau la fel de încîntați americanii, speriați de ascensiunea economică a chinezilor. În vara lui 2019, ministrul Energiei, Anton Anton, anunța că negocierile cu chinezii pentru Cernavodă se vor finaliza în acel an. Iar dacă nu vor exista rezultate pozitive Nuclearelectrica va putea construi singură reactoarele, mai anunța ministrul.
În 2020, însă, guvernul Orban le stingea definitiv chinezilor lumina. În compensație, cîteva luni mai tîrziu venea mult trîmbițatul Acord de cooperare interguvernamentală România-SUA. Investiție: 8 miliarde de dolari, exact cifra discutată și cu chinezii. Asta, ca să nu se spună că afacerea cu americanii e una mai modestă. În august 2021, Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, anunța oficial că „În toamnă lansăm primele lucrări pentru reactoarele 3 şi 4”, megainvestiţia urmînd să genereze 9.000 de locuri de muncă directe și 19.000 indirecte. „Chiar în toamna aceasta vom demara primele lucrări, mai mici, dar vor creşte exponenţial”, mai spunea Ghiță la ZF Live.
Suntem în noiembrie 2022 și în loc de lucrări și locuri de muncă, o luăm de la capăt cu finanțarea americană, în baza unor documente la fel de neangajante precum memorandumurile și acordurile; de astă dată se cheamă „scrisori de intenție” și în locul împrumutului de 8 miliarde de dolari pe 30 de ani se vorbește doar de 3 miliarde de dolari, plus încă 50 de milioane mărunțiș. Care mărunțiș ar trebui să ajute partea română, adică Nuclearelectrica, să termine proiectele concrete, care ulterior vor fi analizate de banca americană și în funcție de ele vin sau nu banii. Doar că, potrivit relatărilor presei economice, Nuclearelectrica nu va fi gata cu respectivele proiecte mai devreme de 2023, astfel că analizarea lor ar putea face ca primii bani din cele 3 miliarde de dolari promise pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă să vină prin 2024, dacă nu chiar 2025.
Construcția propriu-zisă, dacă totul merge șnur, durează minim 7-8 ani, adică ne ducem spre 2033, deși premierul Nicolae Ciucă ține cu dinții de termenul limită 2030. Problema e că cele două reactoare vor costa, potrivit calculelor autorităților de la București cca.6,5 miliarde de dolari, restul pînă la suma de 8 miliarde calculată inițial fiind destinată recondiționării reactorului 1, care iese din uz în 2026. Ceea ce înseamnă că România, și dacă primește cele 3 miliarde împrumutate de americani, tot va trebui să găsească în altă parte restul de 3,5 miliarde de dolari, necesare finalizării reactoarelor preconizate de Ceaușescu.
Important de amintit: tot în octombrie 2020, același ambasador american mai anunța un mega-proiect de miliarde de dolari pentru România cu bani împrumutați de americani, autostrada și calea ferată Constanța-Gdansk. Au trecut doi ani de atunci și promisiunile ori au fost acoperite de mucegai, ori s-au subțiat dramatic și fără explicații. Rămînem, deocamdată, cu „scrisorile de intenție”. Și, poate, cu un joc geopolitic diabolic a cărui adevărată menire nu e impulsionarea, ci blocarea României în tentativa de a-și asigura independența energetică.
Bogdan Tiberiu Iacob
Administratie
Păuleștiul se transformă în polul bucuriei: Weekend de gală la „Sărbătoarea Cireșelor” cu muzică și tradiție
Comuna Păulești îmbracă haine de sărbătoare în acest sfârșit de săptămână, devenind destinația preferată a prahovenilor pentru relaxare și spectacol. Ediția din 2026 a „Sărbătorii Cireșelor” promite să fie un maraton al bunei dispoziții, îmbinând aromele verii cu un line-up de excepție pe scena festivalului.
Regal muzical pe scena din Păulești: De la folclor autentic la hituri moderne
Programul artistic pregătit pentru zilele de 6 și 7 iunie este unul dintre cele mai ambițioase de până acum, reușind să acopere preferințele tuturor generațiilor. Organizatorii au confirmat prezența unor nume grele ale scenei românești, oferind un mix echilibrat între muzica populară de suflet și ritmurile moderne care domină topurile.
Pe scena evenimentului vor urca artiști consacrați precum Niculina Stoican, Mioara Velicu, Corina Dragomir, Gabriel Dumitru și Vasilica Vlădoiu, care vor întreține atmosfera cu piese tradiționale. Spectacolul va fi completat de energia artiștilor Amna, Adda & Band, Vescan, Cristian Rizescu, Baboiash și Shondy. Întregul eveniment va fi prezentat de Mihaela Cristina Coman, garantând un flux continuu de distracție și momente speciale pentru toți cei prezenți.
Sandu Tudor, edilul comunei: „Investim în bucuria comunității și în tradițiile noastre”
Inițiativa acestui eveniment aparține administrației locale, care vede în acest festival nu doar un simplu moment de recreere, ci un pilon de consolidare a identității locale. Conform declarațiilor oferite de primarul comunei Păulești, Sandu Tudor, sărbătoarea este dedicată în totalitate oamenilor locului și valorilor care îi unesc.
„Vă invităm să participați la tradiționala Sărbătoare a Cireșelor, un eveniment dedicat comunității, tradițiilor și bucuriei de a petrece timp împreună”, a transmis edilul Sandu Tudor. Acesta a subliniat că efortul organizatoric depus de Primăria Comunei Păulești are ca scop principal oferirea unei atmosfere autentice, unde gustul cireșelor de iunie să fie acompaniat de „energia unei comunități unite”.
Un weekend pentru familie: Gastronomie, spectacol și vibrație locală
Dincolo de programul de concerte, „Sărbătoarea Cireșelor” rămâne un reper pentru iubitorii de tradiție și de produse locale. Timp de două zile, Păuleștiul va oferi vizitatorilor momente de neuitat, activități pentru copii și ocazia de a redescoperi savoarea fructelor simbol ale localității.
Autoritățile locale au pus la punct ultimele detalii logistice pentru a primi un număr mare de vizitatori, invitând prietenii din tot județul să se alăture acestei celebrări a verii. Mesajul administrației conduse de Sandu Tudor este unul de deschidere totală: „Vă așteptăm cu drag să ne bucurăm împreună de gustul cireșelor și de muzică bună!”. Astfel, Păuleștiul demonstrează încă o dată că știe să își onoreze moștenirea, construind în același timp un prezent plin de vibrație și entuziasm.
Administratie
Alertă în Dumbrăvești: Comuna rămâne fără apă din cauza viiturilor de la Văleni. Primarul Dorin Gabriel Răducanu anunță măsuri de urgență
O situație de criză a lovit comunitatea din Dumbrăvești și localitățile învecinate în această dimineață. Din cauza condițiilor meteo care au afectat sursa majoră de captare, alimentarea cu apă potabilă a fost sistată complet, lăsând mii de gospodării și zeci de agenți economici importanți în fața unei situații fără precedent.
Avans de aluviuni la S.T.A. Vălenii de Munte: Decizia drastică de la ora 08:00
Problema a apărut la principala sursă de alimentare, Stația de Tratare a Apei (S.T.A.) Vălenii de Munte. Din cauza precipitațiilor, cantități masive de sedimente și aluviuni au fost antrenate în zona prizei de captare, făcând tratarea apei imposibilă din punct de vedere tehnic și sanitar.
Potrivit raportului de încercare nr. 353, întocmit de Exploatare Sistem Zonal Prahova, calitatea apei brute s-a degradat atât de mult încât s-a impus oprirea imediată a furnizării începând cu data de 5 iunie 2026, ora 08:00.
Primarul din Dumbrăvești, apel la răbdare: „Disconfortul este real, dar siguranța primează”
Într-un anunț de interes public adresat direct locuitorilor din comună, primarul localității Dumbrăvești, Dorin Gabriel Răducanu, a confirmat întreruperea serviciului. Edilul a explicat că măsura este independentă de voința administrației locale, fiind o problemă tehnică generată de fenomene naturale la stația de tratare.
„Vă aducem la cunoștință că alimentarea cu apă potabilă este întreruptă din cauza cantităților mari de aluviuni. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere”, a transmis primarul Răducanu, subliniind gravitatea situației la nivelul întregului sistem zonal.
Impact devastator: De la Hidro Prahova Dumbrăvești la marii giganți industriali
Sistarea apei de la sursa Văleni a declanșat un efect de domino pe o listă impresionantă de beneficiari. Pe lângă cetățenii din Dumbrăvești, măsura afectează direct infrastructura gestionată de Hidro Prahova în Plopeni, Găgeni, Băicoi și Gura Vitioarei.
Documentul oficial arată că sunt vizați și coloși economici precum Prahova Industrial Parc, Maspex Romania și Bialetti Stainless Steel, dar și instituții critice precum Penitenciarul Ploiești. Practic, o întreagă axă industrială și rezidențială depinde în acest moment de viteza cu care echipele tehnice vor reuși să curețe priza de captare și să reia procesul de filtrare.
Incertitudine privind reluarea furnizării
Autoritățile din Dumbrăvești și dispeceratul de la Exploatare Sistem Zonal monitorizează permanent situația. Din păcate, reluarea alimentării este condiționată strict de factorii naturali: apa trebuie să se limpezească la sursă pentru a putea fi tratată corespunzător.
Până la noi instrucțiuni, locuitorii din Dumbrăvești sunt sfătuiți să utilizeze cu maximă economie rezervele de apă existente și să urmărească informările oficiale emise de Primărie și de operatorul de apă.
Administratie
Lecția de demnitate a „Domnului Trandafir” în era inteligenței artificiale: Grațiela Gavrilescu, omagiu emoționant de Ziua Învățătorului
Într-o lume dominată de algoritmi și tehnologie, fundamentul societății rămâne neschimbat: dăruirea dascălilor care modelează primele caractere. Cu ocazia Zilei Învățătorului, deputatul PUSL Grațiela Gavrilescu a transmis un mesaj tulburător, în care invită la o introspecție necesară asupra modului în care ne prețuim educatorii, făcând apel la valorile clasice ale literaturii române și la amintirile personale care definesc un om politic.
Întoarcerea la rădăcini: Sadoveanu, antidotul pentru „epoca AI”
Mesajul transmis de deputatul Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), Grațiela Gavrilescu, debutează cu o provocare lansată societății digitale a anului 2026. Într-un context în care Inteligența Artificială pare să redefinească totul, parlamentarul îndeamnă la recitirea celebrei povestiri „Domnu Trandafir”, de Mihail Sadoveanu, ca formă de recalibrare morală.
„Poate părea ciudat să vă îndemn să recitiți ‘Domnu Trandafir’… dar, măcar astăzi, tare ne-ar prinde bine să o facem cu toții”, subliniază Grațiela Gavrilescu. Citându-l pe Sadoveanu, deputatul amintește că adevăratul rol al învățătorului nu este doar transmiterea de informații, ci plantarea acelor „semințe bune” în fundul sufletului, care înfloresc bogat mult mai târziu în viața fiecărui elev.
Omagiu la Școala nr. 6 din Ploiești: „Semințele bune” ale Doamnei Paraschiva Robert
Dincolo de discursul politic, Grațiela Gavrilescu a oferit o dimensiune personală și vulnerabilă omagiului său, amintind de propria sa ucenicie. Aceasta și-a exprimat recunoștința profundă față de prima sa mentoare, Doamna Învățătoare Paraschiva Robert, sub îndrumarea căreia a făcut primii pași în educație la Școala nr. 6 din Ploiești.
Emoția parlamentarului a fost vizibilă în metafora peniței și a cernelii, un simbol al educației tradiționale care clădește răbdare și precizie. „Dacă gândurile s-ar scrie ca atunci, cu penița înmuiată în cerneală, caietul mi s-ar umple azi de petele lacrimilor”, a mărturisit deputatul, subliniind legătura indisolubilă și plină de respect care ar trebui să existe între foștii elevi și dascălii lor.
Demnitate, Onoare și Curaj: Imperativul unei profesii sub presiunea vremurilor
În viziunea deputatului PUSL, meseria de învățător este una „binecuvântată”, dar marcată de greutăți imense, mai ales în contextul social și economic actual. Grațiela Gavrilescu le-a urat dascălilor putere de a trece peste obstacole, îndemnându-i să își exercite profesia sub semnul triadei „Demnitate, Onoare și Curaj”.
Apelul său final s-a îndreptat către tânăra generație, căreia i-a cerut să îi iubească și să îi respecte pe cei care le oferă „lumina semințelor bune”. Prin acest manifest, parlamentarul prahovean reafirmă că viitorul României nu depinde de tehnologie, ci de capacitatea noastră de a proteja și onora „făuritorii de viitor” care stau la catedră.
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 18 orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 18 orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 5 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 5 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor



