Featured
Un record negativ în istoria MAI, de numai 1,2 candidați pe loc/Candidații pentru școlile de poliție decimați la testarea psihologică
După ce v-am prezentat cifrele finale referitoare la numărul de candidați înscriși la procesul de admitere în școlile de poliție, care este cel mai scăzut din istoria MAI, fiind vorba despre aproximativ 5000 de candidați la 1640 locuri disponibile în Școala de agenți de poliție de la Câmpina și Cluj Napoca, revenim cu cifrele în urma parcurgerii primei probe eliminatorii, respectiv testarea psihologică, precizeaza cei de la sindicatul Europol.
Astfel, de la un județ la altul, procentele celor care au fost declarați inapt variază între 10% și 50%. După centralizarea parțială, din estimările noastre au rămas în cursă puțin peste 3000 de candidați din totalul de aproximativ 5000 de înscriși, iar următoarea etapă să fie organizată în perioada 23-29 noiembrie când se va desfășura proba de testare a abilităților fizice. Din experiența anilor precedenți, mai ales ca urmare a creșterii gradului de dificultate a probelor fizice din cuprinsul traseului aplicativ pe care trebuie să îl parcurgă candidații, estimăm că și aici vom avea un procent de 30%-40% candidați care nu vor reuși să promoveze. Acest lucru, ne determină să estimăm o cifră rușinoasă, care va marca un record negativ în istoria MAI, de numai 1,2 candidați pe loc, în condițiile în care concurența din trecut ajungea și la 12-15 candidați pe un loc.

În urma realizării unui sondaj în rândul tinerilor absolvenți de liceu, reprezentanții Sindicatului EUROPOL au centralizat răspunsurile cu privire la motivele pentru care tinerii nu mai consideră atractivă profesia de polițist, fără să avem pretenția că rezultatul reprezintă opinia unanimă sau majoritară. Dintre răspunsurile cele mai des întâlnite amintim, în ordinea importanței:
- Nivelul de salarizare scăzut în raport cu munca și riscurile asociate profesiei de polițist.
- Lipsa de predictibilitate în carieră și lipsa unui sistem transparent de avansare profesională.
- Lipsa procedurilor de lucru clare prin care polițiștii să fie protejați în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
- Prea multe interdicții și limitări ale altor drepturi.
- Volumul de muncă prea mare.
- Nesiguranță cu privire la condițiile de pensionare.
- Lipsa măsurilor de protecție fizică și juridică a polițistului.
- Lipsa dotărilor pentru efectuarea serviciului.
- Condițiile mizere de la locul de muncă.
- Probele de admitere foarte dificile.
- Interdicția de a purta tatuaje la vedere.
- Faptul că nu vor fi salarizați pe durata școlarizării vs posibilitatea de a se încadra direct și de a primi salariu din prima lună.
- Organizarea admiterii în afara calendarului educațional standard.
Situația actuală confirmă, de parcă mai era nevoie, că suntem în cea mai mare criză în care MAI s-a aflat vreodată și din păcate, cei care conduc ministerul, în frunte cu Lucian Bode, nu au soluții și nici planuri de redresare. Mai mult, după ce milioane de tineri au văzut condițiile în care ajung să studieze viitorii polițiști la Academia de Poliție, printre șobolani, camere supraaglomerate, grupuri sanitare mizerabile și condiții mai rele decât în penitenciare, mulți dintre ei se reorientează către alte profesii. Nici chiar în ceasul al 12-lea, ministrul Lucian Bode nu militează pentru aplicarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și îi lasă pe polițiști de izbeliște.
Vom continua să monitorizăm celelalte etape ale sesiunii de admitere, tocmai pentru a demonstra societății că MAI este în moarte clinică. Nu numai că prezentul ne este nefavorabil, dar nici viitorul nu are niciun fel de speranță, mai precizeaza sursa citata. Baza de selecție limitată se va răsfrânge asupra calității serviciului polițienesc de care vor „beneficia” cetățenii. (Cristina T.).
Exclusiv
Familia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
Motto: În România, corupția e ca o telenovelă: nu se termină niciodată, dar măcar ne mai amuză (amar). Atenție, însă, că te poți trezi figurant fără să vrei!
Jilava, mon amour (sau mai bine, mon „caușmar”!) cu figuranți forțați
În adâncurile sistemului penitenciar românesc, acolo unde dreptatea și legalitatea se ascund sub pat, o familie a transformat corupția într-o artă: familia Teoroc. Dar, ca în orice comedie (neagră), vine și momentul de cotitură, când clovnii își dau arama pe față și publicul începe să arunce cu roșii. Iar ieri, la Ministerul Justiției, am avut parte de un spectacol trist: polițiști trimiși în stradă ca ostatici ai răzbunării unui clan.
„Baroneasa WhatsApp” și aventurile padocului fantastic (continuă!)
Cristina Teoroc, alias „Baroneasa WhatsApp”, a transformat Penitenciarul Jilava într-un fel de „Fermă Animalelor” a lui Orwell, dar cu mai multă risipă și mai puțină morală. În loc de porci conducători, aveam câini de lux, tolăniți în padocuri construite pe bani publici, în timp ce angajații se întrebau dacă nu cumva au greșit meseria și trebuiau să se facă dresori. Acum, însă, „ferma” e în vizorul autorităților, iar „Baroneasa” încearcă să își spele imaginea cu orice preț.
Ștefan Teoroc, Liderul de sindicat cu vedere selectivă (si santaj inclus)
Și unde era Ștefan Teoroc, marele apărător al drepturilor angajaților? Probabil prea ocupat să numere banii din cotizații sau să admire „realizările” soției. Că doar nu era să se supere pe „Baroneasă” pentru niște fleacuri, cum ar fi colectările ilegale de fonduri sau amenințările la adresa subalternilor. Ah, și să nu uităm de liderii din teritoriu, recompensați cu funcții de conducere pentru a ține „armata” de membri în frâu! Asta nu e reprezentare sindicală, e șantaj curat!

SNPP: Sindicatul care apără corupția cu unghiile și cu dinții (sau mai bine, cu vuvuzele sub frică și pensionari recrutați cu forța)
Când „Baroneasa” a fost detronată de șeriful Bogdan Burcu, SNPP a sărit ca ars. Circa 400 de polițiști au fost trimiși în stradă, mulți dintre ei fără voia lor, obligați, șantajați sau intimidați de șefi. Au strigat împotriva Ministerului Justiției și a ANP de frică, nu din conștiință. Au suflat în vuvuzele de frică pentru susținerea unei familii care a pus mâna pe un sindicat și îl folosește pentru influență și îmbogățire personală. Asta nu e luptă sindicală, e răzbunare personală pe banii și nervii oamenilor!
FSSP: O umbră ieftină și inutilă a lui Teoroc
Și să nu uităm de Florin Șchiopu și FSSP, o prelungire inutilă a SNPP, o umbră ieftină a lui Teoroc, fără personalitate și fără principii. Prezența lor la protest? O glumă proastă, o încercare disperată de a da greutate unui protest care s-a dovedit a fi un eșec total.
Bogdan Burcu: Eroul sau nebunul? (sau poate doar un tip sătul de mizerie?)
Haos în sistemul penitenciar – Un director general vs. caracatița corupției (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc.
În mijlocul acestui circ grotesc, apare un personaj: Bogdan Burcu, directorul general al ANP. Unii îl consideră un erou, un justițiar care a venit să curețe cloaca din sistemul penitenciar. Alții îl văd ca pe un nebun, un Don Quijote care se luptă cu morile de vânt. Un lucru e cert: a avut curajul să dea cu bâta-n baltă și să deranjeze liniștea corupților. Și, se pare, a reușit să spulbere mitul invincibilității familiei Teoroc.
Morala poveștii (dacă exista așa ceva în România, mai ales când vine vorba de corupție)
Familia Teoroc a crezut că poate transforma sistemul penitenciar într-o afacere de familie. SNPP a crezut că poate manipula angajații la nesfârșit. Dar, ca în orice comedie proastă, vine și momentul în care publicul se trezește și începe să huiduie. Iar polițiștii care au refuzat să participe la mascaradă sunt dovada vie că, în sistem, încă mai există conștiință, discernământ și rușine.
Concluzie: România, tara minunilor (si a corupților cu polițiști santajați și lideri disperați)
Sperăm că instituțiile statului vor avea curajul să pună capăt acestei mascarade și să curețe sistemul penitenciar de corupție și abuzuri. Până atunci, nu ne rămâne decât să râdem (sau să plângem) și să ne întrebăm: oare câți Teoroci mai trebuie să apară ca să ne dăm seama că ceva e putred în Danemarca (pardon, în România)? Și, mai ales, câți polițiști vor mai fi folosiți ca marionete în războaiele personale ale unor lideri corupți?
Întrebarea zilei:
Oare dacă am pune toți corupții din România într-un penitenciar administrat de familia Teoroc, cu lideri SNPP pe post de gardieni șantajatori, s-ar mai fura ceva sau ar ajunge să se fure între ei (și să dea vina pe Burcu)? Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
„Conduită infectă și abuzivă”: Sindicatul Diamantul denunță secretizarea cercetării disciplinare a lui Vitalie, invocând o comparație flagrantă cu o altă procedură
Featured
Polițiștii SIDEPOL se alătură protestului național din 29 octombrie: „Uniți pentru o viață decentă!”
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 11 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 3 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 24 de orePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



