Connect with us

Anchete

In alte unităti penitenciare lucrurile au fost scăpate total de sub control si , incepând cu sefii de servicii in jos, unii angajati iși fac ore suplimentare după bunul plac

Publicat

pe

Orele suplimentare , care majorează veniturile angajaților , a devenit halca de care trag toate hienele sistemului penitenciar.

Anagajații sistemului penitenciar , care pe vremea cand nu era platită munca suplimentară si munceau la greu, au fost dați la o parte de adevăratele grupuri infracționale care patronează orele suplimentare, fiind aduși in prim-plan șmecherii sistemului care, prin cârdășie cu șefii direcți , iși rotunjesc considerabil veniturile și implicit baza de calcul a viitoarelor pensii.

Niciun angajat al sistemului penitenciar nu ar putea să facă astfel de artificii decât in complicitate cu șefii, fiind dezvoltate adevarate grupuri care pot fi etichetate ca infracționale.

De principiu angajații sectorului operativ ar trebui regăsiți in zona orelor suplimentare, pentru că acestora le rezultă ore suplimentare prin efectuarea normală a turelor , dar și a misiunilor planificate insă, din păcate , sunt situații in care angajați din alte sectoare de activitate se infiltrează in mod nemeritat si, vizând alte obiective, rup considerabil din procentul orelor suplimentare, fiind identificare unități unde DEA iși face de cap cu orele suplimentare, fiind o complicitate pentru alte scopuri decât acoperirea nevoilor institutionale, generând in acest fel conflicte intre sectoarele de activitate.

In mesajul directorului general al ANP sunt nominalizate câteva unități care sunt in top ore suplimentare efectuate de către angajați non-operativ , directorii adjuncți , secondați de către șefii direcți , fiind responsabili de jaful creat.

Sunt analize in care angajați din alte sectoare de activitate decat cel operativ, DEA cu prioritate, au in plată și peste 70-80 de ore suplimentare/ angajat ceea ce conduce la rotunjirea veniturilor lunare cu peste 3000 ron lunar.

Un exemplu care frizează logica si legea este dat de DEA Giurgiu, unde unii angajați sunt planificați in serviciu in weekend , nu toți ci doar privilegiații care se află in cârdăsie cu dir . economic și șefii din DEA, iar in cursul săptămânii sunt planificati in libere si astfel orele suplimentare efectuate in aceste situații au o valoare de 240%. Ca să aibă cât de cât o acoperire, grupul de interese iși planifică monutios actiunile, iar unul dintre argumentele care este invocat in cazul orelor suplimentare este lipsa de personal si ca să iși creeze acest alibiu, directorul adjunct DEA mută ingajati din DEA in alte sectoare de activitate, vacantând posturi vitale ale unitătii, pentru că atragerea de beneficii se face pe circuitul: incadrări- mutari- ore suplimentare, vulnerabilizând in acest mod institutia.

In alte unităti penitenciare lucrurile au fost scăpate total de sub control si , incepând cu sefii de servicii in jos, unii angajati iși fac ore suplimentare după bunul plac, fără dispozitii de ore suplimentare și fără obiective stabilite a fi indeplinite in acest interval de timp ( vezi penitenciarele din Zona Bucuresti si mai , spre munte).

Aceste grupari sunt bine organizate, actionează concentrat , membrii grupului sustinându-se foarte bine, astfel că cei care devualează astfel de practici sunt etichetati si hărtuiti, uneori chiar in complicitate cu cei din ANP care, atunci cand primesc sesizari ii anunță pe cei vizati si il desconspira pe avertizor, urmând o campanie agresivă impotriva acestuia.

Directorul general al ANP reactionează pentru că simte că lucrurile au luat-o razna de tot, insă nu este străin de fenomen, pentru ca a fost informat in timp util despre aceste grupări care jefuiesc unitățile penitenciare, având in coordonare singurul serviviu secret-operativ ( DPCTMP) , in loc să sancționeze aceste comportamente , a tăcut complice și i-a recompensat chiar si cu majorări salariale de 50% pe acești artizanii ai acestor mașinațiuni.

In timp ce președinții sindicatelor se luptă pentru a păstra unele drepturi câștigate in ani pentru politistii de penitenciare, grupuri de interese jefuiesc banii sistemului , dorind să iși asigure un viitor nemeritat, făcând și mai grea misiunea de a păstra penitenciarelor intr-o zonă decentă a salarizării.

Să nu uităm că tot din cauza unor astfel de comportamente angajatii din sistemul penitenciar au rămas fără salarii de merit si plata orelor suplimentare, perioadă in care nu prea i- am văzut pe acești nesătui să se inghesuie pentru a face muncă suplimentară.

Subliniem că pentru toate cazurile in care sunt identificate sume enorme din ore suplimentare acestea nu au putut fi făcute decât in complicitate cu șeful direct- dir.adj.- director și, in unele cazuri , influența mergând până la șefii din ANP.

Mesajul dur al directorului general este expresia gravității in care se intâmplă lucrurile, dar și un element prin care vrea să iși acopere perioada in care a tolerat astfel de situații care au ajuns la o cotă alarmantă:

“Va rog atentie
O analiza comparativa pe ore suplim intrate in plata si evolutia la majoritatea unitatilor, nu este de natura sa mentina trendul descendent.

Pentru luni 07.11.2022 o parte din unitatile in cauza vor intocmi o situatie din care sa rezulte o planificare de recuperare a TUTUROR orelor suplim. NOMINAL, pe fiecare angajat in parte, cu EXCEPTIA sect. operativului.

Adresez dispozitia de mai sus directorilor urmatoarelor unitati, impreuna cu intervalul de timp alocat pt. dialogul DIR UNITATE/D.G, prin videoconf.

1) Aiud – 09.30-09.45;
2) Arad – 09.40-09.55;
3) Bacau – 10.00-10.20;
4) Baia Mare – 10.30- 10.45;
5) Rahova – 10.50 – 11.00;
6) Gherla – 11.10 – 11.20;
7) Giurgiu – 11.30-11.45.

Pt cei care se afla in C.O. etc, dis utia se va purta pe WApp.

Valabil pt toate unitatile (atat cele evidentiate, cat si cele neevidentiate):

– pana la 31.12.2022, orice planificare/efectuare de munca suplim pt stucturile din afara operativului, se va realiza numai dupa discutia initiata de director cu DG si cu aprobarea scrisa a DG;

– pt. sectorul operativ va fi realizata o analiza si vor fi date indicatii de la caz la caz prin: DG sau DGA sau dir adj DSDRP, pana in 09.11.2022.

Daca cineva simte nevoia unei dispozitii in scris cu privire la acest mesaj sau a vreunui aspect care va rezulta din discutii, cf. celor de mai sus, va rog sa-mi semnalati si primiti pe email.

Multumesc mult.”

Chiar dacă procedura instituită de către dg nu este legală, pentru că , in acord cu prevederile legale d.g. trebuia să emită decizii și/ sau instructiuni, mesajul e bun, chiar dacă este un pic cam târziu!

Lucruri de gen s-au mai intâmplat, se intâmplă si se vor repeta pentru că nu exista consecinte in dreptul celor implicati.

E ca la infractiunile de furt când cei prinși nu pățesc nimic. Nu se recuperează sumele de la ei, nu sunt sancționați și astfel sunt incurajati să repete faptele.

Incă o dată Directia Prevenirea Criminalității și Terorismului in Mediul Penitenciar iși dovedește ineficiența, iar cauzele pot fi:

  1. O defectuoasă organizare prin crearea unor scopuri ineficiente, sens in care chiar dacă culeg informatii in timp util si le furnizează beneficiarului, acesta nu le valorifică in mod onest si aici se termină misiunea DPCTMP, iar asta ar trebui să fie un punct de plecare a unei discutii care să vizeze reforma acestui serviciu,
  2. Oameni nepregătiti, care nu știu să obtină informatii, să le selecteze si sa aleaga beneficiarul si aici stim că există o vulnerabilitate, mare masă a angajatilor acestui serviciu provenind din sectorul operativ, cu unele conduite indoielnice si pregatire precara.

DPCTMP in mod intentionat este tinută fără o conducere titularizată prin examen pentru că imputernicirea generează in mare măsură conduita directiei, cand stii că periodic, cel putin din 12 in 12 luni vii la mâna cuiva ca să iti decidă viitorul pentru inca 12 luni si de aici mai subtire cu informatiile sensibile pe scarile ANP -ului.

Ministrul Justitiei ar trebui să ia in serios această directie si sa hotarasca ce vrea.

Nu credem că DPCTMP nu a avut in timp util informatii despre:

  1. Cazul Baia Mare,
  2. Situatia orelor suplimentare si grupurile de interese,
  3. Cazul Botosani,
  4. Cazul Targsor ,
  5. Cazul Ploiesti,
  6. Cazurile de la Serviciul Psihologia Personalului etc.

Singurele ingrijorari sunt legate de gestionarea informatiilor, cum si cui ii folosesc, dezvaluie FPP! (Cristian T.).

Anchete

Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI

Publicat

pe

De

Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei

Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.

Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.

Fritz, prezent la Înalta Curte

Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.

Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare

Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.

Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției.  (irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională

Publicat

pe

De

Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.

Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei

Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.

Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026

Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.

Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis

În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.

Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE

Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului

Publicat

pe

De

Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.

Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.

Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice

Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.

Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.

Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse

Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.

Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției

Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.

Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv4 ore ago

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...

Exclusiv4 ore ago

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...

Exclusivo zi ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusivo zi ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusivo zi ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusivo zi ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusivo zi ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusivo zi ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusiv2 zile ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusiv2 zile ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusiv2 zile ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Exclusiv3 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv3 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...

Exclusiv3 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv