Actualitate
De unde vin banii care susţin în continuare consumul, aglomeraţia de pe şosele, vânzările de maşini, vânzările de apartamente sau piaţa produselor de lux?
Cum a ajuns un transportator anonim din Bistriţa mai puternic decât o bancă? România este fascinantă.
Vineri, DIICOT a anunţat o serie de percheziţii la o firmă de transport din Bistriţa – Latino Express. În urma percheziţiilor s-au găsit 46 de lingouri de aur şi argint, 104.530 de euro, 18.284 de dolari, 273.274 de lei, 109.167 lire sterline, 1.865 lire scoţiene, 820 franci elveţieni, 1.850 dolari australieni, 300 de dolari canadieni, 8.790 de coroane norvegiene, 480 de coroane suedeze, 4.8650 coroane daneze, 5.000 coroane Cehia, 50.000 de ruble Belarus, 2 saci şi o geantă cu bijuterii din aur, 20 de ceasuri în cutii etc.
Cred că nicio bancă nu are atât de multe valute în cash cum avea acel transportator. DIICOT spune că transportatorul din Bistriţa se ocupa cu introducerea banilor în ţară, bani produşi în Marea Britanie şi în Europa. Cred că astfel de transporturi se petrec nu numai la acea firmă din Bistriţa, Latino Express. O altă ştire de la finalul săptămânii trecute menţiona un caz de devalizare cu acte false a conturilor unui offshore, Paxam Inc.Belize de la OTP Bank, un caz de 11 milioane de euro. Paxam este un procesator de piaţă implicat în rularea unor bani de către oameni din industria videochatului.
DIICOT menţionează că în perioada 2009-2016 trei persoane fizice implicate în industria videochatului au făcut tranzacţii prin conturile RIB (Romanian International Bank) şi OTP de aproape 300 de milioane de dolari. În 2013 RIB a închis conturile Paxam. Este pentru prima dată când într-un dosar se menţionează public un nivel al banilor care se rulează prin conturi din industria videochatului. Iar România este plină de videochaturi. Dacă extrapolăm banii rulaţi doar de o singură firmă, s-ar putea să ajungem la miliarde de euro pe an din industria videochatului.
Aceste cazuri/dosare nu au legătură între ele, dar pot constitui un punct de plecare pentru banii care vin în ţară prin surse neoficiale şi oficiale şi care susţin economia. Economiştii se întreabă cum de România este atât de rezilientă din punct de vedere economic: din criza Covid şi-a revenit cel mai repede, cu o creştere economică fulminantă, peste toate aşteptările, cu o creştere puternică a consumului.
Acum peste tot este criză, s-au adunat toate lebedele negre deasupra economiei globale. Inflaţia a explodat la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, preţurile la gaze sunt la ceruri din cauza războiului dn Ucraina, fluxurile de materii prime sunt întrerupte, iar fluxurile comerciale sunt supuse unor teste de rezistenţă.
În încercarea de a stopa inflaţia, băncile centrale majorează dobânzile la foc automat, începând să provoace pierderi economice. În România inflaţia a depăşit 15% şi nu va scădea atât de uşor, puterea de cumpărare oficială începe să fie afectată având în vedere că salariile nu cresc după cum cresc preţurile, iar acum creşterea dobânzilor începe să-şi facă simţită prezenţa.
Dacă ne uităm la datele statistice, trebuie să vedem criza. Dacă ne uităm însă pe stradă, trăim într-un alt film: şoselele sunt pline şi arhipline, mallurile sunt destul de pline, supermarketurile sunt pline, avioanele externe sunt destul de pline, căderea Blue Air fiind imediat acoperită. Casele de schimb valutar sunt pline de euro, dolari, lire sterline, iar cursul valutar este chiar sub BNR. Şomajul nu prea există (în criza anterioară, în numai un an, numărul locurilor de muncă a scăzut de la 4,9 milioane la 4,2 milioane).
Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, spune că numai 15% dintre companiile româneşti sunt bancabile. Atunci întrebarea este cum funcţionează restul companiilor, pe ce bază şi mai ales pe ce bani.
Antreprenorii, proprietarii companiilor româneşti, directorii spun că nu creşterea dobânzilor este principala problemă cu care se confruntă, ci lipsa forţei de muncă, lipsa candidaţilor şi fluctuaţiile de personal, atunci când au oameni. Dacă nu le convine jobul din ţară, mulţi se suie în avion şi pleacă la muncă în Anglia, Germania, Italia, Spania.
În acte, remiterile – adică banii trimişi în ţară de românii care lucrează în afară – sunt estimate la 6-8 miliarde de euro, dar cred că sunt mult mai mulţi bani. Şi pentru instituţiile internaţionale – FMI, Banca Mondială, BERD, BEI, Comisia Europeană -, care sunt principlii creditori ai României, economia românească este plină de surprize, pur şi simplu a descoperit o sursă de bani care susţine consumul, construcţiile, piaţa auto, piaţa rezidenţială, turismul, piaţa de lux.
Deşi avem oficial cel mai mare deficit comercial din istorie, anul acesta vom depăşi 33-35 de miliarde de euro, economia reuşeşte să-l absoarbă cu destul de mare uşurinţă, fără să existe crize valutare care să ducă apoi la creşterea cursului leu/euro. România a devenit globală, cosmopolită, iar această piaţă gri, neagră, care nu se vede în statisticile oficiale, reuşeşte să acopere găurile macroeconomice şi să ducă economia înainte.
Cristian Hostiuc
Actualitate
Alianța „SkyStriker”: Israelul și Germania își unesc forțele pentru a redefini viitorul munițiilor rătăcitoare
Într-o mișcare strategică menită să consolideze capacitățile de apărare ale Bundeswehr-ului, giganții din industria de armament Elbit Systems și Diehl Defence au parafat un parteneriat de proporții pentru furnizarea sistemului de muniție rătăcitoare SkyStriker. Anunțul, făcut în contextul prestigiosului Salon Aeronautic de la Berlin, marchează o nouă etapă în expansiunea tehnologiei militare israeliene pe piața europeană, aflată în plină efervescență.
Tehnologie de ultimă oră cu amprentă germană: Suveranitate și producție locală
Acordul nu vizează doar simpla achiziție de echipamente, ci pune bazele unei colaborări industriale profunde. Planul prevede ca asamblarea și fabricarea sistemelor SkyStriker să aibă loc în Germania, sub coordonarea Diehl Defence. Această abordare urmărește dezvoltarea unor capacități suverane și fortificarea industriei naționale de apărare germane, oferind în același timp soluții logistice rapide și adaptate cerințelor Berlinului în materie de recunoaștere și lovituri de precizie autonome.
SkyStriker: Avatarele războiului modern sub cupola Berlinului
Sistemul SkyStriker reprezintă vârful de lance al noii generații de arme rătăcitoare, capabil să acopere o rază de peste 200 de kilometri cu o încărcătură utilă de până la 10 kilograme. Într-un context global marcat de lecțiile dure ale conflictelor din Ucraina și Gaza, cererea pentru astfel de platforme a explodat. Eficiența acestora rezidă în capacitatea de a survola câmpul de luptă, oferind informații vitale înainte de a lovi cu o precizie chirurgicală, transformând radical dinamica operațiunilor tactice.
Integrare tactică și expansiunea arsenalului european
Flexibilitatea acestui sistem este demonstrată de compatibilitatea sa cu alte platforme de artilerie modernă, precum lansatorul de rachete EuroPULS. Această sinergie tehnică vine în completarea contractelor deja existente pentru dotarea forțelor armate germane cu sisteme avansate de artilerie de precizie. Prin fuziunea dintre experiența vastă a Germaniei în integrarea sistemelor și tehnologia revoluționară israeliană, noul parteneriat promite să livreze o soluție „ready-for-future”, pregătită să răspundă provocărilor de securitate de pe continentul european.
Actualitate
Cutremur în Cabinetul britanic: John Healey demisionează pe fondul unei crize de finanțare fără precedent
Marea Britanie se confruntă cu o criză de securitate la nivel înalt după ce Secretarul de Stat pentru Apărare, John Healey, și-a prezentat astăzi demisia. Gestul său radical vine ca un avertisment dur la adresa strategiei financiare a guvernului, despre care Healey afirmă că este insuficientă și că „ar putea lăsa țara într-o stare de vulnerabilitate”.
Avertismentul de pe platforma X: „Țara devine mai puțin sigură”
Într-o scrisoare publică, fostul ministru a recunoscut eforturile Prim-ministrului Keir Starmer de a identifica amenințările la adresa securității naționale, însă a taxat dur eșecul acestuia și al Trezoreriei de a aloca fondurile necesare pentru a le contracara. Mărul discordiei este Planul de Investiții în Apărare (DIP), un document strategic mult amânat, care în varianta actuală nu ar reuși să acopere nevoile reale ale armatei.
„Fără un plan de investiții care să răspundă cerințelor momentului, sunt forțat să iau decizii care ar reduce capacitatea de luptă a Forțelor noastre și ar crește riscurile pentru personalul aflat în operațiuni”, a declarat Healey. Acesta a subliniat că demisia a rămas singura opțiune onorabilă după ce solicitările sale pentru resurse adecvate au fost ignorate.
Războiul cifrelor: Securitatea națională versus austeritatea bugetară
În spatele ușilor închise, tensiunile dintre Ministerul Apărării și Trezorerie au atins cote alarmante. Healey a solicitat un pachet de finanțare de 18 miliarde de lire sterline pentru a asigura modernizarea forțelor armate. În replică, Rachel Reeves, Cancelarul de Finanțe, a refuzat constant să aprobe o sumă mai mare de 12 miliarde de lire sterline.
Deși s-a încercat un compromis de ultim moment la pragul de 15 miliarde de lire sterline – sumă ce urma să fie acoperită parțial prin reduceri bugetare de 1% din partea celorlalte ministere – negocierile au eșuat, lăsând apărarea Regatului Unit într-un impas financiar periculos.
Un semnal de alarmă pentru aliați și industria de profil
Reacțiile din sectorul de apărare nu au întârziat să apară, demisia lui Healey fiind descrisă drept o „reflecție condamnabilă asupra stării actuale a lucrurilor”. Liderii din industria aerospațială avertizează că eșecul în finalizarea corectă a Planului de Investiții în Apărare va avea consecințe care depășesc cele mai negre previziuni, subliniind că apărarea țării nu ar trebui să fie tratată ca o simplă sarcină contabilă.
Incertitudinea planează acum asupra unor decizii critice care urmau să fie anunțate săptămâna viitoare. Printre acestea se numără achiziția flotei de avioane de vânătoare F-35A de generația a cincea, capabile să transporte armament nuclear, un pilon central al strategiei de descurajare pentru următorul deceniu.
Actualitate
O nouă eră în supravegherea orbitală: LeoLabs lansează radarul transportabil Scout-S în cadrul exercițiului Valiant Shield
Într-o perioadă marcată de intensificarea activităților în spațiul cosmic, compania LeoLabs a anunțat operaționalizarea celui mai nou sistem de radar pentru urmărire spațială. Prima unitate a acestui sistem este deja pregătită să participe la Valiant Shield, un exercițiu militar multinațional de amploare desfășurat de forțele americane în regiunea Pacificului.
Debut tehnologic în cadrul exercițiului multinațional Valiant Shield
Sistemul Scout-S, amplasat recent în Hawaii, a devenit complet operațional în iunie 2026. Acesta va juca un rol crucial în activitățile experimentale din cadrul exercițiului Valiant Shield 2026, coordonat de Comandamentul Indo-Pacific al S.U.A. Participarea radarului în acest context permite evaluarea capacităților de detecție 3D în medii relevante din punct de vedere operațional, oferind o viziune clară asupra modului în care tehnologia transportabilă poate susține superioritatea spațială a aliaților.
Mobilitate și precizie într-un container standard de transport
Designul inovator al Scout-S permite integrarea întregului sistem într-un container ISO standard de 6 metri, facilitând desfășurarea rapidă pe uscat, pe apă sau în aer. Dezvoltat printr-o combinație de investiții private și sprijin din partea Space Force, noul radar utilizează tehnologia de scanare 3D și un design electronic modular în banda S. Aceste progrese tehnice îmbunătățesc semnificativ monitorizarea obiectelor aflate pe orbita joasă a Pământului (LEO) și pe orbita foarte joasă (VLEO), extinzând durata observațiilor de la câteva secunde la câteva minute per trecere orbitală.
Monitorizarea activităților suspecte și a manevrelor adversarilor în timp real
Capacitatea de a menține „custodia persistentă” asupra obiectelor spațiale este esențială în contextul actual, unde simpla predicție a orbitelor nu mai este suficientă. Scout-S permite operatorilor să detecteze manevrele sateliților, să identifice desfășurarea încărcăturilor utile și să distingă între activitățile de rutină și potențialele amenințări. Sistemul a demonstrat deja rezultate remarcabile, monitorizând constant sateliții de recunoaștere militară din seria Yaogan și avionul spațial al Chinei, oferind date precise chiar și la altitudini reduse de 230 de kilometri.
Planuri de extindere și viitorul producției de serie în 2027
Unitatea radar din Hawaii va rămâne activă și după încheierea exercițiului Valiant Shield, servind drept platformă pentru testări în condiții reale și experimente viitoare. Succesul acestui prim exemplar deschide calea pentru o proliferare rapidă a rețelei, cu scopul de a acoperi golurile lăsate de radarele fixe actuale. Conform planurilor strategice, o a doua unitate Scout-S va fi finalizată la începutul anului 2027, urmând ca producția să fie accelerată semnificativ în a doua jumătate a aceluiași an.
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
-
Exclusivacum 5 zilePUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
-
Exclusivacum 5 zilePoliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
-
Exclusivacum 2 zileDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum 3 zile„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD
-
Exclusivacum 2 zileȚara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
-
Ancheteacum 2 zileSabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
-
Exclusivacum 3 zilePoliția Penitenciară întreabă Guvernul: «N-aveți acte, dar ne faceți legea salarizării din burtă?»



