Ministerul Agriculturii a publicat în consultare publică un proiect de modificare a HG nr. 751/2026, care reglementează sprijinul financiar de urgență pentru culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta pedologică din 2025. Proiectul definește indicatorul „grad de afectare” și propune folosirea suprafețelor confirmate de APIA la calcularea plăților.

Potrivit informării privind proiectul, baza de calcul va fi suprafața determinată în urma controalelor oficiale realizate de APIA pentru anul 2025, raportată la suprafața declarată de fermier în cererea de plată. Măsura urmărește să aplice o formulă unitară și să reducă diferențele care pot apărea între suprafețele înscrise inițial în procesele-verbale și cele confirmate prin verificări în teren.

Proiectul introduce și o definiție explicită a indicatorului de calamitate „grad de afectare”, exprimat ca valoare procentuală în documentele oficiale.

Cererile depuse rămân valabile

Conform anunțului, cererile de sprijin depuse până în prezent nu trebuie refăcute. Dacă proiectul va fi adoptat, sumele vor fi calculate și plătite potrivit noii formule, pe baza suprafețelor verificate.

Scopul declarat al modificărilor este compensarea pierderilor de venit rezultate direct din daunele provocate culturilor de porumb și floarea-soarelui de seceta pedologică manifestată în 2025.

Cum pot fi transmise propuneri

Cetățenii și instituțiile interesate pot trimite opinii, propuneri sau sugestii în scris, în termen de 10 zile de la data publicării proiectului, la adresa politici.agricole@madr.ro.

Expeditorii trebuie să indice articolul sau articolele la care se referă observațiile, data transmiterii și datele lor de contact.

Viitoarea Politică Agricolă Comună, comerțul agricol și posibilitățile de pescuit în Marea Baltică se află pe agenda reuniunii din 26–27 octombrie 2026. Miniștrii vor discuta propunerea de regulament pentru aplicarea PAC și vor urmări un acord politic privind capturile pentru 2027.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, participă la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit al Uniunii Europene, desfășurată la Luxemburg. Discuțiile vizează teme cu impact asupra fermierilor și sectorului pescuitului din statele membre.

Discuții despre regulile PAC după 2027

În secțiunea dedicată agriculturii, miniștrii vor analiza propunerea de regulament privind condițiile de acordare a sprijinului Uniunii Europene în cadrul Politicii Agricole Comune.

Propunerea Comisiei Europene urmărește simplificarea și flexibilizarea aplicării PAC, susținerea veniturilor fermierilor și direcționarea mai eficientă și echitabilă a plăților. Printre obiective se numără și sprijinirea reînnoirii generațiilor în agricultură, gestionarea riscurilor și creșterea rezilienței sectorului.

Normele propuse ar urma, de asemenea, să păstreze un echilibru între regulile comune și stimulentele legate de climă, mediu și bunăstarea animalelor. Președinția Irlandei urmărește obținerea unui acord parțial asupra textului, în timp ce aspectele financiare și orizontale sunt discutate în cadrul negocierilor privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2028–2034.

Comerț agricol și cote de pescuit în Marea Baltică

Comisia Europeană va informa miniștrii despre evoluțiile comerciale din agricultură, urmate de un schimb de opinii asupra acestor subiecte.

În domeniul pescuitului, Consiliul urmărește să ajungă la un acord politic privind posibilitățile de pescuit în Marea Baltică pentru 2027. Acordul va stabili capturile totale admisibile și cotele pentru fiecare stat membru pentru principalele stocuri comerciale de pește din zonă.

Reuniunea va contribui, totodată, la pregătirea poziției Uniunii Europene pentru întâlnirea anuală a Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic, programată în perioada 16–23 noiembrie, la Vilamoura, în Portugalia.

Rapoarte privind simplificarea și aplicarea legislației

La rubrica „Diverse”, miniștrii vor discuta rapoartele anuale pentru 2026 privind progresele înregistrate în simplificarea, punerea în aplicare și respectarea legislației europene în domeniul agriculturii și pescuitului.

Orchestra Operei Naționale București, dirijată de Daniel Jinga, a susținut o gală de operă la Napoli, alături de mezzosoprana Ruxandra Donose, soprana Paula Iancic și tenorul Teodor Ilincăi. Concertul din 22 octombrie a împletit muzica românească și repertoriul liric italian, în cadrul Anului Cultural România–Italia 2026.

După aparițiile de la Teatro La Fenice din Veneția și Teatro dell’Opera di Roma, Orchestra Operei Naționale București a ajuns pe scena Teatro di San Carlo din Napoli. Evenimentul a fost organizat la invitația Ambasadei României în Italia, în colaborare cu Consulatul onorific al României la Napoli și teatrul napolitan, în apropierea Zilei Naționale a României.

Seara a început cu intonarea imnurilor naționale ale României și Italiei. Programul a debutat cu Rapsodia nr. 1 de George Enescu, apoi a cuprins arii și ansambluri din opere de Rossini, Puccini, Cilea, Leoncavallo și Bellini.

Enescu, operetă românească și mari pagini italiene

Mezzosoprana Ruxandra Donose a interpretat „Cruda sorte!” din L’italiana in Algeri, de Rossini, și „Acerba voluttà” din Adriana Lecouvreur, de Cilea. Apariția a marcat debutul său pe scena Teatro di San Carlo.

Soprana Paula Iancic a adus în program pagini din Madama Butterfly și Adriana Lecouvreur, iar tenorul Teodor Ilincăi a interpretat „E lucevan le stelle” din Tosca, de Puccini, și „Vesti la giubba” din Pagliacci, de Leoncavallo.

Muzica românească a fost reprezentată și prin două momente de operetă: „Sărmane lăutar”, de Gherase Dendrino, din Lăsați-mă să cânt, și „Muzica”, de George Grigoriu, din Valurile Dunării. Alăturate repertoriului italian, aceste lucrări au evidențiat diversitatea muzicii de scenă românești.

O seară cu rezonanță în istoria operei

Inaugurat la 4 noiembrie 1737, la inițiativa regelui Carol de Bourbon, Teatro di San Carlo este cel mai vechi teatru de operă din lume aflat încă în activitate. Rossini a fost directorul său muzical, iar aici a avut loc premiera operei Lucia di Lammermoor de Donizetti.

Pentru Daniel Jinga, concertul de la Napoli a fost o nouă etapă în parcursul internațional al orchestrei. „Ne-am dorit să ducem aici Enescu alături de repertoriul italian, pe care acest public îl cunoaște foarte bine”, a declarat dirijorul și directorul general al Operei Naționale București.

Ruxandra Donose a descris debutul său pe scena teatrului drept „o experiență aparte”, subliniind că programul a pus în dialog muzica românească și repertoriul italian. Paula Iancic a numit apariția un reper în parcursul său profesional, iar Teodor Ilincăi a evidențiat importanța includerii scenei napolitane în cariera sa.

Cultura, punte între România și Italia

Ambasadoarea României în Italia, Gabriela Dancău, a subliniat rolul concertului în apropierea celor două țări. În mesajul său, ea a evidențiat întâlnirea dintre creațiile românești și capodoperele repertoriului italian, precum și contribuția evenimentului la dezvoltarea unei „punți durabile între România și Italia”.

În ultimii ani, artiști ai Operei Naționale București au susținut un recital de cameră la Teatro alla Scala din Milano, în decembrie 2025, iar orchestra a revenit în Italia în iulie 2026, la Festivalul Internațional de la Ravello. Concertul de la Napoli continuă acest parcurs internațional și afirmă rolul muzicii în dialogul cultural dintre cele două țări.