Risipa alimentară este un fenomen de masă în Uniunea Europeană (UE), iar stoparea acestuia ar contribui semnificativ la îndeplinirea obiectivelor de mediu, dar şi la reducerea ratei inflaţiei. UE risipește o cantitate de alimente mai mare decât importurile pe acest segment.

Conform estimărilor studiului No time to waste, realizat de organizaţia nonprofit Feedback EU, aproximativ 153 de milioane de tone de alimente ajung la gunoi în fiecare an, dublul estimărilor anterioare, cu 15 milioane de tone mai mult decât importurile realizate.

Cantitatea de grâu risipită este egală cu aproximativ jumătate din exporturile de grâu ale Ucrainei. Frank Mechielsen, directorul Feedback EU, a declarat pentru The Guardian: Într-o perioadă cu prețuri mari la alimente și cu creşterea costului vieții, este scandalos că în UE se risipesc mai multe alimente decât se importă.

UE are acum o oportunitate imensă de a stabili obiective juridice clare, pentru a înjumătăți cantitatea de alimente risipite până în 2030, abordând serios problema schimbărilor climatice și a securităţii alimentare.

Luna trecută, prețurile globale ale alimentelor au fost cu 8% mai mari decât în urmă cu un an, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), determinate parțial de războiul din Ucraina.

Prețurile grâului, ale porumbului și boabelor de soia au depășit, în acest an, recordurile stabilite la apogeul crizei financiare mondiale din 2008.

Abdolreza Abbassian, analist al pieței cerealelor și fost economist senior al FAO, spune că epoca alimentelor ieftine s-a încheiat și că prețurile vor rămâne probabil ridicate, chiar și după ce războiul dintre Rusia și Ucraina se va încheia.

Din cauza crizei energetice, a crizei îngrășămintelor, a incertitudinilor din lume, inclusiv în ceea ce privește transportul mărfurilor, ca să nu mai vorbim de schimbările climatice, trebuie să acceptăm că nu vom mai avea prețuri la alimente la nivelurile de acum un deceniu, cu care eram obişnuiţi, a spus el.

Olivier De Schutter, copreședinte al Grupului internațional de experți pentru sistemele alimentare durabile și raportor special al ONU pentru sărăcia extremă și drepturile omului, spune că industria agroalimentară a descoperit că risipa este mai avantajoasă decât eficiența.

La ambele capete ale lanțului alimentar este costisitor să fie redusă risipa și este profitabil să vinzi oamenilor mai multe alimente decât au nevoie, a spus el.

Acesta se așteaptă ca Bruxelles-ul să prezinte o propunere, în cursul acestui an, pentru primele obiective legale din lume de a reduce risipa de alimente. 43 de organizații non-profit ecologice au susținut apelul lansat de Feedback EU pentru scăderea cu 50% a risipei alimentare până în 2030.

Nu au fost încă publicate date oficiale ale UE privind risipa alimentară în 2020, dar studiul citat de The Guardian a folosit informaţii din indicele risipei alimentare al Programului ONU pentru Mediu și un meta-studiu Word Wide Fund (WWF), ambele din 2021.

Raportul arată că aproximativ 90 de milioane de tone de deșeuri alimentare provin din producția primară, o cantitate de trei ori mai mare decât aceea provenită din gospodăriile oamenilor.

Cele mai multe dintre acestea sunt probabil neînregistrate, deoarece măsurătorile UE tind să excludă alimentele rămase nerecoltate, neutilizate sau nevândute în ferme.

03Se estimează că 20% din producția alimentară a UE este risipită în fiecare an, aducând întreprinderilor și gospodăriilor din UE un cost de 143 de miliarde de euro pe an. Deșeurile alimentare sunt responsabile pentru cel puțin 6% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale blocului. (L. Anghel).