La finalul lucrărilor, aceasta va avea un caracter multifuncţional, o aripă va fi destinată pentru desfășurarea anumitor activități, iar alta, cazării tranzitorii.

În strada Prof. Grigore Cobălcescu nr.26, se află ansamblul arhitectural cunoscut, pe vremuri, sub denumirea de Casa Oștirii, care  a intrat în administrarea armatei în 1935. O aripă dintr-un corp al ansamblului respectiv a găzduit, de prin anii ’80 până în 1993, și redacțiile presei militare scrise.

În cealaltă, funcționa Căminul de Garnizoană Cobălcescu, care a ocupat întregul spațiu după ce redacțiile au fost mutate. Condițiile în cămin nu erau în pas cu vremurile.

Dușuri și toalete la capătul holurilor, mobilier vechi, mochete uzate etc. În plus, clădirea, fără reparații substanțiale, s-a degradat în timp, așa că, în 2016, s-a decis renovarea și reabilitarea acesteia.

Am pășit în șantierul din Cobălcescu cu oarecare emoție. Atât eu, cât și colegul meu, Eugen Mihai, pentru că aici, în anul 1990, ne-am făcut noi intrarea în presa militară.

Ne-au însoțit, pentru a ne da amănunte în legătură cu ce s-a făcut până acum, care este stadiul lucrărilor și ce urmează, colonelul Lucian Amorăriței, șeful Oficiului administrare cazărmi, patrimoniu și apărare împotriva incendiilor din CLÎ, ing.

Daniel Cristian Burghiu, director general SC Athenaeum Construct SA şi antreprenor general al proiectului de reabilitare, și șeful de şantier, ing. Vasile Cimbir.

Lucrările au fost demarate cu o oarecare întârziere, pentru că, în urma expertizei efectuată de specialiștii Centrului de domenii și infrastructuri nr. 1 București, s-au constatat mai multe probleme decât cele luate în calcul.

Apoi, a fost nevoie și de avizul Ministerului Culturii, clădirea fiind situată în zona de protecție, chiar dacă nu este monument istoric. S-a plecat cu un proiect iniţial, dar au venit unele cerinţe suplimentare, lucrări în plus care determină nu numai creșterea timpului de execuţie.

Acum, șantierul a stopat pentru o perioadă activitatea, pauza fiind necesară derulării unor proceduri pentru contractarea noilor lucrări și a unor achiziții de materiale.

Accesul în clădire se va face prin două intrări, una pentru căminul de garnizoană, unde, la parter, va fi amenajată recepția pentru cei care vor fi cazaţi și o zonă de aşteptare, iar alta pentru accesul în zona de recreere.

Liftul exterior a venit ca cerință suplimentară faţă de planul iniţial, prin instalarea acestuia urmărindu-se ca persoanele cu dizabilități să poată intra mai uşor. Pentru cei care se deplasează mai greu sau în scaune rulante, trecerea dintr-o aripă în alta va fi simplă, holurile fiind largi.

S-a amenajat și o zonă de așteptare, dar și o toaletă nouă, adaptată persoanelor cu dizabilități. Intrarea va fi primitoare, podeaua se va placa cu marmură și granit, iar pe holuri, cu gresie. Fosta sală de mese îşi va păstra destinaţia sub o nouă înfățișare.

La etajul întâi, vor fi amenajate cinci birouri pentru asociaţiile neguvernamentale care au dobândit statutul de utilitate publică și își desfășoară activitatea în domeniile de responsabilitate ale MApN.

La etajele unu și doi va fi câte o sală de ședințe cu o capacitate de 100 de persoane. Toate spațiile de la etajul doi, cu excepția sălii care are un sistem ingenios de iluminare, și trei sunt destinate cazării. În total, vor fi 75 de camere, structurate în garsoniere și apartamente cu două şi trei camere.

Inginerul Daniel Cristian Burghiu ne-a asigurat că, pentru spaţiile de cazare, s-a fructificat fiecare colţişor. S-au reconfigurat toate și s-au adus utilităţile în prezent, acum, fiecare garsonieră sau apartament are baie proprie.

Instalaţiile sunt într-un stadiu avansat de lucru, camerele vor beneficia de aer condiționat, iluminatul se va face cu becuri cu led. Vor fi reabilitate coloanele de la intrare și etajul unu, precum și cele de la sala de mese, iar culoarea interioară va fi stabilită de arhitecţi.

A fost nevoie de instalarea unui sistem de ventilare, de înlocuirea sau repararea ornamentelor deteriorate, schimbarea tâmplăriei  și de turnarea unor plăci de rezistenţă.

La subsol, există camere pentru centrală şi depozitare. Erau infiltraţii și, pentru a se preîntâmpina acumularea de apă, s-a instalat un dren perimetral, s-a făcut hidroizolaţia exterioară a clădirii, iar în interior s-a turnat beton cu impermeabilizare care nu permite apei să treacă. Preventiv, se va instala şi o pompă.

Prin reabilitare, se urmărește punerea în valoare a clădirii. La faţadă, se păstrează toată arhitectura veche, se fac reparaţii, ornamentele deteriorate vor fi înlocuite (s-a luat mulaj şi vor fi realizate altele), iar culoarea va fi stabilită de specialiști. Va fi reparat și gardul care împrejmuiește clădirea și va fi amenajată o mică parcare.

Proiectul Cobălcescu poate fi considerat ambițios, pentru că își propune să realizeze un spațiu de locuit modern și plăcut (fie și în tranzit), dar și o zonă de relaxare, în primul rând, pentru seniori. Ne-am propus să revenim, să urmărim îndeaproape etapele transformării acestuia în realitate. (I. Nedelcu).