Connect with us

Actualitate

๐”๐๐† ๐๐ฅ๐จ๐ข๐ž๐ฌฬง๐ญ๐ข ๐ฌฬง๐ข-๐š ๐๐ž๐ฌ๐œ๐ก๐ข๐ฌ ๐ฉ๐จ๐ซ๐ญฬง๐ข๐ฅ๐ž ๐ขฬ‚๐ง ๐ง๐จ๐ฎ๐ฅ ๐š๐ง ๐ฎ๐ง๐ข๐ฏ๐ž๐ซ๐ฌ๐ข๐ญ๐š๐ซ

Publicat

acum 4 ani

pe

Emoลฃii mari pentru cei peste 5000 de studenลฃi, masteranzi ลŸi doctoranzi รฎnscriลŸi la cursurile celor cinci facultฤƒลฃi din cadrul Universitฤƒลฃii Petrol-Gaze PloieลŸti, dar ลŸi pentru colectivul cadrelor didactice, รฎn prima zi a anului universitar.
รŽn mod tradiลฃional, startul a fost dat printr-o festivitate de deschidere, la care au fost invitaลฃi reprezentaลฃi ai autoritฤƒลฃilor judeลฃene ลŸi locale, ambasadori, demnitari, agenลฃi economici, implicaลฃi, deopotrivฤƒ, รฎn diverse proiecte comune, derulate cu instituลฃia de รฎnvฤƒลฃฤƒmรขnt superior.
ย O colaborare strรขnsฤƒ existฤƒ ลŸi รฎntre Consiliul Judeลฃean Prahova ลŸi UPG PloieลŸti, despre care a amintit, รฎn discursul sฤƒu, ลŸi vicepreลŸedintele Cristian Apostol, absolvent, la rรขndu-i, al acestei universitฤƒลฃi.
ย โ€ž๐‘ช๐’๐’Ž๐’–๐’๐’Š๐’•๐’‚๐’•๐’†๐’‚ ๐’‘๐’“๐’๐’‡๐’†๐’”๐’๐’“๐’Š๐’๐’๐’“ ๐’…๐’Š๐’ ๐‘ผ๐’๐’Š๐’—๐’†๐’“๐’”๐’Š๐’•๐’‚๐’•๐’†๐’‚ ๐‘ท๐’†๐’•๐’“๐’๐’ ๐’”๐’Š ๐‘ฎ๐’‚๐’›๐’† ๐’†๐’”๐’•๐’† ๐’“๐’†๐’„๐’–๐’๐’๐’”๐’„๐’–๐’•๐’‚ฬ† ๐’‘๐’†๐’๐’•๐’“๐’– ๐’—๐’‚๐’๐’๐’‚๐’“๐’†๐’‚ ๐’”ฬง๐’Š ๐’‘๐’“๐’๐’‡๐’†๐’”๐’Š๐’๐’๐’‚๐’๐’Š๐’”๐’Ž๐’–๐’ ๐’…๐’† ๐’„๐’‚๐’“๐’† ๐’…๐’‚๐’– ๐’…๐’๐’—๐’‚๐’…๐’‚ฬ†. ๐‘ช๐’–๐’“๐’”๐’–๐’“๐’Š๐’๐’†, ๐’‘๐’“๐’๐’Š๐’†๐’„๐’•๐’†๐’๐’† ๐’”ฬง๐’Š ๐’”๐’†๐’Ž๐’Š๐’๐’‚๐’“๐’Š๐’Š๐’๐’† ๐’‘๐’“๐’†๐’…๐’‚๐’•๐’† ๐’Šฬ‚๐’ ๐’‚๐’„๐’†๐’‚๐’”๐’•๐’‚ฬ† ๐’–๐’๐’Š๐’—๐’†๐’“๐’”๐’Š๐’•๐’‚๐’•๐’† ๐’…๐’† ๐’„๐’‚ฬ†๐’•๐’“๐’† ๐’„๐’†๐’Š ๐’Ž๐’‚๐’Š ๐’ƒ๐’–๐’๐’Š ๐’‘๐’“๐’๐’‡๐’†๐’”๐’๐’“๐’Š ๐’”๐’‚๐’– ๐’„๐’†๐’Š ๐’Ž๐’‚๐’Š ๐’ƒ๐’–๐’๐’Š ๐’†๐’™๐’‘๐’†๐’“๐’•ฬฆ๐’Š ๐’…๐’Š๐’ ๐’•ฬง๐’‚๐’“๐’‚ฬ† ๐’”๐’‚๐’– ๐’…๐’† ๐’‘๐’†๐’”๐’•๐’† ๐’‰๐’๐’•๐’‚๐’“๐’†, ๐’๐’– ๐’”๐’–๐’๐’• ๐’–๐’”ฬฆ๐’๐’‚๐’“๐’†. ๐‘บ๐’Š ๐’—๐’‚ฬ† ๐’„๐’๐’Ž๐’–๐’๐’Š๐’„๐’‚ฬ† ๐’‚๐’„๐’†๐’”๐’• ๐’๐’–๐’„๐’“๐’– ๐’–๐’ ๐’‡๐’๐’”๐’• ๐’‚๐’ƒ๐’”๐’๐’๐’—๐’†๐’๐’•. ๐‘ต๐’– ๐’—๐’‚ ๐’‡๐’Š ๐’–๐’”ฬฆ๐’๐’“!
๐‘ท๐’†๐’๐’•๐’“๐’– ๐’–๐’๐’Š๐’—๐’†๐’“๐’”๐’Š๐’•๐’‚๐’•๐’†๐’‚ ๐’…๐’Š๐’ ๐‘ท๐’๐’๐’Š๐’†๐’”ฬฆ๐’•๐’Š ๐’”๐’Š ๐’‘๐’†๐’๐’•๐’“๐’– ๐’๐’๐’Š ๐’•๐’๐’•ฬฆ๐’Š, ๐’…๐’–๐’Ž๐’๐’†๐’‚๐’—๐’๐’‚๐’”๐’•๐’“๐’‚ฬ†, ๐’”๐’•๐’Š๐’Ž๐’‚๐’•ฬง๐’Š ๐’”๐’•๐’–๐’…๐’†๐’๐’•ฬง๐’Š, ๐’”๐’–๐’๐’•๐’†๐’•ฬฆ๐’Š ๐’ˆ๐’†๐’๐’†๐’“๐’‚๐’•ฬฆ๐’Š๐’‚ ๐’„๐’‚๐’“๐’† ๐’•๐’“๐’†๐’ƒ๐’–๐’Š๐’† ๐’”๐’‚ฬ† ๐’„๐’“๐’†๐’‚๐’”๐’„๐’‚ฬ†, ๐’”๐’‚ ๐’Ž๐’๐’…๐’†๐’“๐’๐’Š๐’›๐’†๐’›๐’† ๐’”ฬง๐’Š ๐’”๐’‚ฬ† ๐’”๐’„๐’‰๐’Š๐’Ž๐’ƒ๐’† ๐’Ž๐’†๐’๐’•๐’‚๐’๐’Š๐’•๐’‚๐’•๐’†๐’‚. ๐‘บ๐’–๐’๐’•๐’†๐’•ฬฆ๐’Š, ๐’‚๐’”ฬฆ๐’‚๐’…๐’‚๐’“, ๐’Šฬ‚๐’๐’„๐’†๐’‘๐’–๐’•๐’–๐’ ๐’–๐’๐’†๐’Š ๐’๐’๐’Š ๐’†๐’“๐’† ๐’–๐’๐’Š๐’—๐’†๐’“๐’”๐’Š๐’•๐’‚๐’“๐’†. ๐‘ท๐’†๐’๐’•๐’“๐’– ๐’‚๐’„๐’†๐’”๐’• ๐’๐’–๐’„๐’“๐’– ๐’—๐’‚ฬ† ๐’•๐’“๐’‚๐’๐’”๐’Ž๐’Š๐’• ๐’Šฬ‚๐’ ๐’๐’–๐’Ž๐’†๐’๐’† ๐‘ช๐’๐’๐’”๐’Š๐’๐’Š๐’–๐’๐’–๐’Š ๐‘ฑ๐’–๐’…๐’†๐’•ฬฆ๐’†๐’‚๐’ ๐‘ท๐’“๐’‚๐’‰๐’๐’—๐’‚ ๐’–๐’ ๐’”๐’Š๐’๐’„๐’†๐’“ ยซ๐‘ฉ๐’–๐’ ๐‘ฝ๐’†๐’๐’Š๐’•ยป!โ€œ – Cristian Apostol, vicepreลŸedinte CJ Prahova.
ย ๐ผฬ‚๐‘› 1948, ๐‘ ๐‘’ ๐‘–ฬ‚๐‘›๐‘“๐‘–๐‘–๐‘›๐‘กฬง๐‘Ž, ๐‘–ฬ‚๐‘› ๐ต๐‘ข๐‘๐‘ข๐‘Ÿ๐‘’๐‘ ฬฆ๐‘ก๐‘–, ๐ผ๐‘›๐‘ ๐‘ก๐‘–๐‘ก๐‘ข๐‘ก๐‘ข๐‘™ ๐‘‘๐‘’ ๐‘ƒ๐‘’๐‘ก๐‘Ÿ๐‘œ๐‘™ ๐‘ ฬง๐‘– ๐บ๐‘Ž๐‘ง๐‘’ (๐ผ.๐‘ƒ.๐บ.), ๐‘ ๐‘–๐‘›๐‘”๐‘ข๐‘Ÿ๐‘Ž ๐‘ข๐‘›๐‘–๐‘ก๐‘Ž๐‘ก๐‘’ ๐‘‘๐‘’ ๐‘–ฬ‚๐‘›๐‘ฃ๐‘Žฬ†๐‘กฬฆ๐‘Žฬ†๐‘š๐‘Žฬ‚๐‘›๐‘ก ๐‘ ๐‘ข๐‘๐‘’๐‘Ÿ๐‘–๐‘œ๐‘Ÿ ๐‘‘๐‘–๐‘› ๐‘กฬฆ๐‘Ž๐‘Ÿ๐‘Žฬ†, ๐‘‘๐‘Ž๐‘Ÿ ๐‘ ฬง๐‘– ๐‘‘๐‘–๐‘› ๐ธ๐‘ข๐‘Ÿ๐‘œ๐‘๐‘Ž ๐‘‘๐‘’ ๐‘†๐‘ข๐‘‘-๐ธ๐‘ ๐‘ก, ๐‘‘๐‘’๐‘ ๐‘ก๐‘–๐‘›๐‘Ž๐‘ก๐‘Žฬ† ๐‘๐‘Ÿ๐‘’๐‘”๐‘Žฬ†๐‘ก๐‘–๐‘Ÿ๐‘–๐‘– ๐‘–๐‘›๐‘”๐‘–๐‘›๐‘’๐‘Ÿ๐‘–๐‘™๐‘œ๐‘Ÿ ๐‘๐‘’๐‘›๐‘ก๐‘Ÿ๐‘ข ๐‘ก๐‘œ๐‘Ž๐‘ก๐‘’ ๐‘ ๐‘’๐‘๐‘ก๐‘œ๐‘Ž๐‘Ÿ๐‘’๐‘™๐‘’ ๐‘–๐‘›๐‘‘๐‘ข๐‘ ๐‘ก๐‘Ÿ๐‘–๐‘’๐‘– ๐‘‘๐‘’ ๐‘๐‘’๐‘ก๐‘Ÿ๐‘œ๐‘™ ๐‘ ฬง๐‘– ๐‘”๐‘Ž๐‘ง๐‘’. ๐ผฬ‚๐‘›๐‘ก๐‘Ÿ๐‘’ 1967 – 1975, ๐ผ๐‘›๐‘ ๐‘ก๐‘–๐‘ก๐‘ข๐‘ก๐‘ข๐‘™ ๐‘ ๐‘’ ๐‘ก๐‘Ÿ๐‘Ž๐‘›๐‘ ๐‘“๐‘’๐‘Ÿ๐‘Žฬ† ๐‘–ฬ‚๐‘› ๐‘ƒ๐‘™๐‘œ๐‘–๐‘’๐‘ ฬฆ๐‘ก๐‘–, ๐‘–๐‘Ž๐‘Ÿ ๐‘›๐‘ข๐‘š๐‘’๐‘™๐‘’ ๐‘‘๐‘’ ๐‘ˆ๐‘›๐‘–๐‘ฃ๐‘’๐‘Ÿ๐‘ ๐‘–๐‘ก๐‘Ž๐‘ก๐‘’๐‘Ž ๐‘ƒ๐‘’๐‘ก๐‘Ÿ๐‘œ๐‘™-๐บ๐‘Ž๐‘ง๐‘’ (๐‘ˆ๐‘ƒ๐บ) ๐‘–ฬ‚๐‘™ ๐‘๐‘Ÿ๐‘–๐‘š๐‘’๐‘ ฬง๐‘ก๐‘’ ๐‘–ฬ‚๐‘› 1994.
ย ๐ท๐‘’ ๐‘™๐‘Ž ๐‘–ฬ‚๐‘›๐‘“๐‘–๐‘–๐‘›๐‘กฬง๐‘Ž๐‘Ÿ๐‘’ ๐‘ ฬง๐‘– ๐‘๐‘Žฬ‚๐‘›๐‘Ž ๐‘–ฬ‚๐‘› ๐‘๐‘Ÿ๐‘’๐‘ง๐‘’๐‘›๐‘ก ๐‘ˆ๐‘ƒ๐บ ๐‘ƒ๐‘™๐‘œ๐‘–๐‘’๐‘ ๐‘ก๐‘– ๐‘Ž ๐‘Ž๐‘ ๐‘–๐‘”๐‘ข๐‘Ÿ๐‘Ž๐‘ก, ๐‘๐‘œ๐‘›๐‘“๐‘œ๐‘Ÿ๐‘š ๐‘‘๐‘Ž๐‘ก๐‘’๐‘™๐‘œ๐‘Ÿ ๐‘“๐‘ข๐‘Ÿ๐‘›๐‘–๐‘ง๐‘Ž๐‘ก๐‘’, ๐‘๐‘Ÿ๐‘’๐‘”๐‘Žฬ†๐‘ก๐‘–๐‘Ÿ๐‘’๐‘Ž ๐‘ ๐‘๐‘’๐‘๐‘–๐‘Ž๐‘™๐‘–๐‘ ฬง๐‘ก๐‘–๐‘™๐‘œ๐‘Ÿ ๐‘๐‘’ ๐‘ก๐‘œ๐‘Ž๐‘ก๐‘’ ๐‘๐‘’๐‘™๐‘’ ๐‘ก๐‘Ÿ๐‘’๐‘– ๐‘๐‘–๐‘๐‘™๐‘ข๐‘Ÿ๐‘– ๐‘‘๐‘’ ๐‘ ๐‘ก๐‘ข๐‘‘๐‘–๐‘–: ๐‘™๐‘–๐‘๐‘’๐‘›๐‘กฬง๐‘Žฬ†, ๐‘š๐‘Ž๐‘ ๐‘ก๐‘’๐‘Ÿ ๐‘ ๐‘– ๐‘‘๐‘œ๐‘๐‘ก๐‘œ๐‘Ÿ๐‘Ž๐‘ก. ๐‘ˆ๐‘›๐‘–๐‘ฃ๐‘’๐‘Ÿ๐‘ ๐‘–๐‘ก๐‘Ž๐‘ก๐‘’๐‘Ž ๐‘๐‘ข๐‘๐‘Ÿ๐‘–๐‘›๐‘‘๐‘’ ๐‘๐‘–๐‘›๐‘๐‘– ๐‘“๐‘Ž๐‘๐‘ข๐‘™๐‘ก๐‘Žฬ†๐‘กฬง๐‘–: ๐‘‘๐‘’ ๐ผ๐‘›๐‘”๐‘–๐‘›๐‘’๐‘Ÿ๐‘–๐‘Ž ๐‘ƒ๐‘’๐‘ก๐‘Ÿ๐‘œ๐‘™๐‘ข๐‘™๐‘ข๐‘– ๐‘ ฬง๐‘– ๐บ๐‘Ž๐‘ง๐‘’๐‘™๐‘œ๐‘Ÿ, ๐‘‘๐‘’ ๐ผ๐‘›๐‘”๐‘–๐‘›๐‘’๐‘Ÿ๐‘–๐‘’ ๐‘€๐‘’๐‘๐‘Ž๐‘›๐‘–๐‘๐‘Žฬ† ๐‘ ฬง๐‘– ๐ธ๐‘™๐‘’๐‘๐‘ก๐‘Ÿ๐‘–๐‘๐‘Žฬ†, ๐‘‘๐‘’ ๐‘‡๐‘’โ„Ž๐‘›๐‘œ๐‘™๐‘œ๐‘”๐‘–๐‘Ž ๐‘ƒ๐‘’๐‘ก๐‘Ÿ๐‘œ๐‘™๐‘ข๐‘™๐‘ข๐‘– ๐‘ ฬง๐‘– ๐‘ƒ๐‘’๐‘ก๐‘Ÿ๐‘œ๐‘โ„Ž๐‘–๐‘š๐‘–๐‘’, ๐‘‘๐‘’ ๐ฟ๐‘–๐‘ก๐‘’๐‘Ÿ๐‘’ ๐‘ ฬง๐‘– ๐‘†ฬง๐‘ก๐‘–๐‘–๐‘›๐‘ก๐‘’, ๐‘๐‘Ÿ๐‘’๐‘๐‘ข๐‘š ๐‘ ฬง๐‘– ๐‘๐‘’๐‘Ž ๐‘‘๐‘’ ๐‘†ฬง๐‘ก๐‘–๐‘–๐‘›๐‘กฬง๐‘’ ๐ธ๐‘๐‘œ๐‘›๐‘œ๐‘š๐‘–๐‘๐‘’. ๐‘๐‘ข๐‘š๐‘Žฬ†๐‘Ÿ๐‘ข๐‘™ ๐‘Ž๐‘๐‘ ๐‘œ๐‘™๐‘ฃ๐‘’๐‘›๐‘กฬง๐‘–๐‘™๐‘œ๐‘Ÿ ๐‘‘๐‘’ ๐‘Ž๐‘–๐‘๐‘– ๐‘ ๐‘’ ๐‘Ÿ๐‘–๐‘‘๐‘–๐‘๐‘Žฬ† ๐‘™๐‘Ž ๐‘Ž๐‘๐‘Ÿ๐‘œ๐‘Ž๐‘๐‘’ 65000 ๐‘‘๐‘–๐‘› 66 ๐‘‘๐‘’ ๐‘กฬง๐‘Žฬ†๐‘Ÿ๐‘– ๐‘‘๐‘’ ๐‘๐‘’ ๐‘ก๐‘œ๐‘Ž๐‘ก๐‘’ ๐‘๐‘œ๐‘›๐‘ก๐‘–๐‘›๐‘’๐‘›๐‘ก๐‘’๐‘™๐‘’ ๐‘™๐‘ข๐‘š๐‘–๐‘–.
Precizฤƒri: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menลฃioneazฤƒ cฤƒ activitatea jurnalisticฤƒ este exoneratฤƒ de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacฤƒ se pฤƒstreazฤƒ un echilibru รฎntre libertatea de exprimare ลŸi protecลฃia datelor cu caracter personal. Informaศ›iile din prezentul articol sunt de interes public ศ™i sunt obศ›inute din surse publice deschise.
Publicaศ›ia IncisivdePrahova.ro pune la dispoziศ›ia persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul urmฤƒtorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Actualitate

Uniunea Europeanฤƒ se pregฤƒteศ™te sฤƒ preia conducerea รฎn reglementarea traficului spaศ›ial

Publicat

acum 9 ore

pe

septembrie 20, 2026

De

Incertitudinile din programul american TraCSS deschid calea pentru consolidarea modelului european

Uniunea Europeanฤƒ ar putea deveni principalul actor รฎn stabilirea politicilor, standardelor ศ™i cerinศ›elor de autorizare privind siguranศ›a operaศ›iunilor sateliศ›ilor la nivel mondial. Posibila schimbare de poziศ›ionare are loc pe fondul incertitudinilor legate de viitorul sistemului american Traffic Coordination System for Space (TraCSS), coordonat de Departamentul Comerศ›ului din Statele Unite.

Deศ™i programul american ar putea fi relansat sau consolidat pe termen lung, reprezentanศ›i ai industriei spaศ›iale din Statele Unite ศ™i Europa susศ›in cฤƒ interesul pentru iniศ›iativa europeanฤƒ de gestionare a traficului spaศ›ial este รฎn creศ™tere. Programul, cunoscut sub numele de EU Space Surveillance and Tracking Partnership, oferฤƒ servicii de monitorizare orbitalฤƒ ศ™i de prevenire a coliziunilor.

Aproape toศ›i operatorii europeni folosesc deja sistemul

Aproximativ 95% dintre operatorii europeni de sateliศ›i participฤƒ deja la schimbul de date organizat prin EU SST ศ™i beneficiazฤƒ de servicii de avertizare privind riscul de coliziune.

Un proiect de lege european privind operaศ›iunile spaศ›iale ar putea transforma aceastฤƒ participare รฎntr-o obligaศ›ie. Conform prevederilor aflate รฎn pregฤƒtire, toate companiile care opereazฤƒ sateliศ›i destinaศ›i utilizฤƒrii รฎn Europa ar trebui sฤƒ demonstreze cฤƒ sunt conectate la sistem ศ™i cฤƒ respectฤƒ mecanismele comune de siguranศ›ฤƒ.

Programul european colaboreazฤƒ cu Departamentele Comerศ›ului ศ™i Apฤƒrฤƒrii din Statele Unite pentru a evita suprapunerile ศ™i conflictele cu TraCSS. Conferinศ›a AMOS reprezintฤƒ unul dintre forumurile รฎn care oficialii americani ศ™i europeni discutฤƒ compatibilitatea celor douฤƒ iniศ›iative.

Totuศ™i, lipsa unei direcศ›ii clare pentru programul american a complicat coordonarea dintre cele douฤƒ pฤƒrศ›i.

Parteneriatul a ajuns la 19 state membre

รŽn luna iunie, Belgia, Bulgaria, Lituania ศ™i Luxemburg s-au alฤƒturat EU SST. Extinderea a avut loc cu puศ›in timp รฎnaintea aniversฤƒrii a zece ani de la lansarea oficialฤƒ a parteneriatului, marcatฤƒ la 1 iulie.

Prin aderarea celor patru ศ›ฤƒri, numฤƒrul guvernelor participante a ajuns la 19, faศ›ฤƒ de doar cinci state la รฎnceputul programului, รฎn 2016.

Parteneriatul reuneศ™te รฎn prezent Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franศ›a, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, ศšฤƒrile de Jos, Polonia, Portugalia, Romรขnia, Spania ศ™i Suedia.

Iniศ›iativa coopereazฤƒ cu Agenศ›ia Uniunii Europene pentru Programul Spaศ›ial, instituศ›ie care gestioneazฤƒ programele spaศ›iale comune ale blocului comunitar.

Finanศ›area ar putea creศ™te dupฤƒ 2028

Bugetul exact al EU SST este dificil de estimat, deoarece finanศ›area provine din mai multe surse: contribuศ›iile statelor participante, bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021โ€“2027 ศ™i fonduri puse la dispoziศ›ie de alte instituศ›ii financiare europene.

Biroul EU SST nu publicฤƒ un buget anual detaliat. Cu toate acestea, reprezentanศ›ii guvernelor ศ™i ai industriei spaศ›iale se aศ™teaptฤƒ la o creศ™tere semnificativฤƒ a finanศ›ฤƒrii รฎn cadrul viitorului buget european pentru perioada 2028โ€“2034.

Interesul sporit al armatelor europene pentru dezvoltarea unor capabilitฤƒศ›i spaศ›iale autonome ar putea accelera investiศ›iile รฎn sisteme de supraveghere, senzori ศ™i servicii de gestionare a traficului orbital.

Radare ศ™i telescoape monitorizeazฤƒ obiectele aflate pe orbitฤƒ

EU SST este conceput pentru a supraveghea activitatea din spaศ›iu ศ™i pentru a transmite avertizฤƒri privind posibile coliziuni รฎntre sateliศ›i ศ™i alte obiecte orbitale. Serviciile oferite includ:

  • avertizฤƒri privind riscul de coliziune;
  • evaluฤƒri ale riscului asociat reintrฤƒrii obiectelor รฎn atmosferฤƒ;
  • informaศ›ii despre evenimente periculoase, precum dezintegrarea sau fragmentarea sateliศ›ilor;
  • monitorizarea resturilor spaศ›iale care pot ameninศ›a infrastructura orbitalฤƒ.

Sistemul se bazeazฤƒ pe o reศ›ea formatฤƒ din aproximativ 70 de radare ศ™i telescoape amplasate รฎn statele participante. Cele mai multe dintre aceste echipamente sunt deศ›inute รฎn prezent de structuri militare naศ›ionale.

Obiectivul pe termen lung este ca reศ›eaua sฤƒ ajungฤƒ la un echilibru รฎntre senzorii guvernamentali, militari ศ™i civili, pe de o parte, ศ™i echipamentele operate de companii comerciale, pe de altฤƒ parte.

Industria privatฤƒ devine un pilon al supravegherii spaศ›iale

รŽn prezent, opt companii comerciale furnizeazฤƒ date de conศ™tientizare a situaศ›iei spaศ›iale cฤƒtre reศ›eaua EU SST. Valoarea totalฤƒ a contractelor รฎncheiate cu aceศ™ti furnizori este estimatฤƒ la aproximativ 700 de milioane de dolari รฎn acest an.

Instituศ›iile europene ศ™i parteneriatul EU SST รฎncearcฤƒ sฤƒ extindฤƒ rapid numฤƒrul companiilor capabile sฤƒ proiecteze ศ™i sฤƒ opereze senzori, sฤƒ genereze date de urmฤƒrire orbitalฤƒ ศ™i sฤƒ ofere servicii operatorilor de sateliศ›i.

Pentru atingerea acestui obiectiv sunt utilizate mai multe mecanisme de finanศ›are ศ™i cofinanศ›are. Un exemplu รฎl reprezintฤƒ programul de granturi inclus รฎn iniศ›iativa Horizon Europe, dedicatฤƒ dezvoltฤƒrii tehnologiilor viitorului.

Planul de lucru Horizon Europe pentru perioada 2026โ€“2027 include trei categorii de finanศ›ฤƒri destinate dezvoltฤƒrii tehnologiilor de urmฤƒrire spaศ›ialฤƒ. Bugetul cumulat al acestor granturi este de aproximativ 55 de milioane de lire sterline, echivalentul a circa 63 de milioane de dolari.

Bruxellesul cautฤƒ o industrie spaศ›ialฤƒ competitivฤƒ

Forumul pentru industrie ศ™i startup-uri al Uniunii Europene dedicat gestionฤƒrii traficului spaศ›ial reuneศ™te de douฤƒ ori pe an reprezentanศ›ii EU SST ศ™i peste 100 de companii private specializate รฎn urmฤƒrirea obiectelor orbitale.

Discuศ›iile vizeazฤƒ extinderea reศ›elei de senzori, dezvoltarea de noi servicii ศ™i consolidarea bazei industriale europene. Cea mai recentฤƒ reuniune a avut loc รฎn luna martie, iar urmฤƒtoarele evenimente ar urma sฤƒ marcheze ศ™i aniversarea oficialฤƒ a programului.

รŽn ultimul deceniu, EU SST a furnizat servicii de prevenire a coliziunilor pentru peste 100 de operatori din 40 de ศ›ฤƒri. Conducerea parteneriatului susศ›ine cฤƒ programul a contribuit la formarea unei reศ›ele europene performante de conศ™tientizare a situaศ›iei spaศ›iale ศ™i la dezvoltarea unei industrii competitive.

Autonomia strategicฤƒ, obiectivul final

Extinderea parteneriatului ศ™i creศ™terea finanศ›ฤƒrilor reflectฤƒ ambiศ›ia Uniunii Europene de a-ศ™i reduce dependenศ›a de infrastructurile spaศ›iale externe.

Prin integrarea senzorilor militari, civili ศ™i comerciali, precum ศ™i prin dezvoltarea unor companii europene capabile sฤƒ furnizeze tehnologii ศ™i servicii specializate, Bruxellesul urmฤƒreศ™te sฤƒ construiascฤƒ un sistem autonom de gestionare a traficului spaศ›ial.

Obiectivul final este atingerea autonomiei strategice รฎn domeniul monitorizฤƒrii orbitale, รฎntr-un moment รฎn care numฤƒrul sateliศ›ilor creศ™te rapid, iar riscurile generate de resturile spaศ›iale, interferenศ›ele ศ™i activitฤƒศ›ile militare din spaศ›iu devin tot mai complexe.

Citeste in continuare

Actualitate

Nammo dezvoltฤƒ un motor de rachetฤƒ pentru noua versiune cu razฤƒ extinsฤƒ a sistemului IRIS-T

Publicat

acum o zi

pe

septembrie 19, 2026

De

Proiect norvegian pentru interceptori capabili sฤƒ loveascฤƒ ศ›inte la 80 de kilometri

Compania norvegianฤƒ Nammo a รฎnceput lucrฤƒrile preliminare pentru dezvoltarea unui prototip de motor de rachetฤƒ destinat unei viitoare versiuni cu razฤƒ lungฤƒ de acศ›iune a sistemului german de apฤƒrare antiaerianฤƒ IRIS-T.

Noul motor ar urma sฤƒ echipeze interceptorul IRIS-T SLX, dezvoltat de compania germanฤƒ Diehl. Proiectul se aflฤƒ รฎntr-o etapฤƒ incipientฤƒ, iar Nammo intenศ›ioneazฤƒ sฤƒ construiascฤƒ primul prototip cรขt mai curรขnd posibil.

โ€žEste un proiect complet nou pentru noiโ€, a explicat un manager al programului, sub protecศ›ia anonimatului. Potrivit acestuia, dezvoltarea nu se bazeazฤƒ รฎn mod semnificativ pe tehnologii sau programe anterioare ale companiei.

Teste statice la baza de producศ›ie din Raufoss

Primele activitฤƒศ›i de testare sunt planificate la uzina Nammo din Raufoss, localitate aflatฤƒ la peste 100 de kilometri nord de Oslo. Inginerii vor efectua inclusiv teste statice de ardere pentru a verifica rezultatele analizelor tehnice ศ™i ale simulฤƒrilor computerizate.

รŽn funcศ›ie de rezultate, proiectul va fi ajustat รฎnainte de trecerea la etapele urmฤƒtoare.

Motorul va utiliza o arhitecturฤƒ de tip โ€ždual pulseโ€, conceputฤƒ pentru a asigura douฤƒ faze distincte de propulsie. Combustibilul va fi proiectat pentru a furniza un anumit profil de tracศ›iune, รฎn timp ce motorul va fi รฎmpฤƒrศ›it รฎn douฤƒ secศ›iuni separate. Aceastฤƒ configuraศ›ie poate permite interceptorului sฤƒ-ศ™i gestioneze mai eficient energia pe durata zborului ศ™i sฤƒ-ศ™i รฎmbunฤƒtฤƒศ›eascฤƒ performanศ›ele la distanศ›e mari.

Diehl pregฤƒteศ™te primele teste ale interceptorului SLX

Diehl urmฤƒreศ™te efectuarea รฎn 2027 a primului test de tragere pentru versiunea terestrฤƒ IRIS-T SLX. Testul este descris ca o etapฤƒ iniศ›ialฤƒ de dezvoltare ศ™i de verificare a integritฤƒศ›ii sistemului.

Producศ›ia de serie a rachetei cu razฤƒ extinsฤƒ este programatฤƒ, potrivit planurilor actuale, pentru 2029.

IRIS-T SLX ar urma sฤƒ intercepteze ศ›inte aflate la o distanศ›ฤƒ de pรขnฤƒ la 80 de kilometri, aproximativ dublu faศ›ฤƒ de raza modelului IRIS-T SLM. Noua versiune este destinatฤƒ combaterii avioanelor de vรขnฤƒtoare, bombardierelor, dronelor de mare anduranศ›ฤƒ ศ™i aeronavelor de sprijin.

Interceptorul a fost prezentat pentru prima datฤƒ de Diehl la Salonul Aeronautic de la Berlin din 2024.

Ucraina raporteazฤƒ o ratฤƒ de succes de 95%

Potrivit reprezentanศ›ilor Diehl, forศ›ele ucrainene au utilizat sistemele IRIS-T SLS ศ™i IRIS-T SLM pentru a distruge peste 1.000 de ศ›inte ruseศ™ti de la รฎnceputul invaziei, รฎn 2022.

Cele douฤƒ versiuni, destinate apฤƒrฤƒrii la distanศ›ฤƒ scurtฤƒ ศ™i medie, ar fi รฎnregistrat o ratฤƒ de lovire de aproximativ 95% รฎn timpul conflictului. Printre ศ›intele interceptate s-ar fi numฤƒrat rachete de croazierฤƒ Kh-101 ศ™i 3M14 Kalibr, precum ศ™i drone Shahed-136.

O alternativฤƒ la sistemele Patriot

Directorul executiv al Diehl, Helmut Rauch, a declarat รฎn luna iulie cฤƒ versiunea SLX ar putea reduce dependenศ›a Europei de rachetele americane Patriot.

Sistemele Patriot sunt รฎntr-o perioadฤƒ de deficit, iar Ucraina a solicitat รฎn mod repetat aliaศ›ilor occidentali sฤƒ transfere urgent o parte din stocurile disponibile pentru consolidarea apฤƒrฤƒrii antiaeriene.

Dezvoltarea unui interceptor european cu razฤƒ mai mare ar putea contribui la diminuarea presiunii asupra rezervelor americane ศ™i la creศ™terea autonomiei strategice a statelor europene.

Un lansator comun pentru rachete SLM ศ™i SLX

Noul interceptor ar putea fi integrat pe un lansator comun capabil sฤƒ transporte atรขt rachete SLX, cรขt ศ™i rachete SLM. Astfel, operatorii ar putea configura รฎncฤƒrcฤƒturi mixte, adaptate tipurilor diferite de ameninศ›ฤƒri.

Versiunea SLX va utiliza, de asemenea, o parte importantฤƒ din infrastructura deja asociatฤƒ modelului SLM. Printre elementele comune se numฤƒrฤƒ radarul, centrul tactic de operaศ›iuni ศ™i componentele software.

Aceastฤƒ compatibilitate ar putea simplifica instruirea personalului, logistica ศ™i integrarea noului interceptor รฎn unitฤƒศ›ile care opereazฤƒ deja sistemul IRIS-T.

IRIS-T, componentฤƒ importantฤƒ a apฤƒrฤƒrii europene

Germania, Estonia, Letonia, Bulgaria, Suedia, Danemarca ศ™i Elveศ›ia se numฤƒrฤƒ printre statele europene care au achiziศ›ionat versiunea IRIS-T SLM.

Sistemul este ศ™i una dintre componentele centrale ale Iniศ›iativei Europene Sky Shield, program destinat consolidฤƒrii capacitฤƒศ›ilor continentului รฎn domeniul apฤƒrฤƒrii antiaeriene ศ™i antirachetฤƒ.

รŽn paralel cu dezvoltarea SLX, Nammo รฎศ™i extinde producศ›ia de motoare pentru versiunile SLS ศ™i SLM, considerate esenศ›iale pentru apฤƒrarea terestrฤƒ a Ucrainei. Compania norvegianฤƒ susศ›ine cฤƒ va creศ™te semnificativ volumele de producศ›ie pentru aceste programe.

Citeste in continuare

Actualitate

Forศ›ele Aeriene ale SUA pregฤƒtesc achiziศ›ia unui Boeing 737 MAX pentru transportul oficialilor

Publicat

acum 3 zile

pe

septembrie 18, 2026

De

Un avion comercial ar putea fi transformat รฎntr-o aeronavฤƒ militarฤƒ

Forศ›ele Aeriene ale Statelor Unite intenศ›ioneazฤƒ sฤƒ achiziศ›ioneze un Boeing 737 MAX pentru extinderea flotei de avioane dedicate transportului oficialilor de rang รฎnalt. Dacฤƒ planul va fi pus รฎn aplicare, aceasta ar putea fi prima utilizare a acestui model Boeing รฎntr-o misiune militarฤƒ.

Decizia vine dupฤƒ ce Legea privind autorizarea apฤƒrฤƒrii naศ›ionale pentru anul fiscal 2026 a alocat 250 de milioane de dolari pentru extinderea capabilitฤƒศ›ilor aeronavelor C-40. รŽn nomenclatura Forศ›elor Aeriene, C-40 desemneazฤƒ versiunile anterioare ale modelului 737, adaptate pentru transportul executiv militar.

Deocamdatฤƒ, autoritฤƒศ›ile americane nu au precizat cรขt va costa noua aeronavฤƒ ศ™i nici cรขnd ar urma sฤƒ fie livratฤƒ.

Un contract important pentru Boeing, รฎntr-un moment dificil

Achiziศ›ia ar putea reprezenta o oportunitate semnificativฤƒ pentru Boeing, care รฎncearcฤƒ sฤƒ accelereze producศ›ia familiei 737 MAX. Modelul este una dintre principalele surse de venit ale companiei, รฎnsฤƒ ritmul de fabricaศ›ie a rฤƒmas sub aศ™teptฤƒri.

737 MAX a traversat o perioadฤƒ dificilฤƒ dupฤƒ douฤƒ accidente produse รฎn 2018 ศ™i 2019, tragedii care au determinat menศ›inerea la sol a รฎntregii flote timp de peste un an. รŽn ianuarie 2024, desprinderea รฎn timpul zborului a unui panou care รฎnchidea o ieศ™ire de urgenศ›ฤƒ de la un alt aparat 737 MAX a declanศ™at o nouฤƒ crizฤƒ ศ™i a intensificat controalele autoritฤƒศ›ilor de reglementare.

Forศ›ele Aeriene nu au ales รฎncฤƒ versiunea aeronavei

Comandamentul pentru Mobilitate Aerianฤƒ nu a precizat ce variantฤƒ a modelului 737 MAX este vizatฤƒ. รŽn luna iulie, รฎnsฤƒ, instituศ›ia a solicitat informaศ›ii din partea industriei pentru servicii de instruire รฎn zbor pe aeronave 737-8 MAX, un indiciu cฤƒ aceastฤƒ versiune ar putea fi luatฤƒ รฎn calcul.

Dupฤƒ achiziศ›ie, aeronava ar trebui modificatฤƒ pentru misiuni militare. Procesul ar putea include instalarea unor sisteme de comunicaศ›ii securizate, precum ศ™i a unor echipamente de avertizare ศ™i contramฤƒsuri defensive.

C-40 ศ™i C-32, sub presiunea cererii

Forศ›ele Aeriene opereazฤƒ รฎn prezent aeronavele C-40 ศ™i C-32 pentru transportul oficialilor guvernamentali. C-32 este utilizat รฎn principal pentru deplasฤƒrile celor mai importanศ›i cinci demnitari americani: vicepreศ™edintele, prima doamnฤƒ sau primul domn, secretarul apฤƒrฤƒrii, preศ™edintele Comitetului รŽntrunit al ศ˜efilor de State Majore ศ™i secretarul de stat.

Aeronavele C-40 pot prelua, la nevoie, misiuni alocate รฎn mod normal flotei C-32. Cererea pentru ambele tipuri de avioane a crescut รฎn ultimii ani, ceea ce a amplificat presiunea asupra capacitฤƒศ›ii de transport executiv.

Boeing 737, singura opศ›iune americanฤƒ disponibilฤƒ

Congresul a respins anterior รฎncercarea Forศ›elor Aeriene de a extinde flota C-40. La acel moment, oficialii militari argumentau cฤƒ aceste aeronave ar putea suplimenta flota C-32, insuficientฤƒ pentru a acoperi toate solicitฤƒrile de transport ale celor mai รฎnalศ›i oficiali ai administraศ›iei americane.

Aeronava de bazฤƒ a modelului C-32 este Boeing 757, รฎnsฤƒ producศ›ia acestui avion a fost รฎncheiatฤƒ. รŽn consecinศ›ฤƒ, Boeing 737 a rฤƒmas singurul avion comercial american cu fuselaj รฎngust, disponibil รฎn producศ›ie ศ™i potrivit pentru extinderea flotei de transport executiv.

Prin transformarea unui 737 MAX รฎntr-o aeronavฤƒ militarฤƒ, Forศ›ele Aeriene ar putea obศ›ine o platformฤƒ modernฤƒ ศ™i disponibilฤƒ pentru misiuni oficiale, รฎn timp ce Boeing ar primi un contract care ar consolida programul celui mai important avion comercial al companiei.

Citeste in continuare

Aveศ›i un PONT?

Cel mai complet ziar de investigaศ›ii dedicat cititorilor din Romรขnia. Aveศ›i un pont despre fapte de corupศ›ie la nivel local ศ™i/sau naศ›ional? Garantฤƒm confidenศ›ialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigaศ›ii - Secศ›ia Anticorupศ›ie

ศ˜tiri calde

Exclusiv9 ore ago

Mafia Antigrindinฤƒ, rachetele de aur ศ™i ministra U.S.R. care se ascunde dupฤƒ nori

รŽntrโ€‘un colศ› de Europฤƒ numit Romรขnia, cineva a avut o idee genialฤƒ: โ€žDacฤƒ tot nu putem conduce agricultura, hai mฤƒcar...
Exclusiv9 ore ago

Republica T.C.E. PLOIEศ˜TI:ย  CV-ul cu 16 vieศ›i, fina tuturor banilor ศ™i Raportul care nu existฤƒ

  Dl. Taboi, omul-orchestrฤƒ care cรขntฤƒ doar la… raport รŽn imperiul lui Nae Comisionaruโ€™, unde clanul conduce iar autobuzele crapฤƒ...
Exclusiv9 ore ago

Ploieศ™ti, oraศ™ul โ€žregeneratโ€ pe hรขrtie: Imperiul neregulilor sub Poliศ›eanu, disecat de Curtea de Conturi

ย Raportul Curศ›ii de Conturi a Romรขniei โ€“ Camera de Conturi Prahova privind situaศ›iile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploieศ™ti la 31.12.2025....
Exclusivo zi ago

Lovitura Curศ›ii de Conturi รฎn „Mafia Antigrindinฤƒ” –ย  Fermierii din Prahova ศ™i Vrancea nu mai sunt โ€žnebuniiโ€ din cรขmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)

MAFIA ANTIGRINDINฤ‚ รŽN COLศšUL RINGULUI – Cum trage statul cu rachete รฎn nori, cu facturi รฎn buget ศ™i cu noroi...
Exclusivo zi ago

REPUBLICA T.C.E. PLOIESTI โ€“ FEUDA LUI NAE COMISIONARUโ€™, FEMEIA-ORCHESTRฤ‚ ศ˜I ORGANIGRAMA CU CHILOศšI

ย Republica TCE โ€“ de la societate publicฤƒ la birt de garฤƒ รŽntr-un colศ› de oraศ™ numit pompos โ€œsocietate de transport...
Exclusiv2 zile ago

Republica permanenศ›ei pe dos: la IPJ Braศ™ov, ศ™efii รฎncaseazฤƒ, fraierii vegheazฤƒ

Permanenศ›ฤƒ de lux pentru ศ™efi, โ€žpatriotismโ€ gratis pentru subalterni รŽn timp ce poliศ›iศ™tii de execuศ›ie din IPJ Braศ™ov sunt รฎmpinศ™i...
Exclusiv4 zile ago

M.A.I. – „Concursul-fantomฤƒโ€ de la Dinamo: cรขnd posturile se dau, dar nu se prea iau

Concurs cu final anunศ›at: โ€žSe cautฤƒ ofiศ›er, preferabil deja alesโ€ Clubul Sportiv Dinamo Bucureศ™ti a reuศ™it, รฎncฤƒ o datฤƒ, performanศ›a...
Exclusiv4 zile ago

Sanatate, frate! Politia Romรขnฤƒ descoperฤƒ, dupฤƒ trei ani de basme, cฤƒ sediile chiar au nevoie de autorizaศ›ie sanitarฤƒ

Trei ani ne-au ศ›inut lecศ›ii cu โ€žnu trebuie autorizaศ›ie, totul e รฎn regulฤƒโ€, iar acum un rฤƒspuns oficial al Poliศ›iei...
Exclusiv4 zile ago

113 poliศ›iศ™ti, salvaศ›i รฎn ultimele 14 zile de la โ€ždestituire cu acte รฎn regulฤƒโ€. Statul romรขn, specialist รฎn oameni cu termen de expirare

Cรขnd nu mai ai bani, tai de la investiศ›ii. Cรขnd nu mai ai idei, tai de la dreptate. Cรขnd nu...
Exclusiv4 zile ago

โ€žPoliศ›iศ™ti de penitenciare cu apucฤƒturi de infractoriโ€ โ€“ sau cum a ajuns Facebook noul gard al puศ™cฤƒriei

Libertatea de exprimare cu cagula pe faศ›ฤƒ Federaศ›ia Sindicatelor din Administraศ›ia Naศ›ionalฤƒ a Penitenciarelor (FSANP) loveศ™te cu o รฎntrebare care...
Exclusiv5 zile ago

Marele frate digital ศ™i mica uศ™ฤƒ din spate: Legea 123/2026 ศ™i aventura romรขneascฤƒ a supravegherii โ€žcu bunฤƒ-credinศ›ฤƒโ€

Despre imunitฤƒศ›i cibernetice, mandate devenite decor legislativ ศ™i breศ™e care par sฤƒ aibฤƒ mai mulศ›i spectatori decรขt proprietarul sistemului atacat...
Exclusiv5 zile ago

Eโ€‘pontajul, sfรขntul graal al MAI: รฎศ›i numฤƒrฤƒ fiecare minut, dar ghidul e secret de statโ€ฆ cu drepturi de autor

Ministerul Afacerilor Interne a inventat aplicaศ›ia perfectฤƒ: รฎศ›i calculeazฤƒ munca, concediul ศ™i orele suplimentare, dar refuzฤƒ sฤƒโ€‘ศ›i spunฤƒ cum. Ghidul...
Exclusiv5 zile ago

Imperiul cu bule stinse: โ€žfamiliaโ€ Cocaโ€‘Cola Ploieศ™ti, รฎntre cumetrii, maศ™ini de firmฤƒ ศ™i sclavie la normฤƒ

Toamna la Cocaโ€‘Cola: frunzele cad, oamenii picฤƒ din picioare A venit toamna ศ™i la Cocaโ€‘Cola Ploieศ™ti. Doar cฤƒ, รฎn loc...
Exclusiv6 zile ago

GNM Prahova dฤƒ cu „sancศ›iunea”, APM Prahova spalฤƒ pฤƒcatele: staศ›ia de epurare de la Corlฤƒteศ™ti, cloaca โ€žautorizatฤƒโ€ a Prahovei (I)

Staศ›ia fantomฤƒ care โ€žcurฤƒศ›ฤƒโ€ banii, nu apele: corupศ›ie la chiuvetฤƒ รฎn Prahova Staศ›ia care trebuia sฤƒ spele apele, nu conศ™tiinศ›ele...
Exclusiv6 zile ago

Ajutoarele de deces รฎngheศ›ate la 2017. Cum รฎศ™i ascunde Poliศ›ia Romรขnฤƒ formulele de calcul dupฤƒ ศ™tampila โ€žsecret de serviciuโ€

Familiile poliศ›iศ™tilor morศ›i รฎn activitate sau รฎn timpul serviciului descoperฤƒ abia la final, รฎn faศ›a ghiศ™eului, cฤƒ โ€žsprijinul statuluiโ€ e...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv