Administratie
Primăria condusa de Nicușor Dan e tot mai departe de a utiliza fonduri europene pentru termoficare
Etapa în care se intră din nou în buzunarele bucureştenilor urmează.
Nu mai surprinde pe nimeni că de mai bine de 1 an de zile bucureștenii se confruntă cu lipsa apei calde. Iarna trecută nici căldura nu a ajuns în casele oamenilor. În curând frigul își va face simțită prezența, dar asta nu a motivat municipalitatea să se asigure că oamenii vor avea căldură în case. De ce spunem așa? Pentru că investițiile în infrastructura de termoficare, promise și trâmbițate de edilul Nicușor Dan, nu prea se văd.
Deși sunt deschise mai multe șantiere în București pentru înlocuirea țevilor învechite de zeci de ani, lucrările se derulează greoi, iar la final sunt inaugurate maxim câteva sute de metri. Și toate astea în condițiile în care sistemul de termoficare din București, primul ca lungime din UE și al doilea din lume, cuprinde aproximativ 940 km de conducte primare și circa 2.800 km de conducte secundare, marea majoritate deteriorate și avariate.
După preluarea mandatului, primarul general a obținut o mare victorie! În noiembrie 2020 a semnat contractul de finanțare pentru reabilitarea a 106 km de rețea (212 km tur retur) cu fonduri europene care trebuie cheltuite până la sfârșitul lui 2023. Vestea a produs bucurie printre locuitori care nu și-au pierdut speranța că lucrurile se vor aranja și nu vor mai suferi din cauza lipsei apei calde și căldurii.
Timpul a trecut, dar investițiile au întârziat să apară. Sau măcar să înceapă, deși edilul a început anul 2021 în forță și a organizat chiar o întâlnire cu reprezentanți ai antreprenorilor potențiali interesați de participarea la execuția lucrărilor în proiect (de altfel, inițiativă criticată în anumite cercuri pentru că ar fi putut crea un anumit avantaj necompetitiv).
Licitația de achiziție a lucrărilor de execuție, împărțită în 5 loturi și în valoare estimată de 1.171.192.503,07 lei fără TVA, a fost lansată abia în ianuarie 2022, la mai mult de 1 an de zile de la semnarea contractului de finanțare și asta doar din cauza ambiției consilierului edilului pentru achiziții publice la acel moment, Tinel Speranțiu TICU.
Acesta a propus încheierea unui acord cadru cu câte 5 contracte subsecvente, adică 25 de contracte în total, situație ce presupunea obținerea a peste 20 de expertize tehnice și 40 de avize pentru fiecare dintre cele 25 contracte! Maculatură, nu glumă!
Funcționarii de la Direcția care se ocupă de proiectele finanțate din fonduri externe nu au fost de acord cu propunerea consilierului și i-au atras atenția că se va întârzia executarea lucrărilor și se vor pierde banii dați de UE. Unii dintre aceștia au fost ulterior și îndepărtați din funcțiile deținute și aduși în fața unor comisii de cercetare disciplinară (sigur, nu știm cu certitudine acuzațiile ce li s-au adus, dar nu putem exclude nicio ipoteză…).
Și uite așa s-a discutat în contradictoriu mai bine de 1 an, pe nervii, banii şi disconfortul bucureștenilor.
S-a lansat licitația, s-au depus ofertele de către antreprenorii interesați (printre care CONSTRUCȚII ERBAȘU, SICOR, ENERGOMONTAJ, ELSACO ELECTRONIC) și ce să vezi? Ofertele depuse au depășit valoarea estimată de municipalitate cu peste 10%, adică cu mai mult de 117.000.000 lei.
Incompetența propriilor consilieri îl pune pe edil în fața unei singure soluții, să identifice surse proprii pentru majorarea valorii achiziției, adică din banii cetățenilor, cheltuieli care din start vor fi neeligibile spre decontare din fondurile europene alocate investiției.
Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât Primăria Capitalei nu dispune de sume pentru majorarea valorii achiziției. Și chiar dacă ar putea să o plătească, de ce ar trebui să luăm bani din buzunarele bucureștenilor ca să plătim inerția edilului? Cine se face vinovat de faptul că nu a fost lansată achiziția după semnarea contractului de finanțare, atunci când prețul materialelor și accesoriilor necesare nu se ridica la valoarea de astăzi? Nici măcar nu putem spune răspicat că au fost interese obscure la mijloc ci pur și simplu incompetență și iresponsabilitate..
Să ai responsabilitatea intereselor cetățenilor, să cunoști starea dezastruoasă a sistemului bucureștean de termoficare, să ai la dispoziție sursă de finanțare și să ignori puncte de vedere de specialitate insistând pe modificări ale cadrului de licitare a lucrărilor, la care să renunți apoi după o lungă perioadă, punând în risc întreaga investiție este ceea ce au făcut edilul Nicușor DAN și consilierul său Tinel Speranțiu TICU.
Presiunea timpului rămas pentru execuția lucrărilor își spune și ea cuvântul. Ce șanse mai sunt să finalizăm înlocuirea a 106 km de conductă până în decembrie 2023 având în vedere cam cât durează la Primăria din București o decizie de lansare a licitației? Cam niciuna…
Pare a fi pierdută și varianta fazării investiției într-un viitor program european (2021 – 2027), întrucât aceasta este posibilă doar dacă există recepție făcută pentru un tronson oricât de mic. Adică ar trebui finalizată procedura de atribuire pentru cel puțin un lot din cele 5, ar trebui predat amplasamentul și achitat avansul, iar antreprenorul ar trebui să termine o parte/un segment din el care să fie recepționat de către autoritatea contractantă și acceptat spre decontare.
Mai mult, în perioade cu temperaturi scăzute lucrările nu pot fi executate. Astfel, nimeni nu crede la acest moment că toate etapele enumerate se pot întâmpla înainte de finalul lui decembrie 2023.
Plecând de la situația prezentă este foarte dificil de spus cine poate interveni să miște lucrurile. Trebuie să știm că în primăria condusă de Nicușor DAN de proiectele cu finanțare europeană se ocupă mai multe Direcții, cum ar fi Direcția Generală Management Proiecte cu Finanțare Externă (ale cărei opinii au fost ignorate până în prezent), Direcția Generală Investiții, Direcția Generală Achiziții Publice. Nu știm din partea căreia se așteaptă o inițiativă de a solicita alocarea de fonduri suplimentare pentru continuarea licitației și nici nu putem anticipa răspunsul.
Altfel spus, primăria nu valorifică oportunități de finanțare consistentă pentru reabilitarea a 106 km de rețea, dar primarul se laudă pe contul personal de Facebook cu demararea lucrărilor pentru reabilitarea a 700 metri de conductă în Pantelimon și alți 400 metri înlocuiți de la începutul anului 2022 în zona Bd. Ion Mihalache.
De altfel, edilul declară că în aproximativ 2 ani (de la începutul anului 2021) Energetica Servicii a reușit să modernizeze circa 22 km de conductă (11 km de fapt pentru că sunt tur retur) în diverse zone din municipiul București. Cum se vor descurca bucureștenii care plătesc apă caldă și căldură inexistente, chiar mai scump decât iarna trecută, după ce municipalitatea a decis dublarea prețului gigacaloriei în această primăvară?
Acestea sunt adevărurile pe care domnul primar Nicușor DAN omite să le spună în numeroasele ieșiri publice pe care le-a avut în ultimele luni! Evită să vorbească de POIM! Să sperăm că nu a abandonat proiectul și facem apel să ia măsuri pentru a putea măcar faza proiectul! Nevalorificarea acestei oportunități arată că nu e vorba doar de greaua moștenire cum pretinde Nicușor DAN, ci și de incapacitatea sa…
Anonymous
Administratie
Un pod nou peste Teleajen va fi construit la Drajna după aproape un secol
Contract de 32,5 milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii
La Drajna urmează să fie construit un nou pod peste râul Teleajen, pe Drumul Județean 102B, la 91 de ani de la inaugurarea actualei construcții. Contractul pentru realizarea investiției va fi semnat joi de președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu.
Potrivit informațiilor transmise de Consiliul Județean Prahova, valoarea proiectului este estimată la 32,5 milioane de lei. Lucrările vizează edificarea unui pod cu o lungime de aproximativ 163 de metri, prevăzut cu două trotuare și cu o platformă rutieră de 7,80 metri lățime.
Legătură strategică între Prahova și Buzău
Noul pod va fi amplasat pe un traseu rutier important, care asigură legătura dintre DN1A și DN10, în direcția județului Buzău. Autoritățile susțin că investiția va contribui la fluidizarea traficului și la creșterea siguranței pentru șoferi și pietoni.
Proiectul este considerat unul major pentru infrastructura rutieră din zona Drajna, unde actuala construcție nu mai corespunde cerințelor de trafic și de siguranță ale prezentului.
Podul vechi va fi păstrat pentru pietoni
Actualul pod peste Teleajen a fost construit în anul 1935. După finalizarea noii construcții, acesta nu va fi demolat, ci va intra într-un proces de reabilitare și conservare.
Conform informațiilor prezentate de Consiliul Județean Prahova, podul istoric va fi destinat ulterior circulației pietonale, urmând să rămână un reper al infrastructurii locale și după deschiderea noului obiectiv rutier.
Administratie
Proiectul privind reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, lansat în dezbatere publică
MADR a publicat proiectul de modificare a schemei de ajutor de stat
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014, act normativ prin care a fost instituită schema de ajutor de stat destinată reducerii accizei la motorina utilizată în agricultură.
Schema are ca obiectiv diminuarea costurilor suportate de fermieri pentru combustibilul folosit în desfășurarea lucrărilor agricole.
Propunerile pot fi transmise în termen de 10 zile
Cetățenii, organizațiile și instituțiile interesate pot transmite în scris opinii, propuneri sau sugestii cu privire la proiect, în termen de 10 zile de la data publicării acestuia.
Observațiile pot fi trimise la adresa de e-mail:
Pentru a fi luate în considerare, propunerile trebuie să indice articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă.
Cerințe pentru transmiterea observațiilor
Persoanele sau organizațiile care formulează observații trebuie să menționeze:
- articolul sau articolele vizate;
- data transmiterii;
- numele expeditorului sau al organizației;
- datele de contact.
Proiectul și documentele aferente sunt disponibile pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în secțiunea dedicată transparenței decizionale.
Administratie
România pledează la Dublin pentru investiții în cercetare, proteine vegetale și sănătatea animalelor
Tánczos Barna: Tranziția către noile standarde europene trebuie să protejeze fermierii și competitivitatea agriculturii
Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat, în perioada 6–8 septembrie 2026, la reuniunea informală a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, desfășurată la Dublin, în Irlanda.
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), discuțiile au vizat viitorul sectoarelor zootehnic și proteic, reducerea dependenței Uniunii Europene de importurile de proteine vegetale și măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor la animale.
Cercetarea și inovarea, esențiale pentru competitivitatea fermelor
În cadrul intervenției sale, Tánczos Barna a subliniat că dezvoltarea cercetării și inovării reprezintă o condiție esențială pentru creșterea competitivității agriculturii europene.
Ministrul a evidențiat nevoia unor soluții moderne pentru sectoarele zootehnic și proteic, precum și importanța diminuării dependenței UE de importurile de proteine vegetale. În opinia sa, obiectivele europene nu pot fi atinse fără alocări financiare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și investiții în ferme.
România cere o tranziție echilibrată în domeniul bunăstării animalelor
Oficialul român a pledat pentru o trecere graduală și echilibrată la noile cerințe europene privind bunăstarea animalelor.
Potrivit MADR, România susține ca fermierii să beneficieze de sprijin financiar adecvat pentru adaptarea fermelor și a echipamentelor la noile standarde. Măsurile trebuie să protejeze investițiile realizate deja de agricultori și să nu afecteze competitivitatea acestora pe piața europeană.
Tánczos Barna a susținut, de asemenea, necesitatea unor reguli proporționale în ceea ce privește transportul animalelor, astfel încât normele europene să țină cont atât de protecția animalelor, cât și de realitățile economice și logistice ale sectorului agricol.
Prevenirea bolilor, o prioritate pentru sectorul ovin și porcin
În cadrul dezbaterilor dedicate strategiei europene pentru creșterea animalelor, ministrul Agriculturii a adus în atenție problema prevenirii și combaterii bolilor.
Subiectul este deosebit de important pentru România, în contextul provocărilor cu care se confruntă sectoarele ovin și porcin. Tánczos Barna a salutat orientarea strategică și științifică propusă la nivel european pentru prevenirea bolilor și intervenția rapidă în cazul apariției acestora.
Ministrul a solicitat ca noile principii europene să fie transpuse cât mai rapid în legislația Uniunii Europene, astfel încât statele membre să poată beneficia de instrumente mai eficiente pentru monitorizarea și gestionarea focarelor.
România, Bulgaria, Grecia și Croația pregătesc o acțiune comună
În marja reuniunii de la Dublin, Tánczos Barna a avut discuții bilaterale cu omologii săi din Bulgaria, Grecia și Croația. Cele patru state se confruntă cu probleme similare în ceea ce privește bolile care afectează sectorul ovin.
Conform comunicării MADR, oficialii au convenit asupra unei acțiuni comune și asupra acordării de sprijin reciproc pentru gestionarea acestor provocări.
Cooperarea regională ar urma să vizeze schimbul de informații, coordonarea măsurilor sanitare-veterinare și susținerea unor soluții comune la nivel european pentru protejarea efectivelor de animale și a fermierilor.
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum o zi„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
-
Exclusivacum 2 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum o ziBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Featuredacum o ziCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI
-
Exclusivacum 2 zile„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră



