Administratie
Începând cu primul trimestru al anului viitor, va fi primul şoc pentru cei care au credite ipotecare/imobiliare legate la IRCC
Vineri, BNR a majorat din nou dobânda de referinţă, de la 4,75% la 5,5%, o creştere de 0,75%, mai puţin decât de aşteptau analiştii. În Ungaria dobânda de referinţă este de 10,25% iar în Polonia este de 6,5% la o inflaţie cam ca în România, de 14-15%.
Dobânda lombard, adică dobânda la care se împrumută băncile de la BNR când au nevoie de lichiditate – şi au! – a crescut de la 5,75% la 6,5%. De fapt aceasta este dobânda „reală” practicată de BNR.
Banca Naţională a majorat dobânda cu doar 0,75%, mai puţin decât se aştepta piaţa, pentru că ultimele date indică o plafonare a inflaţiei în T3/2022 (totuşi să nu uităm că preţurile la energia electrică şi gaze sunt plafonate, iar preţurile reale de pe piaţă pur şi simplu au explodat), după care ar urma intrarea pe un trend de scădere, începând cu T4, asta dacă nu mai apare încă o lebădă neagră.
Dar poate cel mai important lucru pe care l-a menţionat BNR după decizia de vineri, este că economia a intrat într-o perioadă de cvasistagnare – în T2 şi T3 după creşterea neaşteptată din T1 (peste 6%), deci criza, inflaţia, scăderea puterii de cumpărare, recesiunea din economiile occidentale încep să-şi facă simţită prezenţa şi la noi.
Pe piaţa interbancară ROBOR-ul la 3 luni, indicatorul de referinţă pentru o parte din creditele persoanelor fizice şi companii, a urcat extrem de alert în ultima săptămână, fiind cotat la 8,12%, vineri 5 august.
La 1 an ROBOR-ul a fost cotat la 8,34%.
Dobânda interbancară, unde se fac cele mai multe tranzacţii între bănci, a fost cotată vineri la 5,86%, faţă de 4,72% în luna iulie.
Această dobândă stă la baza calculării IRCC-ului, indicatorul de referinţă pentru creditele ipotecare – Prima Casă, Noua Casă, sau cele acordate liber de bănci, fără garanţia statului.
Acum, IRCC este de 2,56%, indicator valabil pentru lunile iulie, august, septembrie.
Pentru octombrie, noiembrie, decembrie, IRCC-ul va fi de 3,9%.
Pentru ianuarie, februarie, martie anul viitor, IRCC-ul va depăşi 5%, după cum arată dobânzile de pe piaţă, asta dacă nu va fi chiar mai mult.
Până acum cei care au luat credite ipotecare/imobiliare nu prea au simţit creşterea dobânzilor, având în vedere decalajul de calcul al IRCC – 6 luni întârziere – şi diferenţa faţă de ROBOR. De aceea toată lumea vrea să schimbe indicatorul de referinţă, să treacă de pe ROBOR la IRCC. Dar şi IRCC-ul va creşte.
De exemplu, pentru cineva care a luat un credit ipotecar de 343.000 de lei, adică echivalentul a 70.000 de euro, în urmă cu 1 an, la un IRCC de 1,08%, cât era atunci, plus marja băncii de 2%, adică o dobândă totală de 3,08%, rezulta o rată lunară de plată de 1.833 de lei. Calculul este sumar, folosit doar ca exemplu.
La un venit de 6.110 lei net, rata la bancă reprezenta 30% din câştigul lunar, adică maximul cât putea acorda o bancă conform normelor.
Acum, când IRCC-ul este 2,56%, plus 2% marja băncii, rezultă o dobândă de 4,56%, ceea ce înseamnă o rată lunară de plată de 2.256 lei, adică 37% din câştigul lunar. 400 de lei în plus la rată contează, dar nu înseamnă o presiune.
Din octombrie, când se va schimba din nou, IRCC-ul va fi 3,9%, plus 2% marja băncii, rezultând o dobândă de 5,9%, şi o rată lunară de plată de 2.639 de lei, adică 43% din câştigul lunar.
Dintr-o dată, în numai 1 an, rata a crescut cu 800 de lei pe lună, deci începe să „usture”. Asta dacă salariul nu s-a majorat între timp.
Din ianuarie 2023, IRCC-ul va creşte la cel puţin 5,2% (un calcul făcut pe datele actuale) la care se adaugă marja băncii de 2%, rezultând o dobândă de 7,2%. Rata de plată va creşte la cel puţin 3.010 lei pe lună, reprezentând 50% din câştigul lunar.
Practic, într-un an şi 6 luni, rata a crescut cu 1.177 de lei, adică cu 60%.
Problema este că, între timp, puterea de cumpărare va scădea cu 20% prin creşterea preţurilor.
Dacă în momentul acordării creditului, la un venit lunat de 6.110 lei şi o rată de 1.833 de lei pe lună, cu o inflaţie de 3%, rata putea fi plătită fără probleme, din primul trimestru al anului viitor situaţia se va schimba radical, amintind de perioada de acum un deceniu, când creşterea cursului francului elveţian şi a euro a dat foarte multe bugete peste cap, declanşând o furie mare a românilor împotriva băncilor.
Cei care au credite imobiliare, care sunt de valori mari, vor simţi în plin lovitura primită prin creşterea IRCC. Asta să nu mai vorbim de faptul că cei care sunt legaţi la ROBOR simt deja exponenţial lovitura primită.
Mulţi nu realizează ce va fi de anul viitor, la cât vor creşte ratele de plată la bancă.
Nu ştiu dacă realizează şi băncile ce furie va veni, pentru că va fi foarte greu de acomodat creşterea ratelor în bugetul unei persoane sau unei familii.
Amânarea plăţii ratelor nu este o soluţie nici pentru clienţi, nici pentru bănci, deci trebuie găsită o altă soluţie.
Exemplul de mai sus se bazează pe faptul că cel care a luat creditul îşi va păstra locul de muncă sau salariul nu va suferi vreo modificare, în sensul reducerii lui, aşa cum s-a întâmplat în criza precedentă.
Oricare dintre aceste situaţii ar reprezenta un dezastru.
Criza actuală nu a adus restructurări, disponibilizări şi tăierea salariilor. Să sperăm că nu va fi cazul.
Oricum, de la anul se va vedea ce înseamnă creşterea dobânzilor, şi nu ştiu câtă lume este pregătită pentru impact.
Cristian Hostiuc
Administratie
Două instanțe dau dreptate polițiștilor în disputa privind sporul pentru condiții grele în concediul de odihnă
Sindicatul „Diamantul” anunță două hotărâri favorabile polițiștilor ale căror indemnizații de concediu au fost calculate fără sporul pentru condiții grele de muncă. Una dintre decizii este definitivă, iar cealaltă poate fi atacată cu recurs.
Sporul, plătit la muncă, dar exclus din indemnizația de concediu
Problema îi afectează pe polițiștii care primesc lunar spor pentru condiții grele de muncă, dar constată că acesta nu este inclus în calculul indemnizației de concediu. Potrivit Sindicatului „Diamantul”, astfel, zilele de odihnă ajung să le reducă veniturile.
Pe 21 octombrie, două instanțe au pronunțat soluții favorabile în acțiuni prin care s-a cerut recalcularea indemnizațiilor cu includerea sporului.
Curtea de Apel Iași: decizie definitivă în dosarul unui membru al sindicatului
În dosarul nr. 287/89/2026, Curtea de Apel Iași a respins ca nefondat recursul Inspectoratului General al Poliției Române. Hotărârea este definitivă.
Anterior, Tribunalul Vaslui, prin Sentința nr. 177 din 30 aprilie 2026, obligase I.G.P.R. să recalculeze indemnizația de concediu a unui membru al sindicatului, incluzând sporul pentru condiții grele de muncă.
Recalcularea vizează perioada 1 iulie 2025 – 11 februarie 2026, precum și concediile viitoare. Diferențele trebuie actualizate cu inflația și achitate cu dobândă legală penalizatoare, calculată de la scadența fiecărei indemnizații până la plata efectivă.
Tribunalul Dolj: acțiune admisă pentru un polițist de la Imigrări
În dosarul nr. 3949/63/2026, Tribunalul Dolj a admis în întregime acțiunea formulată pentru un polițist al Inspectoratului General pentru Imigrări.
Instanța a obligat I.G.I. să recalculeze indemnizațiile de concediu pentru perioada 24 iunie 2023 – 21 octombrie 2026, incluzând sporul de care polițistul beneficia înainte de concediu. Pe viitor, indemnizațiile urmează să fie calculate în același mod, atât timp cât acesta lucrează în condițiile care îi dau dreptul la spor.
Diferențele trebuie actualizate cu inflația și poartă dobândă legală penalizatoare. Sentința nu este definitivă: I.G.I. poate declara recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Sindicatul anunță sprijin pentru alți membri
Ambele acțiuni au fost formulate de S.P.R. „Diamantul” în numele membrilor săi, în baza Legii nr. 367/2022 a dialogului social.
Sindicatul le transmite membrilor care primesc spor pentru condiții grele și au avut, în ultimii trei ani, concedii plătite fără includerea acestuia că se pot adresa organizației pentru a solicita sprijin în demersuri judiciare. (Sava N.).
Administratie
Sindicatul Europol face apel la solidaritate pentru Raluca, o fetiță de 6 ani care are nevoie de sprijin
O intervenție chirurgicală în Polonia i-ar putea îmbunătăți mobilitatea mâinilor și i-ar putea aduce mai multă independență. Pentru ca tratamentul să poată fi realizat, familia mai are nevoie de 129.000 de euro.
Gesturile simple, o provocare pentru Raluca
Să ținem pe cineva de mână, să ne îmbrăcăm singuri, să ne jucăm sau să îmbrățișăm o persoană dragă — sunt gesturi pe care mulți dintre noi le facem fără să ne gândim. Pentru Raluca, fiica în vârstă de numai 6 ani a colegei noastre Andreea Buțan, acestea pot însemna însă provocări importante, transmite Sindicatul Europol.
La vârsta la care copilăria ar trebui să fie despre joacă și descoperire, Raluca se confruntă cu o luptă dificilă. Ea are nevoie de intervenții chirurgicale în Polonia, care i-ar putea îmbunătăți mobilitatea mâinilor și i-ar putea oferi șansa la mai multă independență.
Mai sunt necesari 129.000 de euro
Pentru ca intervențiile să poată avea loc, familia trebuie să strângă încă 129.000 de euro. Este o sumă considerabilă, dar fiecare donație poate contribui la apropierea de obiectiv și la șansa Ralucăi de a trăi mai ușor momentele simple ale copilăriei.
Sindicatul Europol face apel la cei care pot să sprijine familia printr-o contribuție, indiferent de valoare. Cei care nu pot dona sunt încurajați să distribuie povestea fetiței, astfel încât aceasta să ajungă la cât mai mulți oameni.
Cum poate fi ajutată Raluca
Transfer bancar – lei (RON)
Beneficiar: Buțan Maria Andreea
IBAN: RO80BTRLRONCRT0541420401
Transfer bancar – euro (EUR)
Beneficiar: Buțan Maria Andreea
IBAN: RO30BTRLEURCRT0541420401
Revolut
Beneficiar: Buțan Maria Andreea
Cont RON/EUR/USD: RO84REVO0000158677003496
SWIFT/BIC: REVOROBB
Telefon: +40 770 720 589
Revtag: @andreemofn
PayPal: iliescuandreea1991@gmail.com
„Uneori, cele mai mari schimbări încep cu un gest mic”, transmite Sindicatul Europol, invitând publicul să fie alături de Raluca și familia sa. (Paul D.).
Administratie
Polițiști și reprezentanți ai structurilor de ordine publică s-au întrecut la „Cupa Poliției Române la Șah”
Clubul Dinamo a găzduit competiția dedicată pasionaților de șah din structurile de ordine și siguranță publică. Evenimentul a fost organizat de Poliția Română în colaborare cu Federația Română de Șah, iar pe lista invitaților s-au numărat lideri și campioni ai sportului românesc.
Competiție cu strategii și fair-play
„Cupa Poliției Române la Șah” a reunit participanți din structurile de ordine și siguranță publică, într-o întrecere în care concentrarea, strategia și fair-play-ul au fost în prim-plan.
Potrivit Poliției Române, Federația Română de Șah a oferit sprijin logistic pentru desfășurarea evenimentului. Reprezentanții instituției au evidențiat rolul sportului în rândul personalului și au felicitat participanții pentru implicare și performanță.
Campioni și lideri ai sportului, printre invitați
La eveniment au fost prezenți Mihai Covaliu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, înotătorul David Popovici și campionul la polo Dragoș Stoenescu.
Federația Română de Șah a fost reprezentată de președintele Vlad Ardeleanu și de secretarul general Gabriel Grecescu. Poliția Română a transmis mulțumiri tuturor invitaților pentru susținere și participare.
Răzvan Gabriel Oprișor, câștigătorul competiției
Podiumul a fost ocupat de trei reprezentanți ai structurilor de ordine publică:
- Locul I: Răzvan Gabriel Oprișor, Inspectoratul de Poliție Județean Prahova
- Locul al II-lea: Claudiu Ciobanu, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române
- Locul al III-lea: Ștefan Toma, Inspectoratul de Poliție Județean Bacău
Poliția Română i-a felicitat pe toți cei care au luat parte la competiție și le-a urat participanților „cât mai multe mutări câștigătoare”. (Paul D.).
Articol realizat pe baza comunicării Poliției Române.
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
-
Exclusivacum o ziProtejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 4). Achim Petronel – șeful care ține lacătul pe ușa legii
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, orașul în care barierele ilegale rezistă mai mult decât legea. IPJ Prahova, TCE și Bariera Omnia – anatomia unui oraș ținut în șantaj de „pile”




