Administratie
S-au împlinit, anul acesta, 75 de ani la inițierea Planului Marshall, Planul de Redresare Europeană (ERP), care avea să poarte numele secretarului de stat american George C. Marshall

S-a scris puțin despre acest moment capital din istoria refacerii Europei după al Doilea Război Mondial, la ceas aniversar, semn că ne amintim rar și fără prea multe cunoștințe despre acest gest fundamental al SUA de îngrădire autentică a comunismului sovietic, gata de a fi exportat de Stalin în Europa, după 1945.
Într-un discurs rostit la Harvard, la 5 iunie 1947, generalul Marshall a propus un plan de refacere a țărilor afectate de război, planul fiind dedicat chiar și Uniunii Sovietice.
În banii de astăzi, planul oferea sume generoase, de peste 150 de miliarde de dolari, pentru reconstruirea economiilor afectate de a doua conflagrație mondială, numai că Stalin a înțeles rapid că astfel de împrumuturi și investiții ar putea pune în pericol controlul pe care îl exercita deja asupra țărilor est-europene prin prezența Armatei Roșii (care, așa cum îi spunea dictatorul sovietic liderului iugoslav Milovan Djilas, era instrumentul principal de impunere a propriului sistem social).
Prin urmare, Stalin decide refuzarea planului propus de Marshall și înlocuirea sa cu unul similar, care purta numele ministrului sovietic de externe, Viaceslav Molotov, care va fi înlocuit mai apoi prin COMECOM, cunoscut, la noi, sub denumirea CAER (Consiliul pentru Ajutor Economic Reciproc).
Dovada că Stalin își exercita deja controlul asupra țărilor est-europene constă în aceea că ele au refuzat în bloc oferta americană, cu excepția Cehoslovaciei și a Poloniei.
După ce ministrul cehoslovac de externe a fost chemat la Moscova și muștruluit de Stalin, Cehoslovacia și-a retras cererea de a primi fonduri prin Planul Marshall, în vreme ce prim-ministrul polonez a fost răsplătit de Kremlin, pentru a refuza planul american, cu granturi de peste patru miliarde de dolari (în banii de astăzi), credite financiare pe termen lung, sute de mii de tone de grâu și deschiderea unor uzine pe teritoriul Poloniei.
România, condusă deja, din 6 martie 1945, de un guvern pro-comunist, al dr. Petru Groza, a fost de la început consecventă și obedientă politicii sovietice și a refuzat Planul Marshall, fiind apoi jefuită constant de URSS, nu doar prin despăgubirile impuse prin Tratatul de Pace, care plasa România în rândul țărilor învinse în Al Doilea Război Mondial, ci și prin așa-numitele SOVROM-uri, asocieri eficiente de spoliere constantă a avuției unei țări sărăcită de război și înfrântă.
Pentru mine, Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, inițiate de UE după pandemia de Covid-19, trimit direct la epoca ulterioară celei de a doua conflagrații, când banii americani au salvat Europa de Vest (fiindcă deja pe cea estică așezase temeinic Stalin Armata Roșie și formațiunile politice comuniste din țările ocupate).
În 1945, Stalin juca încă, priceput și prefăcut, cartea unui aliat încercat, lăsând impresia că este personajul potrivit cu care se poate negocia, punând însă, în același timp, cizma sovietică pe grumazul unor țări în care își extindea regimul politico-militar după chipul și asemănarea celui de la Kremlin.
Pe Putin îl sperie teribil, astăzi, forța economică a Occidentului, valorile comune și solidaritatea țărilor europene, coeziunea UE pe care încearcă să le șubrezească de multă vreme.
A eșuat lamentabil, aducând în NATO Suedia și Finlanda, întărind unitatea europeană prin atitudinea față de Ucraina, ridicând un zid de solidaritate pe care nu și-l imagina nimeni în jurul unei țări agresate militar, economic și umanitar, a adus mai aproape de UE, cu statut de țări-candidate, Ucraina și Republica Moldova, așa încât se poate spune că eforturile constante de subminare a Europei, printr-un răvășitor război hibrid, s-au întors împotrivă-i, ca un bumerang.
Mai are o carte însă, pentru care s-a pregătit intens, pe care o joacă, disperat, în fața înfrângerii iminente: războiul energetic. Este o încercare puternică pentru țările UE și aliați, în general.
Dacă aliații europeni și euroatlantici pierd acest conflict epuizant pe care a cărui miză uriașă pariază Putin, atunci lecțiile Planului Marshall vor fi fost în van amintite, fiind irosite în colb de cronici fără vreun rost. (Florin Sperlea).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 12 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!