Administratie
În perioada 14-25 iulie, Forțele Navale române au participat, cu fregata Regele Ferdinand (F-221), dragorul maritim Locotenent Lupu Dinescu (DM 25) și nava purtătoare de rachete Zborul (NPR 188), la exercițiul multinațional Breeze 22, organizat și condus de Forțele Navale bulgare
Activitatea s-a desfășurat în apele teritoriale ale Bulgariei, în cele internaționale ale Mării Negre și în portul Burgas.
La conferința de presă care a avut loc la deschiderea exercițiului, șeful Forţelor Navale ale Bulgariei, contraamiral Kiril Mihaylov, a mulţumit Forțelor Navale române pentru participarea celor trei nave şi a transmis echipajelor succes în cadrul exercițiului, exprimându-și încrederea în profesionalismul marinarilor militari români, demonstrat de-a lungul activităților colective de până acum.

Participarea navelor româneşti la Breeze 22 a fost apreciată şi de prim-colaboratorul Ambasadei României în Republica Bulgaria, Bogdan Tebrean, ce a efectuat o vizită la bordul navelor militare.
Acesta a subliniat importanța prezenței militarilor români la activitățile și exercițiile internaționale, ca parte a contribuției României la întărirea măsurilor de asigurare a apărării colective a NATO.

Primele trei zile ale exercițiului multinațional au pus accentul pe antrenarea echipajelor pentru diferite situații de răspuns la criză în cadrul scenariului fictiv creat de organizatorii bulgari.
Având ca scop creșterea nivelului de interoperabilitate la nivel tactic între participanți, Breeze 22 a debutat pentru F-221 cu primirea misiunii de a respinge atacurile asimetrice ale ambarcațiunilor rapide ostile.

Menită să pună în dificultate nava aflată pe un șenal îngust, secvența în care au acționat grupa force protection și operatorii armamentului de apărare apropiată a navei a fost gestionată cu promptitudine, astfel încât amenințarea a fost înlăturată chiar de la ieșirea navei din portul Burgas.

Provocarea primelor zile pe mare a fost determinată de ritmul alert în care s-au succedat activitățile la bordul fregatei şi a celorlalte două nave româneşti.
Astfel, deprinderile formate atât la cheu, cât și în antrenamentele precedente au fost exploatate prin punerea în aplicare a procedurilor NATO în cadrul unor secvențe complexe.

Eficiența unei nave într-o acțiune comună are la bază o autonomie cât mai mare, iar aceasta poate fi crescută prin executarea procedurii specifice realimentării pe mare (R.A.S.- Replenishment At Sea), ale cărei sarcini au fost executate de echipajul fregatei Regele Ferdinand, sub coordonarea comandantului secund, căpitan-comandor Codrin Misarăș.
Manevra de apropiere a F-221 de fregata bulgărească Verni a fost realizată cu precizie din comanda navei, în timp ce marinarii cu rol la RAS au stabilit legăturile între cele două nave.

Buna pregătire a militarilor români și-a spus și de data aceasta cuvântul, astfel încât întreaga activitate s-a încheiat cu salutul comandanților celor două nave în semnalele sonore ale stației de amplificare.
Serialele de manevre în care au evoluat toate platformele navale implicate în exercițiu au fost combinate cu cele de luptă pentru asigurarea protecției forței în cele trei medii de luptă (aerian, naval și submarin).

Pregătirea comună dezvoltată prin participarea la exercițiul multinațional Breeze 22 contribuie la creșterea capacității de reacție imediată a Forțelor Navale române și a partenerilor NATO.
Pentru fregata Regele Ferdinand, dragorul maritim Locotenent Lupu Dinescu și nava purtătoare de rachete Zborul, activitățile de instruire specifice exercițiului Breeze 22 s-au îmbinat cu cele destinate verificării nivelului de pregătire al echipajului la standardele Alianței Nord-Atlantice, ca parte a contribuției pe care țara noastră o are la întărirea măsurilor de asigurare a apărării colective.

Cei peste 300 de marinari militari ai Forțelor Navale Române şi cele trei nave participante la exercițiul multinațional Breeze 22 şi-au îndeplinit cu succes misiunea primită. A fost un efort comun, o implicare pe măsură a tuturor, iar rezultatele obţinute au vorbit de la sine.
În cadrul Breeze 22 am putut să exersăm lupta în toate mediile, de la antisubmarin până la antiaerian, având parte de sprijinul aviație bulgare.

Am reușit să ne ridicăm nivelul de pregătire și să integrăm personalul nou-numit în funcție pentru a-şi desăvârși abilitățile dobândite în funcțiile anterioare, a declarat comandantul fregatei Regele Ferdinand, comandor George-Victor Durea. (Locotenent-comandor Nicoleta Coman, foto – Daniel-Andrei Pop).
Administratie
Un pod nou peste Teleajen va fi construit la Drajna după aproape un secol
Contract de 32,5 milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii
La Drajna urmează să fie construit un nou pod peste râul Teleajen, pe Drumul Județean 102B, la 91 de ani de la inaugurarea actualei construcții. Contractul pentru realizarea investiției va fi semnat joi de președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu.
Potrivit informațiilor transmise de Consiliul Județean Prahova, valoarea proiectului este estimată la 32,5 milioane de lei. Lucrările vizează edificarea unui pod cu o lungime de aproximativ 163 de metri, prevăzut cu două trotuare și cu o platformă rutieră de 7,80 metri lățime.
Legătură strategică între Prahova și Buzău
Noul pod va fi amplasat pe un traseu rutier important, care asigură legătura dintre DN1A și DN10, în direcția județului Buzău. Autoritățile susțin că investiția va contribui la fluidizarea traficului și la creșterea siguranței pentru șoferi și pietoni.
Proiectul este considerat unul major pentru infrastructura rutieră din zona Drajna, unde actuala construcție nu mai corespunde cerințelor de trafic și de siguranță ale prezentului.
Podul vechi va fi păstrat pentru pietoni
Actualul pod peste Teleajen a fost construit în anul 1935. După finalizarea noii construcții, acesta nu va fi demolat, ci va intra într-un proces de reabilitare și conservare.
Conform informațiilor prezentate de Consiliul Județean Prahova, podul istoric va fi destinat ulterior circulației pietonale, urmând să rămână un reper al infrastructurii locale și după deschiderea noului obiectiv rutier.
Administratie
Proiectul privind reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, lansat în dezbatere publică
MADR a publicat proiectul de modificare a schemei de ajutor de stat
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014, act normativ prin care a fost instituită schema de ajutor de stat destinată reducerii accizei la motorina utilizată în agricultură.
Schema are ca obiectiv diminuarea costurilor suportate de fermieri pentru combustibilul folosit în desfășurarea lucrărilor agricole.
Propunerile pot fi transmise în termen de 10 zile
Cetățenii, organizațiile și instituțiile interesate pot transmite în scris opinii, propuneri sau sugestii cu privire la proiect, în termen de 10 zile de la data publicării acestuia.
Observațiile pot fi trimise la adresa de e-mail:
Pentru a fi luate în considerare, propunerile trebuie să indice articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă.
Cerințe pentru transmiterea observațiilor
Persoanele sau organizațiile care formulează observații trebuie să menționeze:
- articolul sau articolele vizate;
- data transmiterii;
- numele expeditorului sau al organizației;
- datele de contact.
Proiectul și documentele aferente sunt disponibile pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în secțiunea dedicată transparenței decizionale.
Administratie
România pledează la Dublin pentru investiții în cercetare, proteine vegetale și sănătatea animalelor
Tánczos Barna: Tranziția către noile standarde europene trebuie să protejeze fermierii și competitivitatea agriculturii
Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat, în perioada 6–8 septembrie 2026, la reuniunea informală a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, desfășurată la Dublin, în Irlanda.
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), discuțiile au vizat viitorul sectoarelor zootehnic și proteic, reducerea dependenței Uniunii Europene de importurile de proteine vegetale și măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor la animale.
Cercetarea și inovarea, esențiale pentru competitivitatea fermelor
În cadrul intervenției sale, Tánczos Barna a subliniat că dezvoltarea cercetării și inovării reprezintă o condiție esențială pentru creșterea competitivității agriculturii europene.
Ministrul a evidențiat nevoia unor soluții moderne pentru sectoarele zootehnic și proteic, precum și importanța diminuării dependenței UE de importurile de proteine vegetale. În opinia sa, obiectivele europene nu pot fi atinse fără alocări financiare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și investiții în ferme.
România cere o tranziție echilibrată în domeniul bunăstării animalelor
Oficialul român a pledat pentru o trecere graduală și echilibrată la noile cerințe europene privind bunăstarea animalelor.
Potrivit MADR, România susține ca fermierii să beneficieze de sprijin financiar adecvat pentru adaptarea fermelor și a echipamentelor la noile standarde. Măsurile trebuie să protejeze investițiile realizate deja de agricultori și să nu afecteze competitivitatea acestora pe piața europeană.
Tánczos Barna a susținut, de asemenea, necesitatea unor reguli proporționale în ceea ce privește transportul animalelor, astfel încât normele europene să țină cont atât de protecția animalelor, cât și de realitățile economice și logistice ale sectorului agricol.
Prevenirea bolilor, o prioritate pentru sectorul ovin și porcin
În cadrul dezbaterilor dedicate strategiei europene pentru creșterea animalelor, ministrul Agriculturii a adus în atenție problema prevenirii și combaterii bolilor.
Subiectul este deosebit de important pentru România, în contextul provocărilor cu care se confruntă sectoarele ovin și porcin. Tánczos Barna a salutat orientarea strategică și științifică propusă la nivel european pentru prevenirea bolilor și intervenția rapidă în cazul apariției acestora.
Ministrul a solicitat ca noile principii europene să fie transpuse cât mai rapid în legislația Uniunii Europene, astfel încât statele membre să poată beneficia de instrumente mai eficiente pentru monitorizarea și gestionarea focarelor.
România, Bulgaria, Grecia și Croația pregătesc o acțiune comună
În marja reuniunii de la Dublin, Tánczos Barna a avut discuții bilaterale cu omologii săi din Bulgaria, Grecia și Croația. Cele patru state se confruntă cu probleme similare în ceea ce privește bolile care afectează sectorul ovin.
Conform comunicării MADR, oficialii au convenit asupra unei acțiuni comune și asupra acordării de sprijin reciproc pentru gestionarea acestor provocări.
Cooperarea regională ar urma să vizeze schimbul de informații, coordonarea măsurilor sanitare-veterinare și susținerea unor soluții comune la nivel european pentru protejarea efectivelor de animale și a fermierilor.
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 5 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
-
Exclusivacum 3 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 2 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Featuredacum 2 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI
-
Exclusivacum 3 zile„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră



