Featured
A existat sau nu „Laserul lui Coandă”?/Dacă a fost sau nu real, el totuși rămâne în istoria României ca o legendă și încă un semn de întrebare după ce fostul dictator a plecat de pe această lume
Acum 54 de ani, rușii și aliații lor din Pactul de la Varșovia invadau Cehoslovacia, o țară care, la fel ca Ucraina în zilele noastre, avea tupeul să conteste supremația Moscovei în Estul Europei. Primăvara de la Praga avea să fie înăbușită de o armată impresionantă – peste 5000 de tancuri și peste 200.000 de soldați veniți din URSS, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria. O legendă din acea perioadă acredita ideea că pe lista sovieticilor urma România, singura țară care s-a opus vehement intrării țărilor Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia. De ce nu au mai ajuns trupele ,,aliate’’ în România. Unii spun că s-ar fi temut de o armă incredibilă cu care Ceausescu se lăuda – Laserul lui Coandă.
În 1968, Ceaușescu critica vehement intervenţia armată din Cehoslovacia. De la balconul Comitetului Central al PCR, fostul președinte critica în termini fără precedent țările ,,prietene’’ din Pactul de la Varșovia pentru intervenția militară.
De unde atât tupeu la Ceaușescu, ce atuu avea în mână de își permitea luxul de a sfida uriașa armată comunistă strânsă de Moscova?
În anii ‘70-‘80, o legendă circula în România. Că Ceaușescu avea o armă fatală de care Moscova se temea. Era vorba de un tun laser capabil să distrugă instant orice tanc sau avion inamic care ar fi intrat pe teritoriul țării noastre.

Cunoscută sub numele de ,,laserul lui Coandă’’, tunul respectiv ar fi fost unul mobil, transportat cu un vagon de tren acolo unde era nevoie.
Legenda spune că în 1968, la graniţa României (nu se cunoaşte exact locul), şi-ar fi făcut apariţia o garnitură de tren, compusă din 21 de vagoane, asemănătoare celei capturate de români în 1919, în Ungaria, obuzierul Skoda (garnitura blindată poate fi admirată la Muzeul Militar din Bucureşti).
Unul dintre vagoane era ocupat de o armă ciudată, celelalte având rol de alimentare. Laserul a distrus câteva tancuri, dar nu prin tăiere, cum şi-ar putea închipui oamenii, ci prin încingerea până la explozie.
Teoria a fost întârită și cultivată de Securitate, cu scopul de a consolida mitul puterii fostului dictator.
Ideea avea, până la urmă, și un sâmbure de adevăr. În anii ‘60, Henri Coanda s-a întors să lucreze, în România, în primii ani ai regimului Ceauşescu, fiind directorul Institutul pentru Creatie Stiintifica si Tehnica (INCREST).
Cert este însă că tunurile cu laser au devenit, între timp, realitate.

În 2020, GadgetReport.ro relata despre un incident militar demn de ,,Războiul Stelelor’’. O navă a Marinei SUA a doborât o dronă cu un tun cu laser. Întâmplarea s-a petrecut în Oceanul Pacific și a fost confirmată oficial de US Navy.
„Acest tip de teste ne permite să obținem informații valoroase cu privire la capacitățile noului sistem de arme cu laser împotriva potențialelor amenințări”, a declarat comandantul navei americane, Karrey Sanders. Detalii AICI.
Este Henri Coandă autorul unei astfel de invenții? Să fi fost furată ideea savantului român de către americani și transformată în realitate?
Dacă e să ne luăm după mărturia inginerului Adrian Drăghici, care a lucrat cu Henri Coandă la INCREST, în perioada în care acesta era director, celebrul inventator ar fi avut alte preocupări, îndreptate în general către mecanica fluidelor şi mai puţin către alte ramuri ale fizicii.
O altă ipoteză, mult mai credibilă, este că aceea că serviciile de informaţii au răspândit acest zvon pentru a linişti populaţia cu privire la capabilităţile de apărare a României, în acea perioadă instabilă.
Să nu uităm însă că, în primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa public faptul că România dispune, din punct de vedere tehnic, de capacitatea de a fabrica arme nucleare. Toată zvonistica din jurul eforturilor lui Ceauşescu de a se înarma nuclear avea un punct de pornire real.
Ceauşescu şi-a manifestat dorinţa de a introduce România pe lista ţărilor producătoare de energie nucleară imediat după ce a ajuns la putere. Ulterior, el ar fi cochetat şi cu ideea de a fabrica o bombă nucleară. În cele din urmă, visul dictatorului comunist ca România să devină o putere nucleară a rămas parte componentă a megalomaniei proiectelor sale niciodată finalizate. Astăzi, povestea armelor secrete ale lui Ceauşescu stă în galeria nostalgică a miturilor comunismului românesc.

Laserul lui Coandă, devenit realitate
Cert este că tehnologia există și este folosită de armata SUA.
Armata americana ar putea introduce primele arme cu laser din 2025, relata, recent, Mashable, care citeaza un proiect al Agentiei pentru Proiecte Speciale DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency)
Potrivit surselor citate, americanii lucreaza inca din 2008 la dezvoltarea unor tipuri de armament care sa foloseasca fascicole laser pentru a distruge tintele.

Programul militar intitulat HELLADS (High Eenergy Liquid Laser Area Defense System) a trecut deja de faza prototipelor, astfel ca în curând, avioanele de vanatoare americane vor fi dotate cu tunuri laser capabile sa isi atinga tinta cu o acuratete maxima.
DARPA este implicat si in alte proiecte spectaculoase despre care GadgetReport.ro a scris in repetate randuri.
Ultima inventie viza un robot care decoleaza, zboara la tinta unde, cu ajutorul unui brat special, plaseaza o incarcatura.
Clipul pare banal, daca ne luam dupa standardele SF, insa reprezinta un pas important inainte facut de inteligenta artificiala.
Asta pentru ca robotul se autoghideaza, folosindu-se de GPS si alti senzori. In plus, acesta ia singur deciziile necesare pentru a duce la bun sfarsit misiunea care i-a fost incredintata.
Ganditi-va la viitor. La robotii de lupta capabili sa zboare si sa duca razboaie independent, fara niciun ajutor uman. Spre asta ne indreptam.
Mitul lui Coandă
Despre Coandă se vorbea şi se şopteşte şi astăzi că ar fi contribuit la dezvoltarea rachetelor zburătoare ale lui Hitler, fiind ulterior răpit de americani pentru a lucra la dezvoltarea proiectului în Statele Unite.
Numele lui Coandă rămâne indisolubil legat de reuşita minimală a primului zbor cu reacţie din lume şi, mai ales, de descoperirea „efectului Coandă”, cu aplicaţii în nenumărate domenii ale ştiinţei. Savantul român, comparabil ca anvergură cu Nicola Tesla, are însă în palmares multe alte invenţii în domenii extrem de diferite. El este autorul al peste 250 de invenţii pentru care a obţinut mai mult de 700 de brevete de proprietate intelectuală în nenumărate ţări ale lumii.
A imaginat inclusiv un sistem de transport de mare viteză în tub vidat, un proiect la care lucrează în acest moment inginerii lui Elon Musk. De altfel, Gustave Eiffel, cel care a fost primul său angajator, obişnuia să spună că tânărul Coandă s-a născut mult înaintea timpului său şi a posibilităţilor tehnice ale începutului de veac XX.
Sursa: gadgetreport.ro
Administratie
Bereasca, vizată de o nouă tentativă de abandonare a deșeurilor: amenzi de 4.500 de lei
Prinsă în drum spre locul unde urma să lase gunoiul
O femeie a fost depistată de polițiștii locali în timp ce transporta, cu un cărucior, deșeuri menajere, vegetale și ambalaje pe strada Albăstrelelor din cartierul Bereasca. Potrivit Poliției Locale Ploiești, aceasta se îndrepta spre strada Drumul Serii și intenționa să abandoneze deșeurile pe domeniul public.
Incidentul a avut loc marți, 17 noiembrie 2026, în timpul unei patrulări desfășurate într-o zonă în care, conform instituției, sunt semnalate frecvent depozitări ilegale de deșeuri.
Două sancțiuni, pentru două abateri
Femeia a primit o amendă de 2.500 de lei pentru încălcarea regulamentului de salubrizare aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 676/2024.
În urma verificărilor, polițiștii locali au constatat și că imobilul la care locuia nu avea contract cu un operator autorizat pentru ridicarea deșeurilor menajere. Pentru această abatere a fost aplicată o a doua amendă, de 2.000 de lei. Valoarea totală a sancțiunilor se ridică la 4.500 de lei.
21 de amenzi aplicate în prima jumătate a lunii
Controalele desfășurate în municipiul Ploiești în prima jumătate a lunii noiembrie s-au soldat cu 21 de sancțiuni pentru încălcarea legislației de mediu, în valoare totală de 25.000 de lei, potrivit Poliției Locale Ploiești.
Instituția le reamintește locuitorilor că abandonarea deșeurilor pe domeniul public este interzisă și se sancționează conform legii. (Paul D.).
Administratie
378 de milioane de lei pentru modernizarea drumului dintre Gura Vitioarei și Valea Doftanei
Consiliul Județean Prahova a semnat contractul de finanțare pentru modernizarea a 41,16 kilometri de drum județean, pe un traseu care străbate cinci comune. Investiția se ridică la 378,24 milioane de lei, cu TVA, și va fi susținută din fonduri europene și de la bugetul județean, potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova.
Contract semnat, lucrări planificate pe 30 de luni
Documentul a fost semnat marți, 17 noiembrie 2026, la sediul administrației județene, de președintele CJ Prahova, Virgil Nanu, și directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Liviu Mușat. La eveniment au participat și reprezentanți ai administrațiilor locale din Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei.
Potrivit documentației tehnico-economice, execuția este estimată să dureze 30 de luni. Valoarea eligibilă a proiectului este de 316,74 milioane de lei.
Poduri, consolidări și 195 de podețe
Planul prevede construirea unui sistem rutier nou de-a lungul întregului traseu, ridicarea a șapte poduri și reabilitarea altor patru. Sunt incluse și 195 de podețe, consolidări pe o lungime de peste 12 kilometri, ziduri de sprijin și lucrări pentru stabilizarea versanților.
Proiectul mai cuprinde aproape 14 kilometri de trotuare, 38 de stații de autobuz și iluminat LED la trecerile de pietoni și în intersecții. Vor fi amenajate 188 de intersecții cu drumurile locale, două treceri la nivel cu calea ferată și 10 parcări de tranzit.
Acces mai bun spre școli, servicii și zone turistice
Traseul traversează comunele Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei. Modernizarea urmărește să faciliteze deplasarea localnicilor către școli, servicii medicale și locuri de muncă, precum și transportul de mărfuri și accesul către obiectivele turistice din nordul județului.
Virgil Nanu a prezentat semnarea contractului drept un pas inițial, subliniind că proiectul trebuie dus la bun sfârșit și că infrastructura rezultată trebuie să răspundă pe termen lung nevoilor celor cinci comunități.
Finanțare europeană și contribuție județeană
Investiția va primi finanțare prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, în cadrul Priorității 4, „O regiune mai accesibilă”, precum și din bugetul Consiliului Județean Prahova.
Contractul se referă la prima etapă a proiectului de modernizare, reabilitare și extindere a traseului Azuga–Bușteni–Gura Vitioarei, inclusiv a drumurilor județene DJ102I, DJ101T, DJ102 și DJ100G, prin accesibilizarea golului alpin din Munții Baiului.onsiliul Județean Prahova a semnat contractul de finanțare pentru modernizarea a 41,16 kilometri de drum județean, pe un traseu care străbate cinci comune. Investiția se ridică la 378,24 milioane de lei, cu TVA, și va fi susținută din fonduri europene și de la bugetul județean, potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova.
Contract semnat, lucrări planificate pe 30 de luni
Documentul a fost semnat marți, 17 noiembrie 2026, la sediul administrației județene, de președintele CJ Prahova, Virgil Nanu, și directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Liviu Mușat. La eveniment au participat și reprezentanți ai administrațiilor locale din Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei.
Potrivit documentației tehnico-economice, execuția este estimată să dureze 30 de luni. Valoarea eligibilă a proiectului este de 316,74 milioane de lei.
Poduri, consolidări și 195 de podețe
Planul prevede construirea unui sistem rutier nou de-a lungul întregului traseu, ridicarea a șapte poduri și reabilitarea altor patru. Sunt incluse și 195 de podețe, consolidări pe o lungime de peste 12 kilometri, ziduri de sprijin și lucrări pentru stabilizarea versanților.
Proiectul mai cuprinde aproape 14 kilometri de trotuare, 38 de stații de autobuz și iluminat LED la trecerile de pietoni și în intersecții. Vor fi amenajate 188 de intersecții cu drumurile locale, două treceri la nivel cu calea ferată și 10 parcări de tranzit.
Acces mai bun spre școli, servicii și zone turistice
Traseul traversează comunele Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei. Modernizarea urmărește să faciliteze deplasarea localnicilor către școli, servicii medicale și locuri de muncă, precum și transportul de mărfuri și accesul către obiectivele turistice din nordul județului.
Virgil Nanu a prezentat semnarea contractului drept un pas inițial, subliniind că proiectul trebuie dus la bun sfârșit și că infrastructura rezultată trebuie să răspundă pe termen lung nevoilor celor cinci comunități.
Finanțare europeană și contribuție județeană
Investiția va primi finanțare prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, în cadrul Priorității 4, „O regiune mai accesibilă”, precum și din bugetul Consiliului Județean Prahova.
Contractul se referă la prima etapă a proiectului de modernizare, reabilitare și extindere a traseului Azuga–Bușteni–Gura Vitioarei, inclusiv a drumurilor județene DJ102I, DJ101T, DJ102 și DJ100G, prin accesibilizarea golului alpin din Munții Baiului.
Exclusiv
Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada științifică a faptului că, în sălile noastre de judecată, timpul nu doar că stă pe loc, dar curge direct înapoi, până prin anul de grație 2008.
Șapte polițiști de frontieră de la Giurgiu au îndrăznit, în februarie 2020, să întrebe statul român de ce salariul lor este calculat după niște legi decedate, îngropate și cu parastasul făcut de mai bine de un deceniu. După șase ani și jumătate de suspans demn de o telenovelă indiană – din care cinci ani și jumătate dosarul a zăcut în comă indusă pe la Curtea Constituțională –, Tribunalul Dolj le-a trântit recent în brațe Sentința nr. 1314/2026: circulați, nu e nimic de văzut, sărăcia voastră este sută la sută constituțională!
Cireașa de pe coliva juridică? Cei peste cinci ani de așteptare la ușa CCR au fost complet degeaba. Curtea dăduse deja exact același răspuns încă din februarie 2021, cu nouă zile înainte ca Tribunalul Dolj să trimită întrebarea la București. Practic, timp de cinci ani și jumătate, nouă judecători constituționali au stat pe salarii cât bugetul unei comune ca să dea Copy-Paste dintr-un fișier pe care îl aveau deja pe desktop, după care le-au mai trebuit încă cinci luni (aprilie – septembrie 2026) doar ca să trimită textul la Monitorul Oficial. Probabil l-au expediat prin porumbel călător șchiop.
Zombii legislativi din fluturașul de salariu și miracolul de la 484,17 lei
În centrul acestei comedii absurde tronează o cifră magică, aproape mistică pentru contabilii Ministerului Afacerilor Interne: 197,33 lei. Aceasta este celebra „valoare de referință sectorială”, născută în 2008 printr-o ordonanță simplă (OG nr. 8/2008), abrogată expres la 1 ianuarie 2010 și, ca să fie sigură toată lumea că e moartă definitiv, respinsă în întregime de Parlament în 2012.
În lumea oamenilor normali, o lege abrogată și respinsă nu mai există. În universul paralel al MAI, însă, contabilitatea se face prin ședințe de spiritism: ori de câte ori un polițist se muta pe o funcție, finanțiștii ministerului aprindeau lumânări, invocau fantoma anului 2009 („încadrare ipotetică la 31 decembrie 2009”, cum recunoaște negru pe alb IPJ Ilfov!) și îi înmulțeau viața cu 197,33 lei. Și nu pe ascuns, ci recunoscut senin, cu ștampilă și semnătură, de IGPR, Poliția Capitalei, MAI și inspectoratele județene, ba chiar băgat și în ordine secrete de ministru!
Desigur, fantoma lui 2008 îi bântuie doar pe „fraierii” din stradă și din frontieră. Între timp, salariul minim pe economie sărea de la 600 la 1.900 de lei (umflând automat indemnizațiile demnitarilor), iar pentru magistrați – inclusiv judecătorii militari – aceeași valoare de referință nu doar că a fost ținută în viață printr-o derogare specială, dar a crescut frumos, din pix judecătoresc în pix judecătoresc, de la 291,98 lei până la 484,17 lei. Adică de două ori și jumătate mai mult decât la polițiști! Cu alte cuvinte, când își calculează propriile lefuri, magistrații descoperă inflația, matematica superioară și echitatea europeană; când judecă fluturașul polițistului de la Giurgiu, descoperă brusc „marja de apreciere a legiuitorului” și frumusețea austerității din 2008.
Schizofrenia în robă vișinie: Salariul nu ține de statut, polițistul lucrează din pasiune!
Dacă așteptarea de cinci ani pentru un Copy-Paste ține de lene instituțională, motivarea din Decizia CCR nr. 420/2026 intră direct în patrimoniul mondial al umorului involuntar.
Ca să scape Guvernul de acuzația că a măcelărit salarizarea polițiștilor printr-o biată ordonanță simplă (deși Constituția cere lege organică pentru statutul funcționarilor publici), Curtea Constituțională a emis o cugetare epocală, cu unanimitate de voturi: salarizarea NU ține de statutul polițistului!
Ați citit bine. În viziunea înalților prelați ai Constituției, cetățeanul român nu se face polițist ca să aibă din ce își plăti ratele și mâncarea copiilor, ci strict din dragoste platonică pentru chitanțier, bocanci și frigul din vamă. Faptul că în chiar Legea nr. 360/2002 (Statutul polițistului!), la capitolul „Drepturi”, primul punct trecut la art. 28 este fix „dreptul la salariu lunar”, iar art. 22 spune că salarizarea se stabilește prin lege? Detalii plictisitoare pentru cine nu are chef să citească legea despre care își dă cu părerea!
Dar partea cu adevărat savuroasă este gimnastica mentală a aceleiași Curți în timp:
- Iunie 2005 (Decizia 289): Șapte judecători CCR scriu negru pe alb că „sistemul de salarizare ține de statutul lor” și cere lege organică.
- Noiembrie 2005 (Decizia 645): Exact aceiași șapte judecători se trezesc peste nici șase luni, pe aceeași ordonanță, și decid fix invers: salarizarea nu ține de statut!
- 2019 (Decizia 318): Procurorul încearcă duma cu „salariul nu ține de statutul polițistului”, iar CCR îl ignoră suveran și le dă dreptate polițiștilor.
- 2026 (Decizia 420): CCR dezgroapă teza procurorului din 2019 și decizia convenabilă din toamna lui 2005, prefăcându-se că decizia din vara lui 2005 nici nu a existat vreodată, deși sindicatul i-o pusese sub nas!
Și, ca să închidă cercul absurdului în aceeași hârtie, la paragraful 23 judecătorii CCR recunosc candid că „în fapt” salariile se calculează tot după legile de dinainte de 2010, ca doar patru paragrafe mai jos să jure cu mâna pe Constituție că legea nouă nu trimite la acte abrogate și are un conținut „clar și predictibil”. E ca pisica lui Schrödinger în variantă bugetară: cifra de 197,33 lei îți mănâncă jumătate din salariu pe fluturaș în fiecare lună, dar când se uită CCR în lege, nu există nicăieri!
Tribunalul Dolj și arta de a te spăla pe mâini: „Cereți ordinul secret pe care CCR l-a interzis deja!”
Întors din excursia de cinci ani pe la București, dosarul a aterizat pe masa Tribunalului Dolj, care s-a grăbit să rezolve în câteva pagini tot ce mai rămăsese în picioare, cu o eleganță de buldozer.
Ați cerut egalizare salarială pe Decizia CCR 794/2016 și recalcularea sumelor compensatorii? Pardon, au picat la pachet cu primul capăt, nu ne mai obosim să motivăm separat!
Ați cerut compensația de risc și pericol deosebit de până la 30%? Aici logica instanței devine o capodoperă de cinism birocratic. În 2019 (Decizia 318), CCR stabilise deja că e profund neconstituțional ca ministrul să împartă acest drept după ureche, prin ordine clasificate „secret de serviciu”, pe care polițistul nu are voie să le citească, pentru că drepturile salariale se stabilesc doar prin lege. Ce le transmite însă Tribunalul Dolj polițiștilor în 2026? Că nu le poate da banii direct, fiindcă sub noua lege trebuia emis… un ordin de ministru! Adică: „Băieți, ați greșit cererea! Nu trebuia să cereți banii, trebuia să ne rugați frumos să-l obligăm pe ministru să mai scrie încă un ordin din ăla pe care CCR tocmai a zis că n-are voie să completeze legea!”
Iar la majorarea salarială de 7,5%, tribunalul a încurcat complet borcanele juridice, tratând o creștere a salariului de funcție (lămurită deja de Înalta Curte prin Decizia 75/2024 și recunoscută chiar și pe sub masă de Ministerul Muncii ca fiind parte din baza salarială, nu spor înghețat!) ca pe o pomană oprită magic la granița zilei de 1 ianuarie 2019, fără măcar să verifice dacă după acea dată s-a calculat corect.
Concluzia? Mai băgați o fisă la recurs!
După șase ani și jumătate de plimbat hârtii între Giurgiu, Craiova și București, cei șapte polițiști de frontieră au rămas cu o lecție usturătoare de drept constituțional românesc: în țara asta, o ordonanță abrogată acum 16 ani este mai vie decât Constituția, ordinele secrete bat legea publică, iar salariul tău nu are nicio legătură cu meseria ta.
Vestea bună este că sentința nu e definitivă și urmează recursul, în 15 zile. Vestea proastă e că, la viteza de croazieră a justiției patriei, s-ar putea ca decizia definitivă să le vină băieților direct pe talonul de pensie – calculat, firește, tot prin încadrare ipotetică la 31 decembrie 2009 și înmulțit cu nemuritorul 197,33 lei! (Cristina T.).
-
Exclusivacum 2 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 5 zileTribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 17 oreCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Featuredacum 3 zileLideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
-
Exclusivacum 4 zileM.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar




