Recent, asistând la un exercițiu demonstrativ de Apărare CBRN în poligonul argeșean din Valea Poienii, am avut ocazia să constat că maturitatea profesională nu este reflectată neapărat de vârstă, ci și de modul în care relaționezi cu colegii. Sublocotenentul Paul Cosmin Bordea are doar 22 de ani, însă siguranța în exprimare și acuratețea comenzilor date te duc cu gândul la un militar cu vastă experiență.

Comandant pluton analiză și prognoză în compania de apărare CBRN a Brigăzii 61 Vânători de Munte General Virgil Bădulescu, Miercurea Ciuc, a absolvit o facultate a Academiei Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu (AFT) în 2021, fiind, în prezent, masterand la aceeași universitate.

Încă din copilărie și-a dorit să nu urmeze același traseu cu cei de vârsta lui, iar drumul său în viață să fie marcat de ceva ce nu este la îndemâna oricui. Poate că această dorință mi-a adus atașamentul față de haina militară și, chiar dacă am absolvit un liceu civil, nu am renunțat niciodată la visul meu.

Eram pasionat de tot ceea ce însemna armament, luptă, am fost un tânăr mai milităros, dacă putem spune așa. Cred că, la un moment dat, fiecare simte că are o înclinație pentru un anumit domeniu.

Involuntar, suntem direcționați către lucrul respectiv, iar înaintarea în vârstă nu face decât să ne întărească dorința de a realiza ceea ce ne-am propus.

În timpul liceului, o vizită pe care cei de la Centrul Militar Județean Harghita au făcut-o la clasa sa pentru a prezenta oferta educațională a instituțiilor militare de învățământ s-a dovedit a fi decisivă în alegerea facultății.

A fost un moment în care, practic, cu militari în față, am transpus în realitate ceea ce doar simțeam. Prezența lor mi-a dat imboldul de a fructifica șansa oferită.

Chiar dacă, în viață, ne lovim de inerente obstacole, trebuie să ne gândim permanent la visul nostru. Am trecut prin astfel de momente, dar am învățat să trec peste ce e greu, înțeleg că e doar o treaptă spre o ascensiune viitoare, iar această convingere mă determină să găsesc resurse pentru a continua.

Primul contact cu mediul cazon al AFT a fost destul de descurajant. Până atunci fusese șef acasă iar, dintr-o dată, trebuia să se adapteze la un program coordonat de alții. Acolo am văzut că totul trebuia executat după program. Știam ce mă așteaptă, dar impactul este diferit când ajungi la fața locului.

Am avut o problemă cu adaptarea la mediul de acolo, la strictețea locului, dar acum mi se pare un stil de viață, normalitatea vieții de zi cu zi.

La AFT, a absolvit Facultatea de Management al Organizației, alegându-și specializarea Apărare CBRN. Când ne-am ales arma, mi s-a părut interesant tot ceea ce ține de Apărare CBRN și importanța ei, în contextul internațional de securitate. În 2018, nu era ca cel din prezent, dar se discuta de arme chimice, biologice și nucleare.

    E în firea mea să încerc a face lucruri diferite de ceilalți, tocmai de aceea am vrut altceva, nu clasica infanterie. În timpul facultății, am fost în practică inclusiv la Centrul de Cercetare și Inovare pentru Apărare CBRN și Ecologie de la București, unde am cunoscut cercetători, oameni care lucrează în domeniu.

Munca lor m-a inspirat, mi-a insuflat dorința de a continua pe acest drum, iar practica la Brigada 61 m-a convins că aici va fi viitorul meu loc de muncă. Mi-au plăcut oamenii și mediul de lucru, iar a fi ceberenist și vânător de munte, în același timp, constituie un element aparte.

După absolvirea facultății, a urmat cursul de bază de șase luni la Centrul de Perfecționare CBRN Muscel, unde a aprofundat cunoștințele despre arma respectivă, pregătindu-se pentru prima funcție, aceea de comandant pluton.

Aici am întâlnit oameni care ne-au prezentat complexitatea armei, transmițându-ne din experiența lor, dar și din ceea ce învățaseră de la predecesorii lor. Acest curs de bază a fost, probabil, cel care mi-a limpezit gândurile iar, la finalul lui, am reușit să înțeleg mult mai bine anumite concepte specifice armei.

Convingerea mea este că mereu avem ceva de învățat. De-a lungul carierei active, un ofițer poate avea de învățat de la oricine, trebuie să aplecăm urechea la cei cu experiență.

Bordea este de părere că militarii trebuie să dea mai multă importanță conceptului numit adaptabilitate. Trebuie să ne adaptăm la orice, să ne pliem pe orice situație întâlnită. Am încercat să fur din experiența mentorilor, însă, la nivel teoretic, specialitatea este destul de fixă.

În schimb, am fost interesat de tot ceea ce ține de conducerea trupelor. Sunt conștient că trebuie să îmi cunosc oamenii cât mai bine, să știu ce am de făcut în calitate de comandant de pluton. Adaptabilitatea este un concept care presupune plierea pe specificul misiunii, având ca rezultat succesul acesteia.

Am ocazia să mă bucur de această experiență de comandant de la baza carierei, iar, în același timp, sunt mulțumit că îmi pot ajuta oamenii din subordine să evolueze odată cu mine. Prin cumul, îndeplinesc și funcția de comandant de companie.

Este o funcție mult mai complexă, dar mă adaptez și încerc să învăț de la subofițerii cu experiență din cadrul companiei. Relația cu subordonații se bazează pe camaraderie și încredere reciprocă, în limitele relației ierarhice.

Despre calitățile pe care ar trebui să le dețină un ceberenist, sublocotenentul spune că este esențială capacitatea de adaptare, completată de inteligență instinctuală.

Este vital să poți folosi rapid tot ceea ce primești din teren. Într-o situație reală, de incident CBRN, orice secundă contează. Dacă întârzii un raport un minut, trupele dintr-o zonă contaminată pot muri. Răspunsul la starea de fapt trebuie să fie prompt, sigur și bine analizat.

Își vede viitorul profesional tot în cadrul Brigăzii 61 unde, după parcurgerea tuturor treptelor firești ale carierei, acesta să fie încununat de absolvirea masterului de comandă. Tinerilor care doresc să îmbrace haina militară le transmite câteva sfaturi desprinse din scurta, dar intensa carieră avută până în prezent.

În mediul militar, vor găsi ceva aparte, aici este locul în care își pot descoperi sinele. Să se înarmeze cu răbdare și să privească dincolo de prezent. La început, poate părea greu dar, în viitor, toate acestea vor deveni un stil de viață. Este o meserie pentru care trebuie să te pregătești din punct de vedere mental.

Mediul militar mi-a dezvoltat armonios personalitatea, am învățat că trebuie să încerc să înțeleg omul și să mă adaptez la diferite situații imprevizibile. (Liviu Anghel, foto – Eugen Mihai).