Actualitate
Povestea Tamarei Costache, prima campioană a nataţiei româneşti. O viaţă în care s-a luat la întrecere cu înotătoare redutabile, dar şi cu moartea…şi a învins!
Într-o perioadă în care înotul românesc scrie istorie, nu putem să uităm de cea care a dat startul titlurilor mondiale în nataţia noastră. Vorbim despre Tamara Costache, care în 1986, la vârsta de 16 ani, devenea campioană mondială la înot. Prima din istoria României! A „bătut“ apa în timp record, de patru ori consecutiv, învingând suspiciunile de furt generate de startul bun pe care-l avea, dar şi competitoare din ţări cu tradiţie în nataţie.
De-a lungul vieţii s-a trezit „aruncată“ şi-n ape tulburi. La vârsta de 29 de ani a fost depistată cu cancer la sân, la 35 de ani avea să rămână văduvă, multă vreme s-a aflat într-un con de umbră, dar încercările vieţii au întărit-o! O „leoaică“ veritabilă, cu o voinţă incomensurabilă, a reuşit să iasă învingătoare din toate, tratând cumpenele la fel cum le privea pe adversarele care recurgeau la tot felul de tertipuri pentru a câştiga o miime de secundă: „Fetelor, aurul este la mine!“
„La înot auzi doar fluierul de start, nu există şi fluier de final“. Astfel, între un fluier de start şi un final pe care nu ni-l anunţă nimeni, Tamara Costache îşi scrie viaţa, un parcurs căruia i-ar da titlul: „Pasiunea trăită în apă“.
Născută la Ploieşti, în 1970, într-o familie de muncitori care au înţeles că-şi pot educa şi controla cel mai bine copiii prin intermediul sportului, Tamara s-a trezit în bazinul de la Vega pe când avea cinci ani. La 6 ani a fost înscrisă la o clasă cu profil sportiv. A luat lucrurile firesc, însă munca, dar şi ceva nativ, dublate şi de plăcerea competitivităţii şi dorinţa de a fi prima au propulast-o rapid pe podium. De mică, cele mai mari performanţe le-a obţinut la proba-regină, de 50 m liber. La numai opt ani, Tamara avea să-şi treacă în cont primul record naţional.
Copilăria sa avea circuit închis şi riguros: antrenamente, şcoală, competiţii… Îşi aduce aminte că singurele momente când putea ieşi afară, la joacă, erau dimineţile de duminică. „Împreună cu o prietenă, care era tot sportivă de performanţă, ieşeam afară la 7-8 dimineaţa. Eram intrigate că era pustiu, nu era niciun copil la joacă. Era singura noastră perioadă liberă şi voiam şi noi să ne jucăm afară“, ne-a declarat Tamara.
La 12 ani a ieşit, pentru prima dată, la o competiţie internaţională, organizată în Bulgaria. Sportul i-a conferit acest privilegiu într-o perioadă în care România era o ţară „închisă“.
Medaliile au venit pe bandă rulantă, spre satisfacţia ei şi mândria tatălui, care le lua şi arăta colegilor de la serviciu.
Momentul de strălucire maximă avea să fie la Madrid, în 1986, atunci când imnul României a cântat pentru prima campioană mondială a nataţiei pe care a dat-o România. Iar titlu avea să vină şi cu un record mondial. Numele ei era atunci pe buzele tuturor, era în centrul atenţiei, dar…mai puţin în România.
Fiecare rezultat notabil vine cu presiunea următoarei competiţii. Pentru Tamara aveau să vină Jocurile Olimpice de la Seul, unde clasarea pe locul al VI-lea a fost una dintre marile dezamăgiri. Ţinta era podiumul! Şi este conştientă că o astfel de presiune este acum şi pe umerii lui David Popovici, pe care Tamara l-a văzut crescând în bazinele de înot. „De mic era tot timpul în apă, era un nonconformist, jovial, cu plete, un copil care făcea spectacol în jurul lui pentru că-i plăcea mediul în care se afla. David are un start bun şi un antrenor alături de care a crescut, dar şi părinţii care l-au sprijinit în toate direcţiile“, ne-a spus campioana noastră.
Revenind la povestea sa, Tamara Costache a renunţat să mai concureze de la vârsta de 22 de ani, atunci când Mihai Gothe a plecat, iar ea a simţit că nu mai poate ajunge la performanţele visate.
A pornit pe linia pregătirii, predând ani buni cursuri de iniţiere într-ale înotului. Îşi dorea să antreneze, să facă performanţă, dar a întâmpinat tot felul de piedici.
Cea mai mare însă avea să vină pe când avea 29 de ani şi a fost diagnosticată cu cancer la sân. Optimistă şi luptătoare, Tamara Costache a intrat în cursa pentru viaţă, luându-se la întrecere cu cel mai temut adversar: moartea. N-a acceptat niciun moment că sfârşitul i-ar fi aproape, iar după procedurile specifice, inclusiv intervenţiile chirurgicale, Tamara avea să-şi treacă în cont cea mai importantă victorie. Dacă pentru ea a mai existat o şansă, pentru soţul ei, viaţa a încetat mult prea devereme, iar la 35 de ani avea să rămână văduvă.
Viaţa i-a oferit însă şi reversul medaliei. În locul propriilor copii, Tamara s-a bucurat de a avea îngrijă, de-a lungul anilor, sute de micuţi pe care i-a familiarizat cu apa, pe unii pregătindu-i pentru performanţă. Îi sfătuieşte pe părinţi să-şi îndrume copiii către înot pentru că este un sport curat fizic şi psihic, unul individual, dar şi de echipă (ştafetă), conferă dezvoltare armonioasă. Însă îşi doreşte ca adulţii să înţeleagă că performanţa se obţine în ani, cu muncă multă, şi rigurozitate, cu sacrificii şi cu încredere în antrenori. Sunt situaţii în care părinţii sunt mult prea protectivi, în care simt nevoia să intervină peste munca antrenorului etc.
Iubeşte copiii, dar la rându-i ştiu că şi ei sunt foarte ataşaţi de „doamna“. Şi chiar dacă pare greu de impresionat, dincolo de „carcasă“, Tamara are un suflet imens, iar slăbiciunea ei sunt cei mici. „M-au emoţionat şi chiar m-au făcut să plâng mesajele scrise de copii, pe care mi le-au oferit cu diverse ocazii, în care îşi exprimă recunoştinţa pentru tot ce-am făcut. E satisfacţia enormă“, ne-a spus Doamna înotului românesc.
În 2014 i se împlinea şi marele vis de a avea o secţie de nataţie la Ploieşti, reuşind astfel să antreneze şi primii campioni naţionali. Viaţa i l-a scos în cale şi pe actualul soţ, cu care-şi împarte timpul atât acasă, cât şi la bazin. Momentan pregătesc aproape 20 de copii pentru performanţă, inducându-le permanent deviza ei: „hai să facem, să încercăm să fim cât mai buni!“
Palmares:
– 15 titluri naţionale şi 8 recorduri ale României la probe scurte
– campioană europeană junioare la 100 m liber (’85)
– campioană mondială senioare la 50 m liber (’86)
– 4 recorduri europene consecutive la 50 m liber (’86)
– campioană europeană senioare 50 m liber; bronz la 100 m liber (’87)
– locul 6 la 50 m liber JO ’88, Seul
Pentru rezultatele sale şi munca pe care o depune în formarea noilor campioni, Tamara Costache a primit titlul de Cetăţean de onoare al Ploieştiului.
Când nu este la bazin, se relaxează pescuind, citind, călătorind şi ascuntând muzică.
Foto: arhivă personală Tamara Costache şi CSM Ploieşti
Actualitate
Ce trebuie să știi înainte de un RMN și când este recomandată investigația?
Ai primit recomandare pentru un RMN și vrei să știi la ce să te aștepți? Investigația este folosită frecvent atunci când medicul are nevoie de imagini detaliate ale structurilor interne, precum ligamente, meniscuri, discuri intervertebrale, măduvă, creier sau țesuturi moi. Rezultatul trebuie interpretat întotdeauna împreună cu examenul clinic și istoricul medical al pacientului. Iată mai multe detalii!
Ce este RMN-ul și ce informații poate oferi?
RMN-ul folosește un câmp magnetic puternic și unde radio pentru a obține imagini detaliate din interiorul corpului. Spre deosebire de radiografie sau CT, acesta nu utilizează radiații ionizante, motiv pentru care este recomandat în numeroase situații medicale, în funcție de indicația specialistului.
Pentru persoanele care au anxietate în spații închise sau își doresc un plus de confort, opțiunea de RMN deschis poate face investigația mai ușor de parcurs, deoarece oferă mai mult spațiu.
Medicul poate recomanda un RMN pentru:
- dureri de spate care iradiază spre picior;
- suspiciuni de hernie de disc;
- leziuni de menisc sau ligament;
- dureri articulare persistente;
- simptome neurologice;
- evaluarea unor structuri moi dificil de analizat prin alte metode.
Când este recomandată investigația?
Nu orice durere impune automat un RMN. De multe ori, medicul începe cu un consult clinic, o ecografie sau o radiografie, în funcție de simptome. RMN-ul devine util atunci când este nevoie de o imagine mai detaliată sau când simptomele persistă. Investigația poate fi indicată dacă apar:
- dureri care nu se ameliorează după tratament;
- amorțeli, furnicături sau slăbiciune musculară;
- traumatisme sportive cu suspiciune de ruptură;
- dureri de cap atipice sau simptome neurologice;
- suspiciuni inflamatorii, tumorale sau posttraumatice.
De exemplu, în cazul unei dureri lombare care coboară pe picior, RMN-ul poate arăta dacă un disc intervertebral afectează o rădăcină nervoasă. Această informație ajută medicul să decidă următorii pași: tratament conservator, recuperare, infiltrații sau evaluare chirurgicală, atunci când este cazul.
Cum te pregătești de un RMN?
Pregătirea depinde de zona investigată. Pentru un RMN cerebral, de coloană sau articulații, de obicei poți mânca normal. Pentru RMN abdominal sau pelvin, ți se poate recomanda repaus alimentar cu câteva ore înainte.
Fie că ai nevoie de servicii de RMN în Ploiești sau într-un alt oraș, este util să verifici din timp instrucțiunile primite la programare și să comunici echipei medicale orice informație relevantă despre starea ta de sănătate.
Înainte de investigație, pregătește:
- biletul de trimitere sau recomandarea medicală;
- investigații anterioare, dacă există;
- analize recente, mai ales dacă se folosește substanță de contrast;
- lista implanturilor sau a intervențiilor medicale anterioare.
Alege haine comode, fără fermoare, capse sau elemente metalice. Înainte de examinare, vei îndepărta bijuteriile, ceasul, ochelarii sau alte obiecte metalice.
Ce informații trebuie să comunici echipei medicale?
Siguranța este foarte importantă în cazul unei investigații RMN. De aceea, trebuie să anunți personalul medical dacă ai implanturi, proteze, stenturi, valve cardiace, fragmente metalice sau dispozitive implantabile, precum pacemaker ori defibrilator.
Comunică și dacă:
- ai insuficiență renală;
- ești însărcinată sau suspectezi o sarcină;
- ai alergii cunoscute;
- ai avut reacții la substanțe de contrast;
- suferi de claustrofobie sau anxietate.
Majoritatea protezelor moderne sunt compatibile cu RMN-ul, însă verificarea rămâne necesară. În cazul investigațiilor cu contrast, medicul poate solicita analize pentru evaluarea funcției renale.
RMN cu sau fără substanță de contrast?
Unele investigații se fac fără contrast, iar altele necesită administrarea unei substanțe pe bază de gadolinium. Decizia aparține medicului, în funcție de zona investigată și de suspiciunea clinică.
Contrastul poate ajuta la:
- evidențierea unor inflamații;
- diferențierea anumitor țesuturi;
- evaluarea vascularizației;
- analiza unor formațiuni sau modificări postoperatorii.
Administrarea se face intravenos și, în cele mai multe cazuri, este bine tolerată. Dacă ai probleme renale sau alte afecțiuni importante, este esențial să le menționezi înainte de investigație.
Ce urmează după investigație?
Durata unui RMN variază în funcție de zona examinată. În general, investigația poate dura între 20 și 60 de minute. După examinare, îți poți relua activitățile obișnuite, dacă nu ai primit sedativ.
Rezultatul este interpretat de medicul radiolog, iar concluziile trebuie discutate ulterior cu medicul trimițător. În funcție de rezultat, medicul poate recomanda:
- recuperare medicală;
- fizioterapie sau kinetoterapie;
- tratament medicamentos;
- infiltrații;
- monitorizare sau evaluare chirurgicală, dacă situația o impune.
RMN-ul este un instrument valoros atunci când este recomandat corect și integrat într-un plan medical complet. Pregătirea atentă, comunicarea cu echipa medicală și interpretarea rezultatului de către specialist ajută la alegerea celor mai potriviți pași pentru sănătatea ta.
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical sau recomandările personalizate ale medicului.
Surse de informare:
- “MRI – Mayo Clinic.” Mayoclinic.Org, 2026, https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/mri/about/pac-20384768. Accesat în data de 25 Iunie 2026.
Actualitate
Vânătoarea din orbită: Forța Spațială alocă 615 milioane de dolari pentru detectarea țintelor aeriene ultrarapide
O nouă strategie de supraveghere globală: Trei companii selectate pentru a revoluționa monitorizarea spațială
Forța Spațială a Statelor Unite accelerează eforturile de monitorizare a amenințărilor hipersonice și a țintelor aeriene cu mișcare rapidă, acordând comenzi de lucru în valoare totală de 615 milioane de dolari. Contractele vizează dezvoltarea unor sateliți de ultimă generație capabili să detecteze obiecte aflate în zbor dincolo de limitele radarului convențional. Beneficiarii acestor fonduri sunt companiile Rocket Lab, STR și un al treilea actor a cărui identitate rămâne protejată sub paravanul „securității operaționale”.
Această rundă de finanțare reprezintă o etapă esențială în programul SB-AMTI (Space-Based Airborne Moving Target Indicator), un mecanism contractual flexibil lansat în luna aprilie a acestui an. Inițiativa este gestionată de biroul de portofoliu pentru detecție și țintire spațială, având ca scop final crearea unei rețele de senzori orbitali care să elimine „zonele oarbe” în fața noilor tehnologii de zbor ale adversarilor.
Dincolo de hegemonia SpaceX: Diversificarea tehnologică devine prioritate națională
Decizia de a distribui aceste fonduri către mai mulți jucători din industria aerospațială marchează o schimbare de paradigmă. Deși SpaceX a dominat prima etapă a programului cu un contract masiv de 4,6 miliarde de dolari, precum și un acord suplimentar de 1,6 miliarde pentru lansări viitoare, oficialii americani subliniază importanța de a nu depinde de o singură soluție tehnică.
Col. Ryan Frazier a explicat că nucleul acestei noi etape este diversificarea capacităților. Prin explorarea unor inovații și tehnologii unice, Forța Spațială urmărește să obțină avantaje de performanță distincte, garantând că armata va dispune de cea mai avansată tehnologie disponibilă pe piață. Această abordare multi-vectorială este văzută ca o plasă de siguranță strategică în fața evoluțiilor imprevizibile din teatrele de operațiuni.
Revoluția „Flatellites”: Rocket Lab propune o arhitectură inovatoare pentru Neutron
Dintre contractorii anunțați, Rocket Lab se detașează cu o cotă de 397 de milioane de dolari. Compania cu sediul în California va dezvolta și opera o constelație de „Flatellites” – un design revoluționar de sateliți plați, optimizați pentru comunicare de mare bandă și latență scăzută.
Aceste platforme orbitale vor fi transportate în spațiu de noua rachetă Neutron, un lansator de clasă grea programat pentru primul zbor spre finalul acestui an, de la complexul din Wallops Island, Virginia. Designul plat permite optimizarea spațiului în interiorul rachetei, facilitând desfășurarea rapidă a unor rețele vaste de senzori, esențiale pentru detectarea țintelor mobile în timp real.
Misterul celui de-al treilea jucător: Securitatea operațională ascunde identitatea unor contractori cheie
Un aspect neobișnuit al acestui anunț este menținerea sub anonimat a celui de-al treilea beneficiar al contractului. Purtătorii de cuvânt ai comandamentului au precizat că decizia este dictată strict de protocoalele de securitate operațională (OPSEC), menite să protejeze profilurile misiunilor sensibile și capacitățile specifice dezvoltate.
Această practică a Pentagonului, de a ascunde detaliile despre contractori și valorile exacte ale premiilor, devine din ce în ce mai frecventă. Justificarea oficială este nevoia de a preveni transferul de informații strategice către puteri rivale precum China. Utilizarea unor vehicule contractuale non-tradiționale permite ocolirea cerințelor standard de raportare publică, oferind armatei o mai mare libertate de mișcare, dar și un grad sporit de discreție în cursa pentru supremație tehnologică în spațiul cosmic.
Actualitate
Senatul respinge cererile lui Trump: fără un miliard de dolari pentru cuirasatul „Trump-class”
Senatul a prezentat o rezoluție de continuare bipartizană care va menține finanțarea guvernului federal până pe 11 decembrie, dar a refuzat în mod clar cererea Casei Albe de a aloca un miliard de dolari pentru programul cuirasatului Trump-class. Măsura urmărește să evite închiderea parțială a guvernului la 1 octombrie, când începe anul fiscal 2027.
Diferențe majore față de varianta Camerei Reprezentanților
Rezoluția Senatului diferă substanțial de cea adoptată deja de Cameră. În timp ce varianta Camerei asigură finanțare doar până pe 4 decembrie, Senatul propune o prelungire mai lungă. Mai important, senatorii au respins majoritatea cererilor de excepții bugetare (anomalii) solicitate de Pentagon, în special cele legate de apărare.
Respingerea finanțării pentru cuirasatul Trump-class
Una dintre cele mai importante cereri respinse a fost alocarea de un miliard de dolari pentru începerea lucrărilor de propulsie nucleară a viitorului cuirasat Trump-class. Fără această excepție, Pentagonul nu ar putea demara achizițiile anticipate necesare construcției navei. Senatul a decis să nu includă această sumă în rezoluție.
Fără flexibilitate pentru contractele multianuale de muniții
Senatorii au respins, de asemenea, o cerere importantă care ar fi permis Pentagonului să angajeze fonduri pentru cinci programe majore de muniții: interceptoarele PAC-3 pentru sistemul Patriot, rachetele de croazieră Tomahawk, rachetele aer-aer AMRAAM și două variante ale rachetelor Standard Missile-3. Fără această derogare, guvernul riscă penalități de anulare a contractelor multianuale din cauza cantităților negociate anterior.
În locul acestor flexibilități, Senatul a inclus doar prevederile standard care interzic Pentagonului să inițieze programe noi sau contracte multianuale folosind fondurile din rezoluția de continuare.
Fără scutire de la reducerile automate de cheltuieli
O altă cerere respinsă a vizat scutirea fondurilor de reconciliere aprobate anul trecut de la mecanismul de sechestrare (reduceri automate). Fără această excepție, aproximativ 8% din fondurile neangajate ar deveni indisponibile.
Următorii pași în Congres
Senatul urmează să voteze rezoluția în această săptămână, înainte de începerea vacanței de august. Camera Reprezentanților, deja în pauză, și-a adoptat propria variantă pe 21 iulie. Cele două texte vor trebui fie unificate, fie una dintre camere va trebui să adopte varianta celeilalte, pentru ca proiectul să ajungă pe masa președintelui Donald Trump.
Președinta Comisiei de buget din Senat, Susan Collins, a descris rezoluția drept „un pas important” pentru evitarea închiderii guvernului, în timp ce senatoarea Patty Murray a salutat faptul că textul limitează cererile de noi fonduri și flexibilități pentru Pentagon.
-
Exclusivacum 2 zile„Jos labele de pe Ministrul Barbu!”: Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină
-
Exclusivacum 2 zileDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXII. Împăratul” fără coroană al xanaxului: Cum a rămas incompatibilul Marcel Bălan cu buza umflată și cu DGIPI-ul la ușă
-
Exclusivacum 2 zileDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXI. EDIȚIE SPECIALĂ:– ZOOTEHNIE PENALĂ ȘI TRĂDARE LA BĂICOI
-
Exclusivacum 4 zileDe la cai „intact dopați” la autobuze îngropate în datorii: Imperiul lui Nae de pe hipodrom și din TCE
-
Exclusivacum 5 zileRepublica de la poarta fabricii Coca-Cola Ploiesti: boieri cu camere, butoaie rătăcite și teatru ieftin pe bani grei
-
Exclusivacum 2 zileProcurorul (ex) „Portocală” la prânz, cu justiția la desert: Fostul procuror-fabrică de dosare se plimbă cu Mercedes-ul pe cazul „viața bună”
-
Exclusivacum 14 oreIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXIV: CUM A RĂMAS „IUDA” CU BUZA UMFLATĂ ȘI CLANȚA LINSĂ
-
Exclusivacum 5 zileDoi ani fără rachete, doi ani cu adevărul pe câmp: cum i‑a obligat cerul pe Tánczos & „mafia antigrindină” să recunoască ce scriau Incisiv de Prahova și fermierii de la început















