Actualitate
Povestea Tamarei Costache, prima campioană a nataţiei româneşti. O viaţă în care s-a luat la întrecere cu înotătoare redutabile, dar şi cu moartea…şi a învins!
Într-o perioadă în care înotul românesc scrie istorie, nu putem să uităm de cea care a dat startul titlurilor mondiale în nataţia noastră. Vorbim despre Tamara Costache, care în 1986, la vârsta de 16 ani, devenea campioană mondială la înot. Prima din istoria României! A „bătut“ apa în timp record, de patru ori consecutiv, învingând suspiciunile de furt generate de startul bun pe care-l avea, dar şi competitoare din ţări cu tradiţie în nataţie.
De-a lungul vieţii s-a trezit „aruncată“ şi-n ape tulburi. La vârsta de 29 de ani a fost depistată cu cancer la sân, la 35 de ani avea să rămână văduvă, multă vreme s-a aflat într-un con de umbră, dar încercările vieţii au întărit-o! O „leoaică“ veritabilă, cu o voinţă incomensurabilă, a reuşit să iasă învingătoare din toate, tratând cumpenele la fel cum le privea pe adversarele care recurgeau la tot felul de tertipuri pentru a câştiga o miime de secundă: „Fetelor, aurul este la mine!“
„La înot auzi doar fluierul de start, nu există şi fluier de final“. Astfel, între un fluier de start şi un final pe care nu ni-l anunţă nimeni, Tamara Costache îşi scrie viaţa, un parcurs căruia i-ar da titlul: „Pasiunea trăită în apă“.
Născută la Ploieşti, în 1970, într-o familie de muncitori care au înţeles că-şi pot educa şi controla cel mai bine copiii prin intermediul sportului, Tamara s-a trezit în bazinul de la Vega pe când avea cinci ani. La 6 ani a fost înscrisă la o clasă cu profil sportiv. A luat lucrurile firesc, însă munca, dar şi ceva nativ, dublate şi de plăcerea competitivităţii şi dorinţa de a fi prima au propulast-o rapid pe podium. De mică, cele mai mari performanţe le-a obţinut la proba-regină, de 50 m liber. La numai opt ani, Tamara avea să-şi treacă în cont primul record naţional.
Copilăria sa avea circuit închis şi riguros: antrenamente, şcoală, competiţii… Îşi aduce aminte că singurele momente când putea ieşi afară, la joacă, erau dimineţile de duminică. „Împreună cu o prietenă, care era tot sportivă de performanţă, ieşeam afară la 7-8 dimineaţa. Eram intrigate că era pustiu, nu era niciun copil la joacă. Era singura noastră perioadă liberă şi voiam şi noi să ne jucăm afară“, ne-a declarat Tamara.
La 12 ani a ieşit, pentru prima dată, la o competiţie internaţională, organizată în Bulgaria. Sportul i-a conferit acest privilegiu într-o perioadă în care România era o ţară „închisă“.
Medaliile au venit pe bandă rulantă, spre satisfacţia ei şi mândria tatălui, care le lua şi arăta colegilor de la serviciu.
Momentul de strălucire maximă avea să fie la Madrid, în 1986, atunci când imnul României a cântat pentru prima campioană mondială a nataţiei pe care a dat-o România. Iar titlu avea să vină şi cu un record mondial. Numele ei era atunci pe buzele tuturor, era în centrul atenţiei, dar…mai puţin în România.
Fiecare rezultat notabil vine cu presiunea următoarei competiţii. Pentru Tamara aveau să vină Jocurile Olimpice de la Seul, unde clasarea pe locul al VI-lea a fost una dintre marile dezamăgiri. Ţinta era podiumul! Şi este conştientă că o astfel de presiune este acum şi pe umerii lui David Popovici, pe care Tamara l-a văzut crescând în bazinele de înot. „De mic era tot timpul în apă, era un nonconformist, jovial, cu plete, un copil care făcea spectacol în jurul lui pentru că-i plăcea mediul în care se afla. David are un start bun şi un antrenor alături de care a crescut, dar şi părinţii care l-au sprijinit în toate direcţiile“, ne-a spus campioana noastră.
Revenind la povestea sa, Tamara Costache a renunţat să mai concureze de la vârsta de 22 de ani, atunci când Mihai Gothe a plecat, iar ea a simţit că nu mai poate ajunge la performanţele visate.
A pornit pe linia pregătirii, predând ani buni cursuri de iniţiere într-ale înotului. Îşi dorea să antreneze, să facă performanţă, dar a întâmpinat tot felul de piedici.
Cea mai mare însă avea să vină pe când avea 29 de ani şi a fost diagnosticată cu cancer la sân. Optimistă şi luptătoare, Tamara Costache a intrat în cursa pentru viaţă, luându-se la întrecere cu cel mai temut adversar: moartea. N-a acceptat niciun moment că sfârşitul i-ar fi aproape, iar după procedurile specifice, inclusiv intervenţiile chirurgicale, Tamara avea să-şi treacă în cont cea mai importantă victorie. Dacă pentru ea a mai existat o şansă, pentru soţul ei, viaţa a încetat mult prea devereme, iar la 35 de ani avea să rămână văduvă.
Viaţa i-a oferit însă şi reversul medaliei. În locul propriilor copii, Tamara s-a bucurat de a avea îngrijă, de-a lungul anilor, sute de micuţi pe care i-a familiarizat cu apa, pe unii pregătindu-i pentru performanţă. Îi sfătuieşte pe părinţi să-şi îndrume copiii către înot pentru că este un sport curat fizic şi psihic, unul individual, dar şi de echipă (ştafetă), conferă dezvoltare armonioasă. Însă îşi doreşte ca adulţii să înţeleagă că performanţa se obţine în ani, cu muncă multă, şi rigurozitate, cu sacrificii şi cu încredere în antrenori. Sunt situaţii în care părinţii sunt mult prea protectivi, în care simt nevoia să intervină peste munca antrenorului etc.
Iubeşte copiii, dar la rându-i ştiu că şi ei sunt foarte ataşaţi de „doamna“. Şi chiar dacă pare greu de impresionat, dincolo de „carcasă“, Tamara are un suflet imens, iar slăbiciunea ei sunt cei mici. „M-au emoţionat şi chiar m-au făcut să plâng mesajele scrise de copii, pe care mi le-au oferit cu diverse ocazii, în care îşi exprimă recunoştinţa pentru tot ce-am făcut. E satisfacţia enormă“, ne-a spus Doamna înotului românesc.
În 2014 i se împlinea şi marele vis de a avea o secţie de nataţie la Ploieşti, reuşind astfel să antreneze şi primii campioni naţionali. Viaţa i l-a scos în cale şi pe actualul soţ, cu care-şi împarte timpul atât acasă, cât şi la bazin. Momentan pregătesc aproape 20 de copii pentru performanţă, inducându-le permanent deviza ei: „hai să facem, să încercăm să fim cât mai buni!“
Palmares:
– 15 titluri naţionale şi 8 recorduri ale României la probe scurte
– campioană europeană junioare la 100 m liber (’85)
– campioană mondială senioare la 50 m liber (’86)
– 4 recorduri europene consecutive la 50 m liber (’86)
– campioană europeană senioare 50 m liber; bronz la 100 m liber (’87)
– locul 6 la 50 m liber JO ’88, Seul
Pentru rezultatele sale şi munca pe care o depune în formarea noilor campioni, Tamara Costache a primit titlul de Cetăţean de onoare al Ploieştiului.
Când nu este la bazin, se relaxează pescuind, citind, călătorind şi ascuntând muzică.
Foto: arhivă personală Tamara Costache şi CSM Ploieşti
Actualitate
Miliarde de dolari și ambiții Arctice: Garda de Coastă americană, pe drumul reîntineririi majore
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.
Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor
„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.
Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă
Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.
„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.
Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare
Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.
„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.
Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont
Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.
„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
-
Exclusivacum 2 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 4 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 4 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 2 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum o zi„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!















