Actualitate
Enigma/De ce TFL-istii nu striga niciodata contra serviciilor?/ De ce să nu furi o revoluție de la niște gură cască
Dacă la Colectiv a triumfat justiția, de ce manifestanții ”#rezist” nu au strigat nici o dată contra vreunui serviciu secret? Iată o întrebare legitimă și interesantă, totodată, pe care o pune politologul Alina Mungiu, într-o analiză pentru siteul România curată.
Generația Revoluției, adică a mea, fericiții care aveau 25 de ani în anul 1989, a fost cu ochii larg deschiși și tot a fost țepuită la sînge. E greu de imaginat oameni cu ochii mai larg deschiși decît ai mei colegi de grupă la facultate, unde din șapte oameni patru au plecat pînă în luna iunie 1990, iar cei rămași, după mineriadă- și nu s-a mai întors nici unul. Mai puțin se poate spune despre noi, cei angajați și care am rămas 27 de ani pe baricade. În fond, de la momentul cînd Mihai Răzvan Ungureanu a intrat cu brațul în eșarfă în biroul meu spunînd că descinde din Revoluția clujeană unde și-a lăsat sîngele, la momentul cînd am citit mărturia unei colege că și Marian Munteanu umbla cu brațul în eșarfă tot zilele acelea, fără să se fi întîlnit vreodată cu un plumb (se întîlnea în schimb regulat cu Securitatea) au trecut 25 de ani. Și nu aș fi aflat dacă nu exista încercarea de a-l recicla pe Munteanu acum doi ani ca și candidat la PNL și viitor lider al dreptei. În dosarele Revoluției și mineriadei, care își trăiesc ultimele zile la procuratură sau în pre-instanțe unde riscă să moară definitiv nu mai au cum aduce vreo justiție, dar aduc suficiente dovezi că poporul a fost, în Revoluția română, carne de tun și atîta tot, că în vreme ce noi ne întrebam dacă tancurile or să tragă în noi alții își înnodau artistic brațul în eșarfă sau repetau discursurile pe care urmau să le țină din balcoane. Sigur, au mai avut și ei accidente, că nu poți manipula nici intelectuali, nici mineri, fără să mai ai defecțiuni, dar per total cine are planul și rețeaua cîștigă întotdeauna pe termen lung.
Înțelepciunea asta pare să facă parte din ce s-a transmis de la o generație la alta, și nu e de mirare că vechii capi ai Securității, inclusiv cei care au participat la represiunea revoluționarilor din Timișoara, ca Filip Teodorescu, au ajuns figuri patronale ale SRI de azi, chemate la aniversări și conducînd colective de redacție, iar moartea generalului Vlad a devenit o ocazie publică pentru sforarii revoluției să-și asume meritele. Dacă nu erau ei, mai avea loc schimbarea? Răspuns: da! Pentru că s-a schimbat pînă și Albania. Dar nimeni, absolut nimeni nu s-a schimbat cu prețul a peste o mie de morți. Că asta e problema cu dracu care te trece puntea, nu știi niciodată cîte cadavre o să îți ceară în schimb.
Greu de evitat asemenea amintiri în zilele comemorării accidentului de la Colectiv, văzând ce se petrece cu o nouă revoluție a unei noi generații de nemulțumiți, care nu mai riscă nimic ieșind în stradă, dar pare mai convinsă decît noi în 1990 că sunt în control și nu îi manipulează nimeni. Istoria accidentului în sine nu mai prezintă nici un interes, iar despre faptul că din ea nu a rezultat nici o reformă semnificativă a statului, din lipsă de inițiativă tehnocrată (am pus o evaluare obligatorie de risc inspirată din legislația americană în programul lui Dacian Cioloș- nici pînă la ora asta nu a făcut nimeni un proiect de lege), și incompetența susținătorilor tehnocraților (rar atîția mobilizați să ceară ceva dar care nu au idee ce să ceară). Azi nu mai vreau decît să pun cîteva întrebări.
Dacă la Colectiv a fost o schimbare revoluționară, de ce succesorul lui Gabriel Oprea la Interne a fost generalul Tobă (altul cu plagiat și record de reprimat manifestanți)? Și de ce tot noi, la România curată, care am făcut plîngerea contra lui Oprea pentru abuz în serviciu înainte de Colectiv, făceam plîngerile contra lui Tobă șase luni mai tîrziu, în vreme ce manifestanții revoluționari aveau impresia că totul le-a ieșit și stăteau liniștiți în banca lor (am și azi emailuri memorabile de apărare a lui Tobă din partea guvernului)?
Dacă la Colectiv a fost o schimbare revoluționară, de ce miniștrii de Externe (numirea în care Președintele e cel mai implicat, are atribuții constituționale) de după Colectiv au fost Lazăr Comănescu și Teodor Meleșcanu, amîndoi diplomați de rang înalt înainte de 1989? Și cum se face că nimeni nu protestează, deși pe lîngă ei Adrian Năstase sau Adrian Severin erau superoccidentali în anii optzeci, iar Andrei Pleșu (ca să vorbesc doar de foști miniștri de externe) avea Securitatea la poartă?
Dacă la Colectiv a triumfat spontaneitatea, și nu planul, cum se face că din toată societatea civilă doar Inițiativa pentru România, un grup de agitatori pe Facebook care a tranzitat pe la vreo trei partide deja cu servicii online și care luptă cu plagiatul plagiind listele negre ale CPC (au eliminat, firește, ce era stînjenitor, adică referatele pentru obiectivitate, ziariștii profesioniști care editează și s-au dus direct la bunuri – adică punem pe lista neagră pe cine trebuie în funcție de client) a ajuns partenera președinției, iar oameni care nu au fost niciodată în stradă și nu au luat o amendă de la jandarmi au ajuns la consultări cu președinția, și după aceea în guvernul Cioloș și pe liste USR?
Dacă la Colectiv a triumfat justiția, de ce Victor Ponta a fost achitat în dosarul care i se făcuse în acele zile, de spălare de bani, pentru un onorariu declarat și cu impozit plătit de la firma lui Dan Șova? Și de ce manifestanții ”#rezist” nu au strigat nici o dată contra vreunui serviciu secret, deși am publicat dovezi că banii proiectelor SRI ca SIL ajung la firme ale fostei securități, dar vor în schimb ”depesedizarea” Curții Constituționale, deși toate deciziile care deranjează au fost luate unanim, cu o singură excepție (deci și de judecători care nu sunt numiți de PSD), iar Maya Teodoriu, numită de PSD, a defectat la ultima decizie? Cum poate o revoluție pentru statul de drept să aibă o singură țintă, organul suprem de control al legalității și cine e cel care decide care e compoziția CCR și cum trebuie să judece aceasta? Dacă la Colectiv a triumfat justiția, de ce Ghiță nu e în țară, deși s-a dovedit că a spus adevărul despre Florian Coldea și statul paralel (în ale cărui grații a încercat și Liviu Dragnea să intre, la un tenis, dar nu a mers, așa că acum se luptă cu tot aparatul)?
Dacă la Colectiv a triumfat rațiunea, ajutată de o presă și un DNA deopotrivă de eroici, de ce Ministerul Finanţelor ar putea plăti toate despăgubirile de sute de milioane de euro, cerute de victimele şi rudele incendiului de la ″Colectiv″, dacă această sumă uriaşă nu va putea fi recuperată la finalul procesului de la cei vinovaţi? Cum e cu putință ca un procuror DNA să solicite magistraţilor de la Tribunalul Bucureşti ca statul să devină garant pentru aceste plăți (vorbim de cereri de peste 300 de milioane de euro, la atîta estimează supraviețuitorii valoarea morților, și evident că patronii clubului Colectiv şi fostul primar Piedone nu au aceşti bani)? O bună parte din cei ajutați de Salvare și spitale nici nu aveau asigurare de sănătate, deci banii cheltuiți pe ei au fost deja luați de la alți bolnavi care plătesc contribuții. Și cum se face că salvatorii au ajuns să fie considerați vinovați, deși nu există nici un caz în care cineva cu șanse bune de supraviețuire să fi murit din cauza salvatorilor (proponentul cel mai vocal al acestei teorii este chiar Vlad Voiculescu, ajuns de la o bancă din Viena unde nu e clar ce făcea direct ministrul ‚tehnocrat’ Sănătății și manifestant ”Rezist”, o altă dovadă de spontaneitate revoluționară). Cu alte cuvinte, cine sunt cei care vor să facă din Colectiv un FNI/Vîntu în care e adus CEC la momentul oportun să acopere pierderile? Și o să fie vreodată procurorul DNA tras la răspundere pentru cele 300 de milioane potențial prejudiciu, chiar dacă instanțele vor avea bunul simț să oprească această aberație?
Dacă actuala mișcare pentru justiție izvorîtă din Colectiv e autentică, de ce sunt în fruntea ei atîția mercenari Gold din perioada Roșia Montană (lista pe Hotnews aici plus vreo două clicuri necesare)? E chiar plauzbil ca ei să fi devenit brusc mai sensibili la justiție ca noi, care am fost prin tribunale cu PSD timp de 20 de ani, cînd nu în stradă?
E o mare deosebire între noi, cei furați și manipulați în 1990, și voi, cei tineri de azi care nu știți să răspundeți la asemenea întrebări pe care ar fi trebuit să vi le puneți singuri. Aceea că noi citeam tot și verificam tot, eram conștienți de ce ni se întîmpla, pur și simplu nu destul de tari să ne apărăm, în vreme ce voi v-ați făcut redute de expunere selectivă pe Facebook de unde ați exilat orice informație ar putea să vă pună pe gînduri. Și, ca să vă fie treaba mai ușoară vi s-au făcut și aplicații cu ce știri să citiți, iar seara apar niște băieți tunși corect în constume negre la Digi, mai terni, dar nu nimic mai imparțiali decît ăia de la Antena 3 și vă aduc și interpretările deja selectate. Aproape că o cereți, și atuncea, ce să facă și ei? Vă dau țeapa care vi se cuvine, ba vă mai și pun să munciți pentru ea. (Irinel I.).
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată
Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...
Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota
„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine
De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...
-
Exclusivacum 4 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 21 de ore
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 13 ore
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 5 zile
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zile
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zile
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri