Connect with us

Investigatii

„Vorbesc despre canalizarea politică în care a ajuns Poliția Română, despre devotament sindical și realizări dar și despre faptul că am fost trădat și abandonat de colegi și chiar de sindicatul în care am crezut”

Publicat

pe

„Am fost întrebat de ce nu am participat la Consiliul Sindicatului Europol.

Hotărârea da a nu participa am luat-o cu câteva luni în urmă când am realizat că am fost abandonat de sindicat, în ansamblul lui, inclusiv de federația Publisind și confederația BNS.
Nu arunc nicio vină personală în spatele nimănui.
Organizația n-a știut, n-a vrut, n-a putut, nici nu mai contează, să-mi asigure sprijinul necesar.
Știați cu toții de campaniile abuzive ale IGPR și IPJ Neamț.
I-am cerut sprijinul inclusiv președintelui BNS, domnul Dumitru Costin, de la care am primit doar promisiuni deșarte.
Pentru cercetările și sancțiunile pentru activități sindicale, abateri inventate, etc. n-am primit sprijin suficient. Și multe altele.
Demotivarea a pornit încă din timpul protestelor din fața sediului Poliției Roman.
Cum visam eu atunci, ca prostul, c-or sa vină 40, 50 de polițiști, aduși de liderii din țară, să mă susțină !!!
Nimeni n-a mișcat un deget.
Toată lumea mă întreba de ce nu mă sprijină sindicatul.
N-am știut ce să răspund.
Am stat singur ca fraierul acolo.
Cele mai dureroase sentimente le-am avut când am protestat în fața sediului Inspectoratului General al Poliției Române.
Niciunul dintre liderii din țară nu m-au susținut, de fapt n-au susținut cauzele sindicatului, că eu n-am facut nimic pentru interesul meu personal.
De atunci, când șacalii m-au văzut singur, s-a pornit jihadul.
De ceva vreme se încearcă destituirea mea.
Știa toată lumea.
Pauză, nicio reacție, nicio ofertă necondiționată de sprijin!
Eu înțeleg altfel solidaritatea sindicală.
Unitatea sindicală o văd ca pe un drept pe care trebuie să-l primești fără să-l ceri.
Sindicatul Europol este și va rămâne cel mai puternic sindicat din Poliția Română.
Numai să aveți grijă, polițiștii nu prea vor să fie ajutați.
Eu mă retrag din tot ce înseamnă activitate sindicală.
Dacă va fi nevoie, să nu încurc mai mult, îmi voi da demisia din funcția de vicepreședinte.
Alegerile de la Neamț vor rămâne în sarcina Biroului Executiv Central.
Nu mă mai ocup de nimic.
După ce va fi aleasă noua echipă voi preda ce trebuie de predat.
Cotizația și celelalte plăți le voi achita eu, între timp.
N-am crezut vreodată c-o să mi se întâmple să fiu abandonat de sindicatul pentru care mi-aș fi dat și viața
.
Toate acțiunile mele au fost pentru organizație, n-am pornit eu nicio luptă personală cu nimeni și toate conflictele n-au fost generate de mine.
Eu doar m-am aparat… singur!
Cum ziceam, nu port pică personală nimănui.
Pe viitor sindicatul ar trebui să își organizeze o procedura de sprijin pentru liderii care sunt abuzați, hărțuiți, etc.
Funcția de lider în sindicatul Europol implică niste riscuri pe care trebuie să le știe liderul tânăr, să nu-i fie ascunse, iar sindicatul trebuie să fie capabil să-i asigure spatele.
Când mă uitam peste umăr, nu mai vedeam pe nimeni în spatele meu.
Aș mai fi rămas, aș mai fi făcut multe…dar… cu manageri infractori în uniformă lângă mine, cu colegi care m-au abandonat după ce am făcut scut în fața lor și au acum ce să pună copiilor pe masă pentru că n-a reușit angajatorul să-i execute, cu multă lașitate simțită dinspre această categorie profesională, cu lipsa de curaj a sindicatului de a-mi asigura protecția… cam ce îmi mai rămâne de făcut?
Doar să plec, să- mi văd de viață și să uit, efectiv, că am fost polițist.
Același Cănărău Ioan, devotat vouă… până astăzi!!!”. (Sava N.).

Featured

Iluzia cifrelor și „factura” amânărilor: Cum a devenit bugetul Ministerului Mediului paravan pentru mascarea deficitului

Publicat

pe

De

Lista proiectelor prioritare pentru anul 2026, elaborată de Ministerul Mediului, scoate la iveală o realitate contabilă brutală: scăderea deficitului bugetar nu este rezultatul unei eficiențe administrative, ci al unei strategii de amânare sistematică. Proiecte vitale pentru tranziția energetică și protecția mediului sunt mutate de la un an la altul, într-un joc piramidal al promisiunilor care riscă să lase România fără investiții reale.

Inginerie financiară sub deviza „după noi, potopul”

Analiza detaliată a proiectelor prioritare pentru anul 2026 dezvăluie un mecanism de lucru alarmant la nivel guvernamental. Într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu în publicația Cotidianul Național, se subliniază faptul că ministerul a recurs la o manevră de „cosmetizare” a cifrelor. Practic, aproape toate investițiile care ar fi trebuit finanțate în 2024 și 2025 au fost împinse către anul 2026, cu scopul de a reduce, doar pe hârtie, deficitul bugetar din anul precedent.

Această abordare, caracterizată de sursa citată drept o „cacealmea”, arată că guvernul a prioritizat indicatorii macroeconomici de moment în detrimentul implementării proiectelor. Cele două miliarde de lei care „au dispărut fără urmă” de la Fondul de Mediu anul trecut par să fi fost sacrificate pe altarul echilibrului bugetar, lăsând programele pentru fotovoltaice și pompe de căldură într-un blocaj cronic.

Baterii de stocare cu „zero lei” în buget: Promisiuni amânate pentru un viitor incert

Situația prosumatorilor, pilonul central al independenței energetice casnice, este una dintre cele mai afectate de acest mod de operare. Deși programul pentru bateriile de stocare figurează în lista pentru 2026 cu o sumă de 550 de milioane de lei, realitatea din spatele cifrelor este dezarmantă.

Conform datelor din Ziarul Național, suma reprezintă doar credite de angajament, necesare pentru lansarea aplicației informatice, în timp ce la capitolul „credite bugetare” (banii efectiv plătiți) sunt trecuți 0 lei. Explicația oficială a Ministerului Mediului – conform căreia premisele utilizării banilor până la finele lui 2026 sunt reduse – confirmă faptul că beneficiarii reali nu vor vedea nicio plată efectivă prea curând, în ciuda urgenței crizei energetice.

Programul Rabla, în cădere liberă: Fonduri reduse la mai mult de jumătate

Nici sectorul auto nu scapă de austeritatea deghizată în prioritizare. Programul Rabla pentru persoane fizice, un instrument tradițional de reînnoire a parcului auto, primește o lovitură dură în proiecția pentru 2026. Suma alocată este de doar 200 de milioane de lei, o scădere drastică față de cele 420 de milioane de lei disponibile în 2024.

Mai mult, o parte din acești bani (peste 303 milioane de lei) va fi direcționată către stingerea datoriilor din trecut, respectiv plata cererilor de decontare depuse de dealeri în 2025. Astfel, pentru noile înscrieri din 2026, bugetul real rămâne unul de avarie, insuficient pentru a susține o piață auto verde. Aceeași situație se regăsește și la „Casa Verde”, unde fondurile din 2026 vor merge în mare parte spre plata dosarelor restante din sesiunile 2021-2024 sau a celor câștigate prin hotărâri judecătorești.

Restanțe din epoca 2018 și „rateuri” din PNRR, mutate în contul anului 2026

Incoerența planificării atinge cote absurde în domeniul infrastructurii de încărcare pentru vehicule electrice. În loc să finanțeze noi stații, bugetul anului 2026 va acoperi plăți pentru contracte aferente proiectelor depuse în perioada 2018-2020.

Nici proiectele finanțate prin PNRR nu par să aibă un parcurs mai lin. Programele privind insulele ecologice digitalizate sau centrele de colectare pentru aglomerări urbane sunt, de asemenea, „împinse” spre finanțare în 2026 pentru contracte semnate anul trecut. Toate aceste elemente conturează imaginea unui minister care nu mai gestionează viitorul mediului, ci încearcă disperat să achite facturile restante ale unei administrații care a cheltuit miliarde fără a genera rezultate palpabile pentru cetățeni.

Citeste in continuare

Featured

„Taxa pe vânt”: Cum finanțează firmele românești multinaționalele din energie sub paravanul regenerabilelor

Publicat

pe

De

O manevră administrativă de proporții, orchestrată la cel mai înalt nivel, riscă să sufoce investițiile autohtone în energie și să capitalizeze masiv distribuitorii străini. Printr-o mișcare de tip „centrare și reluare cu capul” între Guvern și ANRE, garanțiile financiare pentru accesul la rețea au explodat, transformând visul energiei verzi într-un coșmar birocratic și financiar pentru antreprenorii locali.

Pasă la întâlnire: Declarațiile premierului și execuția rapidă a ANRE

Conform unei analize publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, sectorul energetic românesc este martorul unei strategii bine regizate prin care sume uriașe de bani sunt direcționate către conturile marilor companii de distribuție. Scenariul a fost deschis de premierul Ilie Bolojan, care a ieșit public acuzând „băieții deștepți” din energie că blochează accesul la rețea prin proiecte de regenerabile care nu se mai finalizează.

Efectul a fost instantaneu: Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a „executat” solicitarea implicită a șefului Executivului și a decis, prin proiect de ordin, majorarea garanției pentru emiterea Avizelor Tehnice de Racordare (ATR). Astfel, firmele sunt obligate să pună pe masă o garanție de 20%, față de pragul de 5% stabilit anterior. Publicația Ziarul Național avertizează că acești bani intră direct în gestiunea multinaționalelor care controlează distribuția, fiind folosiți pentru întărirea rețelelor pe cheltuiala investitorilor români.

Paradoxul românesc: Producție ieftină la stat, prețuri de top mondial la consumator

Deși România deține capacități de producție ieftină — în special hidro și nuclear, ambele aflate în portofoliul statului — populația și firmele plătesc printre cele mai mari prețuri la energie din lume. Jurnalista Claudia Marcu subliniază că abundența regenerabilelor nu a dus la scăderea tarifelor, ci la un deficit cronic, cauzat de lipsa capacităților de stocare și de absența producției „în bandă”.

În loc să impună obligativitatea stocării pentru proiectele verzi, autoritățile au preferat scheme de subvenționare care au dus la o explozie a cererilor de racordare, fără ca infrastructura să poată ține pasul. În acest context, „băieții deștepți” par a fi, de fapt, arhitecții unor politici energetice care au permis îmbogățirea distribuitorilor în timp ce economia națională se clatină sub povara importurilor scumpe necesare pentru a acoperi vârfurile de consum.

Confuzie tehnică sau diversiune? Mitul „rezervării” de capacitate

Pentru a-și justifica decizia, ANRE susține că emiterea unui ATR blochează capacitatea de rețea, împiedicând alți investitori viabili. Totuși, experții consultați de mass-media autohtonă demontează această narațiune. Expertul în energie Dan Gherghelaș explică, în paginile Cotidianului Național, că actuala retorică oficială se bazează pe o confuzie gravă între ATR și contractul de racordare.

„ATR-ul nu reprezintă o rezervare fermă de capacitate și nu implică obligații operaționale pentru operatorul de rețea. Este doar o fotografie tehnică la un moment dat. Rețeaua este utilizată de capacitățile existente, nu de proiectele aflate pe hârtie”, afirmă Gherghelaș. Potrivit acestuia, marea problemă nu este „ocuparea fizică” a rețelei de către investitori, ci birocrația excesivă care întârzie autorizațiile de construcție și avizele de mediu, obligând firmele să rămână blocate în etapele preliminare.

Factura finală: Consumatorul plătește „modernizarea” multinaționalelor

În timp ce firmele românești sunt puse la zid și taxate cu garanții de patru ori mai mari, profiturile distribuitorilor rămân protejate. Această „șmecherie” legislativă face ca modernizarea rețelelor, obligatorie pentru a prelua energia intermitentă, să nu fie finanțată din profiturile uriașe ale multinaționalelor, ci din banii blocați ai micilor investitori și din tarifele de distribuție tot mai mari regăsite în facturile cetățenilor.

Astfel, sub masca unei lupte împotriva speculei cu avize, statul pare să fi creat un mecanism de creditare forțată a marilor operatori de rețea, în timp ce România continuă să importe energie scumpă, ignorând potențialul real al resurselor sale de bază.

Citeste in continuare

Featured

Marea privatizare a furculițelor: Cum au vrut doua „genii” să-și facă hotel din piese de schimb, la Băile Herculane

Publicat

pe

De

În timp ce stațiunea Băile Herculane se zbate între gloria de altădată și praful de azi, doi „vizionari” locali, cu vârste de 31 și 36 de ani, au decis că nu mai pot aștepta investitorii strategici. De ce să mai vină statul sau privații să salveze turismul, când poți să-l demontezi bucată cu bucată și să-l transporți în propria curte?

Bufetul suedez, varianta pe „șest”: Paturile au plecat la plimbare, instalația a devenit amintire

Potrivit informațiilor scurse prin vocea celor de la Sindicatul Europol, care au dezvăluit întreaga „inginerie”, hotelul vizat — o clădire închisă, care probabil mai servea doar ca adăpost pentru fantomele turismului de masă — a fost transformat peste noapte într-un supermarket cu autoservire gratuită.

Între datele de 7 și 18 aprilie, cei doi protagoniști au aplicat o metodă de „curățenie generală” extrem de eficientă. Nu s-au încurcat cu mărunțișuri. Au luat paturile, au stivuit scaunele și au golit dulapurile de veselă, probabil visând la o nuntă cu sute de invitați unde farfuriile și platourile furate să strălucească sub becuri alimentate de firele pe care, prevăzători, le-au smuls tot din pereții hotelului. Un prejudiciu de 100.000 de lei, făcut din sârme și picioare de mese, sub nasul unei stațiuni care pare că doarme somnul cel de moarte.

Desfășurare de forțe ca la capturarea cartelurilor: Mascații versus hoții de oale

Când polițiștii de la stațiunea Băile Herculane au intrat pe fir, s-a declanșat o mobilizare demnă de filmele cu traficanți internaționali. IPJ Caraș-Severin a aruncat în luptă tot ce avea în dotare: de la „creierele” de la Investigații Criminale și Economic, până la Criminalistică și Ordine Publică. Sub supravegherea procurorilor din Caransebeș, s-a orchestrat o „vânătoare” care i-a lăsat pe micii hoți fără aer.

Culmea ironiei vine în momentul intervenției: pentru doi indivizi care se luptau cu arcurile de la saltele și cu teancurile de farfurii, au fost mobilizați inclusiv „băieții răi” de la Serviciul pentru Acțiuni Speciale. Patru percheziții domiciliare mai târziu, mascații au descoperit că „tezaurul” de la Herculane nu era ascuns în vreun seif elvețian, ci zăcea probabil prin bătături, sub formă de mobilier de mâna a doua.

Final de sejur cu zăbrele și „respect” pentru efortul de a aduna cioburile

După ce drumurile stațiunii au fost împânzite de poliția rutieră și forțele speciale, marea operațiune s-a încheiat cu un succes răsunător. Bunurile au fost recuperate, iar persoana vătămată și-a primit înapoi inventarul de farfurii și mobilierul de epocă post-industrială.

Sindicatul Europol aplaudă, în mod firesc, determinarea colegilor care n-au lăsat ca acest „jaf al secolului” să rămână nepedepsit. În timp ce unul dintre autori meditează acum la viitorul său profesional din spatele gratiilor arestului IPJ Caraș-Severin, rămânem cu o întrebare amară: oare cât de jos a ajuns stațiunea Herculane, dacă marea victorie a legii se măsoară în recuperarea unor scaune și a unor platouri dintr-o ruină lăsată la voia întâmplării?

Respect pentru polițiști, dar un mare „rușine” pentru un sistem în care hotelurile sunt mai profitabile atunci când sunt vândute la fier vechi sau la talcioc. (Sava N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv6 ore ago

Marea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie

În orașul Victoria, județul Brașov, unde istoria industrială ar trebui să miroasă a progres, astăzi pute a eșec birocratic și...

Exclusiv7 ore ago

Adio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne

Mult a fost, puțin a mai rămas până când zidurile groase ale penibilului, ridicate de Ministerul Afacerilor Interne sub pretextul...

Exclusivo zi ago

Orizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău

În timp ce industria de apărare a României își dă ultima suflare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și – mai ales...

Exclusivo zi ago

Operațiunea „Cățeluș cu păru’ creț”: Festivalul „ghiocelul de la Interne (M.A.I.).”

Într-un Minister de Interne unde profesionalismul a fost pensionat forțat și înlocuit cu arta de a sta în genunchi, spectacolul...

Exclusivo zi ago

APOCALIPSA INTEGRITĂȚII LA ARAD: AGENTUL CARE A REFUZAT SĂ FIE „BĂIAT DEȘTEPT” ȘI A LĂSAT UN ȘOFER CU BANII ÎN AER

Într-o societate obișnuită ca „mica înțelegere” să fie unsul care degripează rotițele legii, un agent de poliție din Arad a...

Exclusiv2 zile ago

EVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!

Într-o Românie în care miniștrii Agriculturii trec prin funcții ca gâsca prin apă, lăsând în urmă doar praf și strategii...

Exclusiv2 zile ago

OPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora

În timp ce ministrul Ambrozie-Irineu Darău exersa privirea de diplomat prin tranșeele de la Kiev, acasă, la București, „marea curățenie”...

Exclusiv2 zile ago

Marea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia

De opt ani, liniștea și patrimoniul Transport Călători Express (TCE) SA Ploiești sunt „garante” de o firmă care pare specializată...

Exclusiv2 zile ago

VÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân

În laboratoarele prăfuite ale Ministerului de Interne, unde gândirea critică este considerată „abatere disciplinară”, s-a inventat un nou sport național:...

Exclusiv3 zile ago

MIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI

Alchimia puterii în varianta ovină: De la brațul ocrotitor al ciobanului, la isteria halucinațiilor cu „lupi” În peisajul mioriticei instituții...

Exclusiv3 zile ago

SLATINA, ORAȘUL UNDE POLIȚIA SE JOACĂ DE-A PUZLE-UL: CUM SĂ FACI VARZĂ SIGURANȚA CETĂȚEANULUI SUB COMANDA LUI „SHERIFF” DE MEZZO

Alchimia incompetenței: Când șeful Murguleț amestecă patrulele ca pe cărțile de joc La Slatina, siguranța publică a devenit un fel...

Exclusiv3 zile ago

CIRCUL „DOCTORILOR” ÎN DEZINFORMARE: Cum au vânat „vitele incălțate” un spion rus și au nimerit un oficial moldovean

Într-o țară unde Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pare să funcționeze pe bază de curent de la Moscova atunci când vine...

Exclusiv4 zile ago

Marele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul

Există o artă fină în a orchestra o campanie de denigrare, dar ce s-a întâmplat recent în laboratoarele prăfuite ale...

Exclusiv4 zile ago

Sprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”

Există momente în care realitatea de la sate bate orice scenariu de film de acțiune de categoria B, transformându-se într-o...

Exclusiv5 zile ago

Orchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI

Într-o democrație care pute a epoleti nespălați, coincidențele nu sunt niciodată întâmplătoare, ci programate prin ordin de serviciu. Imediat ce...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv