Actualitate
Una dintre cele mai sărace în resurse minerale țări de pe glob a ajuns o mare putere economică datorită sectorului tehnologiilor ITC
Orice națiune este compusă din multe milioane de oameni care trebuie să aibă grijă de propriul viitor și din câteva zeci de oameni care au datoria să se îngrijească de viitorul țării lor, de viitorul tuturor acelor milioane din prima categorie.
În principiu, misiunea celor puțini care trebuie să aibă grijă de viitorul celor mulți este foarte simplă: doar să contemple mersul lumii, să înțeleagă care este sensul acelui mers și să își ghideze poporul în direcția viitorului. Vai, însă, de națiunile care nu au parte de lideri cu privirea și cu mintea limpede. Căci acelea vor rămâne departe de viitor, vor rămâne doar cu frustrarea dată de „Ce bine ar fi fost dacă…”
Trăim într-o lume în care economia se modernizează cu cel mai mare ritm din întreaga istorie. Între țările planetei se află o netă linie de demarcație între lumea dezvoltată și prosperă și lumea săracă și subdezoltată. Unii produc tehnologie și se îmbogățesc din asta, alții încă nu și-au asigurat hrană suficientă pentru întreaga populație. Ceea ce, în mod evident, le separă este abilitatea de a produce tehnologie.
Națiunile care se dezvoltă și care contează sunt cele care pot să producă și să vândă tehnologie. Națiunile mai puțin importante sunt cele care se mărginesc să importe și să folosească (insuficient) noile tehnologii. Dar pentru a produce tehnologie ai nevoie de un singur lucru: oameni bine pregătiți și mai ales bine antrenați în domeniul tehnologiei informației. Căci aceștia pot comanda orice își propun, orice mașină sau echipament.
Ei bine, într-o Europă care își propune din ce în ce mai serios să redevină un pol de creștere tehnologică în piața globală, România noastră este țara cu cea mai mică pondere a specialiștilor IT în totalul angajaților. Numai 2,6% dintre angajații din România sunt specialiști în ITC (tehnologia informației și comunicații). 2,6%! Doar Grecia se mai află sub 3% cu această pondere (2,8%).
Dacă ne uităm la statele care conduc acest clasament vom înțelege multe despre ritmurile dezvoltării: Suedia (8%) și Finlanda (7,4%) sunt în frunte, dar nici Olanda, Irlanda, Luxemburg sau Estonia nu stau deloc rău la acest indicator. În jur de 5% au și Belgia, Danemarca și Germania. Ungaria (4%) și Polonia (3,2%) ne depășesc și ele cu mult. O primă concluzie este cât se poate de evidentă: nu poți să vorbești despre Europa, competitivitate și dezvoltare și să fii pe ultimul loc la ponderea specialiștilor IT&C în totalul angajaților din economie.
Dar asta nu e totul. IoT- internet of things, adică internetul lucrurilor, reprezintă una dintre cele mai importante semne ale modernității unei societății. Și, în același timp, al eficienței economice. Pentru că obiectele nu se conectează pur și simplu, ci ele sunt comandate și controlate de la distanță, ceea ce permite o sporire a randamentelor și preciziilor obținute, în paralele cu o mult mai bună sincronizare atunci când vorbim de sisteme distribuite în spațiu.
În 2021, 29% dintre companiile din Uniunea Europeană au folosit această tehnologie. Cea mai des utilizată funcțiune este cea de protecție perimetrală și alarmare (72% dintre companiile care folosesc IoT), urmată de managementul consumurilor de energie (30% dintre companii) și de urmărirea stării de bună funcționare a unor diferite echipamente situate în zone izolate sau greu accesibile.
Ei bine, România se clasează tot ultima dintre statele UE și după procentajul de companii care recurg la această tehnologie, doar 11% dintre firmele noastre. Un procentaj de trei ori mai mic (doar 8%) dintre companiile din Uniunea Europeană sunt angrenate în domeniul cel mai avansat și anume inteligența artificială (AI-artificial intelligence). Inteligența artificială este un domeniu nou și extrem de dinamic care acoperă următoarele tipuri de tehnologii:
- tehnologii care analizează texte scrise, în vederea înțelegerii automatizate;
- tehnologii care convertesc mesajele vocale umane în limbaje care pot fi redate de către computere (recunoașterea vorbirii );
- tehnologii care pot genera mesaje scrise sau vorbite (generare de limbaje naturale – natural language generation);
- tehnologii care identifică obiecte sau persoane pe baza unor baze de date cu imagini ( recunoașterea imaginilor – image recognition, procesarea imaginilor – image processing);
- tehnologii care obișnuiesc computerele să învețe (machine learning – deep learning) pentru analizarea datelor;
- tehnologii care automatizează anumite fluxuri de producție sau asistă personalul uman în procesele decizionale (automatizări de procese utilizând roboți – AI-based software robotic process automation);
- tehnologii care permit computerelor să se deplaseze fizic prin identificare și „înțelegerea” împrejurimilor și prin luarea de decizii autonome.
Din păcate, România se află pe ultimul loc în UE și la capitolul firmelor care lucrează cu tehnologii AI, cu doar 1% din companiile locale utilizând aceste tehnologii. Și pentru a încheia cu o imagine și mai clară: România se găsește pe ultimul loc în Europa și în clasamentul națiunilor după indicatorul DESI pe anul 2021 (Digital Economy and Society Index – indicatorul pentru o economie și o societate digitale). DESI este un indicator compus, care include note acordate pentru dezvoltarea capitalului uman, pentru conectivitate, pentru gradul de integrare a tehnologiilor digitale, precum și pentru calitatea serviciilor publice digitale.
La nivel global, țara noastră se găsește pe locul 50 în lume în ierarhia competitivității digitale, World Digital Competitiveness Ranking, în urma majorității statelor din Uniunea Europeană. Clasamentul global este dominat (de cine altcineva?) de către SUA, urmate de către Hong Kong și liderii europeni ai domeniului: Suedia și Danemarca. Urmează Singapore și Elveția, apoi Olanda, Taiwan, Norvegia, Emiratele Arabe Unite și Finlanda. Cel puțin în partea de vârf, statele europene care conduc clasamentele indicelui societății și economiei digitale (DESI) sunt și cele mai bine plasate de pe continent în clasamentul competitivității digitale globale, adică statele nordice, plus Olanda.
China ocupă locul 15 mondial, Austria este pe 16 și Israel pe 17. Iar Germania pe 18. Cea mai competitivă țară estică din punct de vedere digital este Estonia (locul 25 global), urmată de Lituania (locul 30), Cehia (33), Polonia (41), Grecia (44) și Ungaria (45). După România (locul 50) vin Bulgaria (52) și Croația (55).
De unde ne vine această decuplare de viitor? De unde ne vine această decuplare de secolul XXI? Răspunsul este cât se poate de simplu: din lipsa de viziune a conducătorilor noștri, care nu sunt capabili să înțeleagă deloc secolul în care trăiesc. Căci la noi reginele umblă în zdrențe. Din nefericire, regina tuturor științelor lumii, matematica, a ajuns cenușăreasă la noi în țară.
Pentru a înțelege temelia înapoierii noastre tehnologice, nu trebuie să ne uităm decât la scorul la care ne plasează rezultatele testelor standardizate la matematică pe plan european: 45% dintre elevii din România nu au cunoștințele matematice de bază. 45%! Oare când un președinte, un premier sau un ministru al Educației citește aceste procentaje, nu se simte deloc rușinat?
Și problema este, din păcate, cu rădăcini adânci, căci țara noastră este statul european cu cea mai mare degradare a scorurilor, este statul cu cea mai mare creștere a ponderii elevilor cu cunoștințe insuficiente de matematică. O națiune care nu poate pune matematica în locul care i se cuvine la școală este o națiune care se condamnă la înapoiere pe termen lung.
Să nu uităm un lucru important. Pentru a avea o industrie bancară importantă ai nevoie de tradiție și de timp, nu poți s-o faci peste noapte. Pentru a avea o industrie competitivă ai nevoie de mulți bani, de resurse inginerești, de oameni calificați și de materii prime; nimic din toate acestea nu se pot realiza peste noapte. Pentru a avea o agricultură și o industrie alimentară competitive ai nevoie de sol fertil, de ploaie sau irigații, de mașini moderne și de mulți bani. Nici asta nu se poate face peste noapte. Dar pentru a avea o industrie ITC puternică, nu ai nevoie de mai nimic, decât de școală, rigoare, tenacitate și inteligență cultivată. Nu ai nevoie de mașini complicate pentru a produce algoritmi, ai nevoie doar de minți antrenate și de viziune.
Dacă mai era nevoie de exemple, iată trei țări care s-au dezvoltat și acum excelează exclusiv datorită industriei ITC: Taiwan, Israel și Estonia. Toate trei sunt țări extrem de sărace în resurse, izolate de vecini puternici și ostili. Ai fi zis că sunt națiuni condamnate. Ei bine, toate trei se află printre națiunile cele mai avansate ale globului. Și totul se datorează înțelegerii și asumării viitorului de către liderii care le conduc.
Voi insista pe exemplul Israelului, nu numai pentru că este țara care a făcut din nisip supertehnologii, dar și pentru că la marele salt tehnologic din Israel au participat și mulți evrei născuți în România sau din părinți români. Nu există nicio mare companie israeliană din domeniul ITC în care să poți vorbi românește frecvent și ușor. Nu am văzut nicăieri în lume (nici măcar acasă) atâta putere inginerească în care să se vorbească românește. Insist pe Israel pentru că acesta ar fi fost modelul de care noi aveam nevoie. Acele mii de evrei români care au participat activ la marele salt tehnologic al Israelului ar fi putut, măcar după ieșirea la pensie, să ne inspire efortul de modernizare a economiei. Cu condiția să ne fi și dorit asta. Se pare că nu s-a putut prea mult…
Rețeta israeliană? Nimic mai simplu: bani mulți băgați în licee și universități tehnice și științifice plus un număr imens de centre de cercetare în parteneriat cu marile corporații americane. Căci America este marele aliat al Israelului. Dar este și al nostru. Nu există, astăzi, pe planetă, o țară mai apropiată de România decât Statele Unite.
Marea performanță a Israelului este dată de următoarele cifre: are doar 0,1% din populația lumii, dar este destinația unei cincimi din investițiile în securitate cibernetică, este pe primul loc în lume ca pondere a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare în PIB și are de 14 ori mai mare rata de companii noi (start up) în tehnologiiile respective.
În Israel sunt peste 300 de centre de cercetare-dezvoltare ale marilor corporații americane (IBM, Google, Cisco, Motorola, Philips, Apple), mai bine de jumătate dintr- rețea de aproape 600 de centre de cercetare-dezvoltare. Mai bine de 100 de companii israeliene au afaceri în „cloud computing”, care este revoluția actuală a IT-ului. HP, IBM, Microsoft și Oracle sunt prezente și produc acolo. Din 2020, Israel are o rețea oficială 5G și plănuiește să închidă total operațiunile 2G și 3G. 85% dintre locuințe vor avea fibră optică până în 2025 (astăzi acest procentaj este de 55%). Numai guvernul investește între 300 și 600 de milioane de dolari anual în contracte în domeniul inteligenței artificiale. În Israel lucrează în domeniul ITC aproape 200.000 de oameni, o cifră comparabilă cu România, un stat de mai bine de două ori mai mare. Peste 11% din PIB-ul țării și peste 16% din exporturi sunt realizate în industria ITC. Și toate astea sunt realizate fără a avea un minister pentru digitalizare sau pentru IT și comunicații.
Mai sintetic spus, una dintre cele mai sărace în resurse minerale țări de pe glob a ajuns o mare putere economică datorită sectorului tehnologiilor ITC. Și fără să aibă un minister specializat. Totul este coordonat de un simplu birou, Office of the Chief Scientist (OCS), înființat în 1969 în interiorul Ministerului Economiei! Și deși au și ei o largă autonomie universitară, la fel ca la noi, există și un Consiliu al Educației Superioare (Council for Higher Education -CHE), care supervizează programele de studiu și, mai ales, eforturile de cercetare din universități. Nimic mai simplu decât această structură. Dar multă voință politică la nivelul guvernului. Guvern care se schimbă mult mai des decât la București.
Așa cum vă spuneam, orice națiune este compusă din multe milioane de oameni care trebuie să aibă grijă de propriul viitor și din câteva zeci de oameni care au datoria să se îngrijească de viitorul țării lor, de viitorul tuturor acelor milioane din prima categorie. În principiu, misiunea celor puțini care trebuie să aibă grijă de viitorul celor mulți este foarte simplă: doar să contemple mersul lumii, să înțeleagă care este sensul acelui mers și să își ghideze poporul în direcția viitorului. Vai, însă, de națiunile care nu au parte de lideri cu privirea și cu mintea limpede. Căci acelea vor rămâne departe de viitor, vor rămâne doar cu frustrarea dată de „Ce bine ar fi fost dacă…”
Petrișor Peiu
Actualitate
Marina americană, la limita bugetului: exerciții și antrenamente în pericol din vară
Marina SUA se pregătește pentru restricții financiare care ar putea afecta antrenamentele, exercițiile și certificările începând din această vară, pe fondul ritmului intens al operațiunilor curente, a avertizat șeful Statului Major al Forțelor Navale în fața Congresului.
Decizii dure din iulie: „Va trebui să schimb modul în care generăm forța”
„În luna iulie voi fi nevoit să iau decizii privind modificarea antrenamentelor, operațiunilor, certificărilor și a evenimentelor prin care generăm și pregătim forța”, a declarat șeful operațiunilor navale, amiralul Daryl Caudle, în fața Comisiei pentru credite bugetare a Camerei Reprezentanților.
Răspunsul său a venit după ce parlamentarii au întrebat când se așteaptă ca actualul ritm operațional să epuizeze fondurile disponibile. În prezent, Marina americană are două portavioane desfășurate în Orientul Mijlociu.
Caudle a confirmat că finanțarea acestor misiuni suplimentare este prevăzută să vină printr-un pachet bugetar suplimentar de apărare.
Presiune în Congres: „Avem nevoie de suplimentar cât mai repede”
În replică, congresmanul republican Ken Calvert, președintele Subcomisiei pentru apărare din cadrul Comisiei de credite, a cerut ca proiectul suplimentar să ajungă urgent în fața legislativului.
„Nu știu cine ia decizia finală pentru a trimite suplimentarul aici, dar trebuie să îl primim cât mai repede”, a spus Calvert. „Ambele partide trebuie să îl analizeze. Desigur, și Senatul trebuie să îl examineze. Va dura ceva timp. În paralel, vom lucra la bugetul de bază pentru apărare. Dar, din ce mi-ați spus, pare clar că trebuie să adoptăm mai întâi suplimentarul și să asigurăm aceste fonduri cât mai rapid.”
Operațiunea „Epic Fury” împinge costurile la 29 de miliarde de dolari
În aceeași zi, în fața Comisiei de credite a Senatului, contabilul-șef interimar al Pentagonului, Jules „Jay” Hurst, a anunțat că nota de plată pentru operațiunea „Epic Fury” din Orientul Mijlociu a ajuns la 29 de miliarde de dolari.
Aceste costuri, combinate cu desfășurările prelungite ale portavioanelor, alimentează presiunea asupra bugetelor curente ale Marinei și sporesc dependența de pachetul suplimentar de finanțare.
Portavionul „Gerald R. Ford”: record de zile pe mare, explozie de mentenanță
În paralel, secretarul interimar al Marinei, Hung Cao, a avertizat că portavionul „Gerald R. Ford” va avea nevoie de lucrări de întreținere semnificativ mai ample decât în mod obișnuit, după ce se va întoarce dintr-o desfășurare de aproape 11 luni – față de durata standard de aproximativ șapte luni.
„Pentru fiecare 30 de zile de prelungire a desfășurării, se adaugă aproximativ 6% la volumul de mentenanță. Cinci luni în plus înseamnă o creștere de 30% a lucrărilor de întreținere”, a explicat Cao în fața aleșilor.
Portavionul a plecat din baza Naval Station Norfolk în iunie 2025 și, până marți, acumulase 323 de zile pe mare, în urma mai multor prelungiri succesive. Nava a depășit astfel recordul portavionului „Abraham Lincoln”, care petrecuse 294 de zile pe mare în perioada 2019–2020, cea mai lungă desfășurare de la războiul din Vietnam încoace.
De la Nordul Îndepărtat la Mediterana și Caraibe: un tur de forță global
Pe parcursul acestei misiuni istorice, „Gerald R. Ford” a operat în zona nordică de mare latitudine, în cooperare cu aliații NATO, și în estul Mediteranei.
În toamnă, portavionul a fost trimis în aria de responsabilitate a Comandamentului Sudic al SUA pentru a sprijini consolidarea navală ordonată de administrația Trump în apropierea Americii de Sud, în contextul tensiunilor crescute din Venezuela, înaintea înlăturării de la putere a lui Nicolás Maduro în ianuarie.
Escaladare cu Iranul și întoarcerea în Atlantic
În februarie, președintele Donald Trump a anunțat că portavionul va fi redirecționat din nou către est, pentru a sprijini operațiunile din Orientul Mijlociu, împreună cu „Abraham Lincoln”, în condițiile creșterii tensiunilor dintre SUA și Iran.
Între timp, „Gerald R. Ford” a părăsit zona Orientului Mijlociu și se află în prezent în Atlantic, potrivit urmăririi publice a desfășurărilor navale americane.
Actualitate
Pivot strategic la Pentagon: Programul Boeing E-7 Wedgetail, salvat de la casare sub presiunea Congresului
Într-o răsturnare de situație spectaculoasă, Departamentul Apărării a decis să renunțe la planurile de anulare a programului Boeing E-7 Wedgetail. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a confirmat oficial că aeronava va primi finanțarea necesară, marcând un pas înapoi în fața criticilor dure venite din partea legiuitorilor americani.
Recunoașterea lacunelor: De la „lipsă de supraviețuire” la prioritate pe câmpul de luptă
În cadrul unei audieri recente în fața Congresului, Hegseth a admis existența unor „goluri ce trebuie completate” în arhitectura de luptă modernă, indicând platforma Wedgetail ca fiind esențială pentru misiuni relevante. Această declarație reprezintă o schimbare de optică la 180 de grade față de poziția anterioară a administrației, care anul trecut cataloga aeronava drept „vulnerabilă” în fața amenințărilor contemporane.
Deși solicitarea bugetară inițială pentru anul fiscal 2027 nu includea fonduri pentru E-7, Pentagonul a trimis deja un amendament către Biroul de Management și Buget (OMB) pentru a corecta această omisiune. „Cred că are un viitor și un loc bine definit pe câmpul de luptă,” a declarat Hegseth, semnalând abandonarea strategiei de „a tăia pentru a investi”, pe care a descris-o acum ca fiind o „mentalitate de austeritate” depășită.
O gură de oxigen pentru Boeing și aliați
Revitalizarea programului E-7, o platformă crucială pentru avertizare timpurie, urmărirea țintelor și comandă aeriană, reprezintă o victorie majoră pentru gigantul Boeing. Anterior, decizia de a sista finanțarea pusese sub semnul întrebării comenzile internaționale, determinând parteneri precum NATO să își reevalueze angajamentele. Reluarea achizițiilor de către SUA va spori, cel mai probabil, atractivitatea aeronavei pe piața externă.
Presiunea politică și viitorul bazei Tinker
Decizia a fost primită cu entuziasm de liderii politici, în special de cei care reprezintă regiunile unde flota E-7 urmează să înlocuiască vechile aeronave E-3 Sentry. În timp ce Forțele Aeriane evaluează acum opțiunile pentru a livra prototipurile rapide și a continua dezvoltarea ingineriei, Boeing și-a reafirmat angajamentul de a furniza capacități de management al luptei de neegalat, menite să ofere un avantaj operațional decisiv în orice teatru de operațiuni.
Actualitate
STM prezintă la SAHA drone de atac, UAV-uri de supraveghere și vehicul subacvatic autonom
Compania turcă lansează Kuzgun — loitering munition cu rază >1.000 km — alături de mini-UAV pentru ISR și un complex sistem UUV capabil de lansare torpilelor
Kuzgun — muniție „one-way” și doctrină de roi
La expoziția SAHA din Istanbul, STM a dezvăluit Kuzgun, un UAV de tip loitering munition cu aripă fixă, autonomie declarată peste 1.000 km și viteză de circa 180 km/h. Platforma transportă un focos exploziv-fragmentant și prezintă trăsături de design asemănătoare cu Shahed‑136. STM afirmă că utilizarea în roiuri este în plan; drona se află în testare și, deocamdată, nu are contracte semnate, însă există interes semnificativ.
TOGAN‑M — ISR ultra-ușor și portabilitate
Tot din portofoliul STM a fost prezentat TOGAN‑M, un sistem mini de recunoaștere și supraveghere cu masa de doar 2,5 kg și design pliabil, destinat misiunilor ISR tactice și operațiilor unde mobilitatea și disimularea sunt esențiale.
Tengiz — familie de UUV cu capabilități de luptă
STM a expus și familia Tengiz de vehicule subacvatice autonome: platforme de până la 11,2 m lungime, operate la adâncimi de până la 400 m, viteză de circa 8 noduri, destinate misiunilor ISR și de luptă, inclusiv anti-submarin și război electronic. Sistemele pot lansa torpile grele și transporta muniții loitering inteligente.
Inteligența artificială și actualizări continue
Directorul general Ozgur Guleryuz subliniază folosirea AI, procesare de imagine și machine learning în dezvoltarea platformelor STM, cu actualizări continue pentru capabilități autonome și de analiză.
Model de producție bazat pe integrare și transfer tehnologic
STM se definește ca firmă de inginerie care integrează componente produse de subcontractori, fără mari facilități proprii de fabricație. Compania este deschisă la transfer de tehnologie și la producție locală în statele din Orientul Mijlociu și Golful Persic, având deja memorandumuri de înțelegere în regiune. Modelele de cooperare propuse variază de la dezvoltare comună la producție locală a designurilor STM sau adaptarea tehnologiilor locale cu sprijinul turcilor.
-
Exclusivacum 4 zileMIRUNA DE LA BĂICOI: AGENTA „ÎN FUNDUL GOL” CARE A CONFUNDAT LEGEA CU SEDUCȚIA ȘI POLIȚIA CU UN STUDIO FOTO (II)
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, nu deranjați! La Bătrâni polițistul e la câmp. Post de Poliție sau Ferma Animalelor?
-
Exclusivacum 3 zileBatista pe țambal la IPJ Prahova: după ani de dezvăluiri, doar pensionari fericiți și victime îngropate în datorii
-
Exclusivacum 2 zileCaracatița de la Economie: tentacule în buget, ochii la bani, spatele asigurat
-
Exclusivacum o ziREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum o ziEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 3 zileRECHIZITORIUL TĂCERII: CUM S-A TRANSFORMAT STATUL ROMÂN ÎN TÂLHAR DE DRUMUL MARE LA PENSIILE MILITARE
-
Exclusivacum 3 zilePloiești, capitala tarifelor gunoiului la ruletă: cât costă, azi, să fii fraier oficial al lui Bin Go?



