Connect with us

Featured

Stabilitate, siguranță și dezvoltare – șapte luni de guvernare

Publicat

pe

Am preluat responsabilitatea guvernării în urmă cu șapte luni, într-un moment în care economia era afectată de doi ani de pandemie, iar românii aveau nevoie de măsuri ferme care să le aducă siguranță.
Am trecut împreună peste criza sanitară, am stabilizat criza energetică, iar acum gestionăm și avem sub control efectele pe care România, asemenea multor state, le resimt ca urmare a războiului din Ucraina.
Am acționat coordonat la nivelul Guvernului și Coaliției de Guvernare, în strânsă colaborare cu președintele României.
Programul de Guvernare cu care am pornit la acest drum are ca principii de bază transparenţa, rezilienţa, stabilitatea, echitatea şi eficienţa, prin aplicarea cărora punem în centrul preocupărilor noastre cetățeanul.

”Sprijin pentru România, programul în valoare de 17,3 miliarde de lei, completează măsurile de protejare a cetățenilor și economiei de efectele crizelor multiple. Totodată, utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene și naționale, apărarea intereselor românilor și României la nivelul Uniunii Europene, NATO și în relația cu partenerii noștri strategici, respectarea principiilor de integritate și moralitate au fost și continuă să fundamenteze acțiunile Guvernului.
România este astăzi o țară sigură și stabilă social, economic și politic, pregătită sa depășească cu bine efectele crizelor cu care ne confruntăm și să se angajeze pe drumul reformelor, modernizării și dezvoltării.
În cele șapte luni, am asigurat cetățenilor noștri și economiei naționale garanții de securitate, în pofida riscurilor pe care le implică războiul de la graniță. Niciodată România nu a fost mai apărată decât este acum ca stat membru NATO și UE. Acest statut al tarii noastre, noul Concept Strategic al NATO adoptat recent la Madrid și armata națională în continuă modernizare oferă mai departe securitate românilor, dar si refugiaților ucraineni care aleg să rămână în România.

Împreună cu societatea civilă, cu autoritățile locale, sprijiniți de comunitatea europeană și instituțiile internaționale, am reușit să oferim adăpost și sprijin pentru mai mult de 1,4 milioane de ucraineni care au fugit din calea războiului și s-au adăpostit temporar sau au tranzitat România. Spiritul de solidaritate al poporului nostru și colaborarea exemplară între cetățeni și autorități în toată această perioadă au reprezentat un test de maturitate. România a acționat ca un membru de facto al Schengen și continuă să o facă, oferind siguranță nu doar românilor, ci și cetățenilor europeni.

În plan social, prin măsuri coerente și atent țintite, am venit cu o plasă de siguranță care să-i protejeze pe cetățeni. Creșterea prețurilor la produse de bază, carburanți și energie ar fi fost și mai acut resimțită în lipsa intervenției Guvernului. Am introdus măsuri de compensare și stabilizare a prețului la energie electrică și gaze naturale. Împreună cu mediul privat ne-am asumat reducerea prețului la benzină și motorină și eliminarea acțiunilor speculative din piața carburanților.
Am încurajat mediul privat să mențină locurile de muncă și să creeze altele noi pentru a înlătura riscul șomajului. Am crescut salariul minim pe economie și am acordat facilități antreprenorilor să facă încă o majorare, oferind facilitatea suspendării impozitului și contribuțiilor.
Din primele zile de mandat am crescut pensiile și drepturile sociale, iar în această lună cei mai mulți dintre pensionari vor primi un sprijin financiar de 700 de lei care să-i ajute în această perioadă marcată de creșterea prețurilor.
Românii care au nevoie de protecția statului primesc deja vouchere sociale pentru achiziționarea de alimente și produse de bază.
De asemenea, am majorat valoarea tichetelor de masă, a normei de hrană pentru pacienții din spital, iar pentru copiii și tinerii aflați sub protecția autorităților vom aloca fonduri mai mari destinate îngrijirii lor.
Studenții și elevii vor fi încurajați și susținuți, prin măsuri guvernamentale, să-și continue studiile. Recent am aprobat programe în acest scop.
Solidaritatea este esențială în vremuri dificile și, așa cum am făcut până acum, vom avea grijă ca niciun cetățean român să nu fie lăsat în urmă.
Am creat un cerc de siguranță pentru a proteja investițiile și economia românească, sursă și resursă pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor și pentru drumul spre modernizare pe care împreună îl vom urma.
Suntem Guvernul care a alocat cel mai mare buget de investiții din ultimii 32 de ani, a crescut absorbția fondurilor europene cu 7% și pregătește mobilizarea a peste 90 de miliarde de euro fonduri europene.
Am finalizat în urmă cu câteva zile toate documentele necesare care vor permite României să beneficieze în următorii ani de peste 44 de miliarde de euro fonduri europene, prin Politica de Coeziune. Înseamnă finanțări generoase pentru transport si infrastructură, investiții in comunitățile locale care să îmbunătățească viața oamenilor și, pentru prima dată, un program operațional dedicat îmbunătățirii sistemului de sănătate.
Operaționalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență este urmată de accesarea celor aproximativ 30 de miliarde de euro. Am semnat deja proiecte, cel mai important fiind pentru începerea Autostrăzii Moldova, așteptată de români zeci de ani. Transmiterea primei cereri de plată în valoare de 3 miliarde de euro, îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate pentru trimestrul 2 și pregătirea celei de a doua cereri de plată pentru a fi transmisă în luna octombrie oferă perspective certe că vom reuși să atragem în acest an 10 miliarde de euro prin acest mecanism de finanțare.
Atragerea finanțărilor din PNRR, de care țara noastră are nevoie, este dublată de realizarea reformelor. Guvernul și coaliția de guvernare urmăresc cu asiduitate și responsabilitate implementarea reformelor, parte a Programului de Guvernare și a procesului de modernizare.
Investițiile românești și străine beneficiază de predictibilitate, stabilitate, de facilități și scheme de sprijin, cele mai multe incluse în Programul ”Sprijin pentru România”. Încurajăm investițiile cu impact major în economie, în valoare de peste 1 miliard de lei, sprijinim transportatorii și distribuitorii din domeniul rutier, afectați de criză. Facilităm accesul la finanțare firmelor care doresc să-si extindă activitatea, precum și start-up-urilor, prin programe de acordarea a garanțiilor al căror plafon, în acest an, este de 7,5 miliarde de lei.
Prin prisma susținerii investițiilor, am alocat 1 miliard de euro pentru proiectele finanțate din resurse naționale, astfel încât acestea să nu fie blocate de creșterea prețurilor la materiale de construcții sau forță de muncă. Înseamnă, în același timp, menținerea locurilor de muncă și a capacității întregului sector al construcțiilor pentru a implementa viitoarele proiecte de investiții.

Protejarea locurilor de muncă în companiile a căror activitate este afectată de agresiunea militară rusă din Ucraina ne-a preocupat din primele zile ale războiului. Am stabilit continuarea a două măsuri de sprijin aplicate și în timpul pandemiei COVID-19: plata șomajului tehnic și programul Kurzarbeit, pentru că vrem ca fiecare român să-și păstreze locul de muncă.
Am repus agricultura și industria alimentară între prioritățile Guvernului. Am sprijinit fermierii, maximizând potențialul agriculturii prin măsuri care urmăresc lanțul de producție până la procesare și comercializare. Printr-un mix de măsuri ce susțin fermierii și încurajează prelucrarea în țară a producției agricole, garantăm românilor securitatea alimentară și viitor agriculturii românești.

Faptul că România a înregistrat cea mai mare creștere economică între statele membre ale Uniunii Europene în primul trimestru al acestui an, iar investițiile străine directe au crescut cu 34% în primele patru luni ale acestui, an comparativ cu anul trecut, validează încrederea investitorilor în economia națională și confirmă măsurile luate de Guvern.

Este nevoie să consolidăm ceea ce am reușit până acum, iar stabilitatea socială, economică și politică sunt fundamentale pentru continuarea obiectivelor noastre.
Investițiile vor fi impulsionate în continuare de fondurile europene pe care le avem la dispoziție, precum și de parteneriatul onest cu mediul de afaceri. În momente de criză este nevoie mai mult ca oricând să fim solidari și uniți, să ne ascultăm, sa ne înțelegem, să ne ajutam.

Ca prim-ministru și președinte al Partidului Național Liberal, voi susține cu fermitate toate măsurile de dezvoltare a antreprenorilor locali și a capitalului românesc, dar si menținerea României ca destinație atractivă pentru investitorii străini.
Păstrarea cotei unice de impozitare, a  schemelor de ajutor de stat și accesul la finanțare asigură mediul necesar dezvoltării investițiilor.

Continuăm să îmbunătățim colectarea la bugetul de stat prin digitalizare si o administrație mai eficientă.

Un obiectiv important asumat de Guvern este obținerea independenței energetice a României și transformarea țării într-un factor de securitate energetică în regiune.
Noua Lege offshore și investițiile în energie fac posibilă exploatarea  resurselor de gaze naturale din Marea Neagră și a celor de mare adâncime din județul Buzău. Prin exploatarea resurselor din platoul continental al Mării Negre care aparține României, vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum. Reprezintă un salt remarcabil și dovedește capacitatea României de a găsi noi resurse și soluții într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este amenințată de războiul din Ucraina.
Crizele actuale au arătat că trebuie să producem mai mult în Romania. Să reintegrăm industrii, să fim orientați către viitor. Să acceleram digitalizarea – iar aprobarea de către Guvern a Cloud-ului guvernamental este un pas decisiv în această direcție. Să dezvoltăm infrastructura. Să facem o tranziție energetică inteligentă, care să-i protejeze pe consumatori.
Să considerăm educația și inovarea priorități naționale și să le finanțăm ca atare. Să modernizăm, consolidăm și dezvoltăm sistemul de sănătate.
Resursele naționale și europene pe care le avem la dispoziție – peste 90 de miliarde de euro în anii următori – vor finanța proiecte vitale de infrastructură de transport, de sănătate, investiții în energie, proiecte de dezvoltare locală și tranziția la energia verde.
Volumul mare de finanțare pentru următorii ani va accelera ritmul de modernizare al României și drumul nostru alături de state puternice și dezvoltate. Primirea foii de parcurs pentru aderarea la OCDE reprezintă o oportunitate de implementare a  celor mai bune practici și standarde ale acestui for interguvernamental, cu toate avantajele economice și politice care decurg din statutul de membru. Facem eforturi intense pentru accelerarea procedurilor de aderare la OCDE, pentru a fi alături de state cu democrații consolidate, care dețin peste 70% din producția și comerțul global și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe.
În cele șapte luni de mandat, în contextul dificil binecunoscut, am reușit să progresăm social, economic și să consolidăm statutul nostru în plan internațional, pentru că am avut capacitatea de a acționa coerent și coordonat ca echipă guvernamentală angajată să protejeze interesele cetățenilor români și ale României.
Am avut stabilitatea politică si susținerea Coaliției de Guvernare, a Parlamentului si a președintelui României, care au făcut posibil să asigurăm românilor siguranță, protecție, iar țării – angajarea pe drumul dezvoltării.

Evaluarea de etapă a membrilor Cabinetului am făcut-o pe baza a zece criterii obiective raportate la așteptările cetățeanului și societății românești.
Stadiul îndeplinirii Programului de Guvernare, angajamentul în baza căruia am preluat responsabilitatea guvernării, și al Programului Sprijin pentru România a fost asociat cu eforturile de a asigura finanțarea măsurilor luate din surse interne și externe. Iar în acest sens am monitorizat cu atenție și m-am bucurat să constat că fiecare membru al Cabinetului a abordat cu multă seriozitate angajamentul de îndeplinire a țintelor, jaloanelor și reformelor din PNRR, ceea ce ne oferă șansa accesării acestui mecanism de finanțare european. Aceeași importanță am acordat-o atragerii celorlalte fonduri europene puse la dispoziția României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020 și pregătirii proiectelor pentru finanțare din actualul exercițiu financiar. Modul în care resursele naționale și europene au fost utilizate în beneficiul oamenilor și dezvoltării comunităților este un alt criteriu care a stat la baza evaluării echipei guvernamentale.

Războiul ilegal și ilegitim din Ucraina a dovedit încă o dată puterea solidarității și unității statelor europene și membre NATO. Consolidarea statutului României de stat european și euro-atlantic, puternic atașat valorilor democratice și respectării drepturilor și libertăților fundamentale, a rămas în toată această perioadă o linie de efort căreia i-am adăugat obiectivul de a pregăti procesul de aderare la OCDE.
La fel de importante au fost si rămân pentru fiecare membru al echipei guvernamentale respectarea criteriilor de integritate și de transparență, valori fără de care nicio politică guvernamentală nu ar avea credibilitate.
Avem datoria morală si  responsabilitatea de a veni in fața cetățenilor și a le prezenta onest ce am făcut până acum și ce ne-am propus in continuare. Am făcut-o si o voi face de fiecare dată.

Susținerea românilor este fundamentul pe care putem construi mai departe, iar stabilitatea echipei de miniștri oferă garanția că vom acționa în continuare responsabil pentru atingerea obiectivelor cetățenilor noștri și pentru continuarea procesului de modernizare a României.

Vă mulțumesc.
Prim-ministrul României,
Nicolae-Ionel Ciucă

Featured

Porți deschise în „citadela digitală” a României: Vulnerabilitățile sistemice care transformă instituțiile statului în teren de joacă pentru hackeri

Publicat

pe

De

Într-o analiză de impact publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, se conturează un tablou sumbru al securității cibernetice din România. În timp ce statul a accelerat procesul de digitalizare sub presiunea cerințelor europene, măsurile de protecție au rămas în urmă, lăsând instituțiile publice și datele cetățenilor la mila unor atacatori care nu mai au nevoie de metode sofisticate pentru a provoca ravagii. Potrivit datelor furnizate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și citate de Ziarul Național, România se află în fața unei „alerte de gradul zero”.

Digitalizare fără „baterii de stocare”: Carul pus înaintea boilor în administrația publică

Marea problemă a României nu este neapărat ingeniozitatea infractorilor cibernetici, ci vulnerabilitatea structurală a propriilor sisteme. Sursa citată, Cotidianul Național, subliniază că digitalizarea accelerată, adesea forțată de jaloanele Comisiei Europene, a fost implementată fără o arhitectură de securitate solidă.

DNSC avertizează că profilul de risc al țării este determinat de carențe elementare: servicii expuse direct la internet fără segmentare, absența proceselor de backup și lipsa autentificării multi-factor. În acest context, incidentele nerezolvate de la Cadastru sau de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene devin simptome ale unei boli cronice: „Am pus carul înaintea boilor”, notează publicația, comparând digitalizarea fără protecție cu boom-ul fotovoltaicelor fără capacități de stocare.

Resursa umană, marele absent: România, sub media UE la specialiști IT

În spatele zidurilor virtuale șubrede stă o realitate statistică dureroasă. Deși România se mândrește cu talentul informaticienilor săi, raportul DNSC indică faptul că țara dispune de doar 2,8% specialiști ICT în totalul forței de muncă, mult sub media europeană de 5,0%.

Fără personal calificat și fără resurse financiare alocate strategic, securitatea cibernetică rămâne un concept teoretic. Jurnalista Claudia Marcu punctează în Cotidianul Național că în 8 din 10 sectoare evaluate, lipsa banilor și a experților reprezintă obstacolul principal în calea apărării. Din această cauză, atacuri banale precum phishing-ul sau ingineria socială reușesc să blocheze instituții întregi, nu prin complexitate, ci prin exploatarea „culturii de securitate deficitare”.

Era inteligenței artificiale: Atacuri autonome care depășesc capacitatea de reacție a statului

Anul 2025 a marcat o schimbare radicală a paradigmei de risc. Potrivit raportului DNSC citat de Ziarul Național, a fost documentat primul caz de spionaj cibernetic executat în proporție de 90% de un sistem de Inteligență Artificială (IA) agentică. Această tehnologie permite atacatorilor cu resurse modeste să lanseze campanii autonome care anterior erau accesibile doar marilor puteri statale.

Mai mult, instrumentele de tip deepfake sunt deja utilizate operațional în fraude care vizează cetățenii români. În timp ce hackerii folosesc IA pentru a automatiza exploatarea vulnerabilităților, statul român se luptă încă cu baze de date interconectate insuficient gestionate, unde dispozitivele mobile ale angajaților rămân în afara oricărui perimetru de securitate.

Sectorul bancar, principala țintă: 71% din atacuri vizează banii și datele financiare

Analiza sectorială arată că infractorii cibernetici se concentrează acolo unde este capitalul. Sectorul bancar domină distribuția atacurilor (71%), urmat de serviciile poștale și infrastructurile financiare. O metodă recurentă în 2025 a fost utilizarea BitLocker — un instrument legitim de criptare — pentru a bloca datele firmelor de contabilitate și audit.

Impactul este devastator pentru mediul de afaceri: datele financiare și de personal devin indisponibile în câteva ore, iar detecția este aproape imposibilă pentru organizațiile care nu dispun de monitorizare continuă. „Vulnerabilitățile sunt atât de mari încât nici nu este nevoie de prea multă imaginație pentru a face ravagii”, conchide analiza din Cotidianul Național, lăsând deschisă o întrebare critică: cât timp își mai permite România să ignore securitatea în drumul său spre modernizare?

Citeste in continuare

Anchete

Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință

Publicat

pe

De

O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.

„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților

Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.

Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.

Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului

Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.

„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.

Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor

Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.

Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).

Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul

Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).

Citeste in continuare

Administratie

Tentativă de fraudă la frontieră dejucată la Otopeni; Patru pasageri prinși cu pașapoarte false după un „supracontrol” în zona non-Schengen

Publicat

pe

De

Vigilența polițiștilor de frontieră de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni a dus la interceptarea a patru persoane care au încercat să eludeze controalele de securitate pentru a ajunge ilegal în Irlanda. Metoda folosită de aceștia — o „dublă identitate” bazată pe documente autentice la ieșire și acte false la îmbarcare — a fost deconspirată în urma unei verificări inopinat în zona tranzit.

Stratagema de pe Otopeni: Documente autentice pentru control, pașapoarte străine false pentru Dublin

Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Română, incidentul a avut loc în zona non-Schengen a aeroportului. Patru persoane (doi bărbați și două femei) au reușit inițial să treacă de ghișeele de control folosind documente legale: trei documente de călătorie austriece pentru refugiați și un pașaport tanzanian. Aceste acte, deși autentice, nu le-ar fi permis intrarea pe teritoriul Irlandei.

Odată ajunși în zona de tranzit, cei patru au încercat să schimbe tactica. La momentul îmbarcării pentru cursa spre Dublin, aceștia au prezentat la poarta de control un nou set de acte: trei pașapoarte cu însemnele autorităților din Norvegia și unul irlandez.

„Supracontrolul” care a dărâmat planul: Verificări tehnice asupra actelor norvegiene și irlandeze

Sursa citată, Poliția de Frontieră Aeroport Otopeni, precizează că suspiciunile agenților au apărut imediat ce au fost prezentate noile documente. În cadrul unui „supracontrol”, polițiștii au observat discrepanțe majore între actele prezentate la îmbarcare și cele folosite la intrarea în terminal.

Verificările tehnice au confirmat rapid bănuielile: pașapoartele norvegiene și cel irlandez nu îndeplineau condițiile de formă și fond ale unor documente autentice, fiind identificate ca fiind false. Mai mult, în cazul documentului irlandez, s-a constatat că posesorul nu era una și aceeași persoană cu cea înscrisă în pașaport, fiind vorba despre o substituire de persoană.

Final de drum la București: Suspecții, preluați de Inspectoratul General pentru Imigrări

Planul celor patru pasageri de a ajunge în spațiul anglo-saxon folosind identități europene false s-a încheiat brusc în aeroportul bucureștean. După identificarea documentelor reale — cele eliberate de Austria și Tanzania — a devenit clar că tentativa de fraudă a fost motivată de restricțiile de călătorie aplicate documentelor lor originale.

Ca urmare a celor constatate, persoanele în cauză au fost extrase din fluxul de pasageri și predate unei echipe din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili proveniența documentelor false și pentru a dispune măsurile legale ce se impun, conform procedurilor de securitate transfrontalieră. (Sava N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv23 de ore ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusiv23 de ore ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusiv23 de ore ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusiv23 de ore ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv2 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv2 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv2 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv2 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv3 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv3 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv3 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Exclusiv4 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...

Exclusiv4 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...

Exclusiv4 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...

Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv