Administratie
Ministerul Finanţelor atacă în forţă piaţa depozitelor bancare controlată de bănci oferind o dobândă aproape dublă, în încercarea de a face rost de bani pentru buget
Ministerul Finanţelor a ridicat tensiunea pe piaţa economiilor populaţiei, prin noua ofertă de vânzare de titluri de stat Tezaur şi Fidelis, care se va desfăşura în următoarele 3 săptămâni. Pentru oferta Tezaur, titlurile de stat pe un an au o dobândă de 7,2%, iar la trei ani de 7,8%, iar vânzarea se realizează prin intermediul Poştei Române.
La titlurile de stat Fidelis Ministerul Finanţelor oferă o dobândă de 7,28% pe un an şi 7,8%/an la trei ani. La euro, Ministerul Finanţelor oferă 1,4% la un an şi 2,3%/an la doi ani. Titlurile Fidelis sunt vândute prin intermediul Băncii Transilvania, BCR, BRD şi Alpha Bank şi vor fi listate ulterior la Bursa de la Bucureşti.
Cei care vor să-şi vândă înainte de scadenţă titlurile Fidelis ar putea găsi cotaţii pe piaţă, dar care reflectă situaţia dintr-un anumite moment. Dacă dobânzile cresc mai mult, valoarea titlurilor de stat va scădea, pentru a reflecta noua realitate. Tilturile Tezaur, dacă ai nevoie de bani, poţi să le vinzi înainte de scadenţă înapoi către Finanţe, dar pierzi dobânda.
Acum un an, nimeni nu prevedea ceea ce s-a întâmplat cu inflaţia atât în România, cât şi în lume, dar nici că Rusia va ataca Ucraina, ceea ce a aruncat în aer toate echilibrele macroeconomice şi geopolitice, declanşând o explozie a preţurilor materiilor pline, care într-un final ajunge la consumator. În iunie 2021, Ministerul Finanţelor oferea la Tezaur o dobândă de 2,95%/an la un an, 3,35%/ an la trei ani şi 3,65%/an la cinci ani. Acum dobânzile sunt duble.
Dobânzile pe care le oferă acum Ministerul Finanţelor pentru Tezaur şi Fidelis sunt mai mari, chiar mult mai mari decât dobânzile oferite de bănci la depozite, mai ales dacă luăm în considerare că la titurile de stat dobânda nu este impozitată, dar la depozitele bancare câştigul din dobânzi este taxat cu un impozit de 10%.
Banca Transilvania, cea mai mare de pe piaţă, are acum dobânzi cuprinse între 4%/an la o lună, 4,75% la un an, 4,85%/an la doi ani şi 5%/an la trei ani. La euro, Banca Transilvania are o dobândă de 0,05%/an la doi ani şi 0,05%/an la trei ani.
BCR, numărul doi pe piaţă, oferă o dobândă la depozitele online în lei de 4% la un an şi de 4,2%/an la doi ani. BCR nu are ofertă de depozite în euro. BRD, a treia bancă de pe piaţă, are la oferta online în lei dobânzi cuprinse între 2%/an la o lună, 4,6%/an la un an, 4,3%/an la doi ani şi 4,3%/an la trei ani. La euro nu are ofertă de depozite pentru persoane fizice.
CEC Bank, care este una dintre cele mai mari bănci pentru economiile populaţiei, oferă la depozitele online în lei dobânzi cuprinsă între 1,35%/an la o lună, 3,7%/an la un an, 3,9%/an la doi ani şi 4,1%/an la trei ani. La euro, CEC Bank oferă o dobândă de 0,2%/an la un an. Raiffeisen, la depozitele constituite digital în lei, oferă la un an o dobândă de 4,75%/an, iar la doi ani o dobândă de 6%/an.
Pe piaţa interbancară, Ministerul Finanţelor plăteşte randamente mai mari la vânzarea de titluri de stat către bănci, care depăşesc 8%. Pe piaţa secundară a titlurilor de stat, acolo unde tranzacţionează băncile, randmentele – dobânzile efective – sunt cotate la 7%/an pentru scadenţa la şase luni, 7,12%/an pentru un an, 8,5%/an la trei ani, 8,11%/an la cinci ani şi 8,12%/an la 10 ani.
Pe această piaţă secundară a titlurilor de stat poţi să intre ca persoană fizică doar prin intermediul băncilor şi dacă ai sume mari de tranzacţionat. Aceasta este o piaţă cu volume mari, unde sunt prezente fondurile de pensii, investitorii mari interni şi investitorii străini. Din cauza inflaţiei dar şi a modului în care este privită România, ţară de risc, randamentele sunt mult mai ridicate decât pe alte pieţe din jur.
ROBOR-ul la trei luni – indicatorul de referinţă pentru creditele de retail şi corporate – a fost cotat vineri la 6,01%, iar analiştii cred că va continua să crească, mai ales că vor veni noile date legate de inflaţie. Dar ce este interesant este că pe piaţa interbancară, unde băncile schimbă bani zilnic între ele, dobânda efectivă de tranzacţionare a fost în luna mai de 4,14%, iar joi, 2 iunie, a fost de 4,82%. Aici, banii au scadenţe scurte, acoperind nevoia de lichiditate a băncilor.
BNR are o dobândă de politică monetară de 3,75%, iar rata Lombard – la care băncile cumpără bani de la BNR – este de 4,75%. Piaţa banilor este extrem de fragmentată în privinţa dobânzilor, statul ajungând să ofere dublu faţă de oferta băncilor pentru a face rost de bani pentru finanţarea bugetului.
ROBOR-ul, deşi este o dobândă de referinţă, este format din cotaţiile pe care le oferă băncile şi mai puţin are la bază tranzacţii efectiv realizate. ROBOR-ul este o percepţie legată de inflaţie şi de tensiunile din piaţă, mai mult decât rata efectivă de tranzacţionare. De obicei, ROBOR-ul este cotat cu 1 pp mai mult decât ce se întâmplă în piaţă.
După noua ofertă Tezaur şi Fidelis, mănuşa este aruncată băncilor. Acum, în piaţa monetară băncile se confruntă cu o lipsă de lei din cauza politicii strânse a Băncii Naţionale, care încearcă să mărească dobânzile astfel încât să nu piardă inflaţia de sub control.
Dar între timp a mai intervenit o situaţie care tinde să devină o problemă: începând din luna martie, după atacarea Ucrainei de către Rusia, dar şi pe fondul exploziei inflaţiei, populaţia nu a mai economisit deloc în depozite în lei, soldul fiind mai mic decât în decembrie. La finalul lunii aprilie, soldul economiilor în lei la bănci era de 158 de miliarde de lei, în creştere cu numai 0,7% faţă de aprilie anul trecut. În schimb populaţia a început să economisească în valută, soldul fiind la finalul lunii aprilie de 127 de miliarde de lei, echivalent în valută, în creştere cu 16% faţă de aprilie 2021.
Timp de un deceniu, populaţia a strâns bani după bani la bancă, chiar dacă dobânzile au fost în scădere. Dar între timp a venit inflaţia şi războiul din Ucraina, care a introdus temeri în piaţă. Până acum băncile nu s-au preocupat de dobânzile la depozite pentru că economiile veneau de la sine. Dar situaţia s-a schimbat şi s-ar putea să vedem o concurenţă mai mare în atragerea de bani prin creşterea dobânzilor la depozite.
Ministerul Finanţelor, prin dobânzile pe care le-a oferit la titlurile de stat Fidelis şi Tezaur, atacă piaţa băncilor. Dar să vedem cât va reuşi să disloce. Oricum, în următoarea perioadă vom vedea cum băncile vor majora dobânzile la depozite, mai ales dacă această tensiune din piaţa monetară, cu deficit de lichiditate, va persista.
În iunie BNR nu are nicio şedinţă de politică monetară, aşa că se va uita cum se aşează piaţa, mai ales după ce vin noile date legate de inflaţie, de execuţia bugetară şi de necesarul de bani pe care îl are Ministerul Finanţelor, de acoperire a cheltuielilor bugetare şi a deficitului. Pentru deponenţi creşterea dobânzilor este binevenită. Pentru cei care au credite ratele devin din ce în ce mai mari.
Cristian Hostiuc
Organizarea turelor de 12 ore ridică întrebări privind pregătirea, recuperarea și adăpostirea câinilor din Poliția de Frontieră
Conductorii canini și câinii de serviciu nu pot fi tratați ca simple resurse de planificare, susține Sindicatul Europol. Activitatea lor presupune obligații specifice, de la antrenamentul zilnic și îngrijirea animalelor până la asigurarea perioadelor de refacere după misiuni.
Sindicatul atrage atenția că organizarea activității în ture de 12 ore poate ridica probleme atunci când echipele canine sunt planificate în misiuni operative succesive sau primesc atribuții care nu țin de specializarea lor. În astfel de condiții, spune organizația, trebuie clarificat cum sunt respectate timpul de pregătire, nevoile fiziologice ale câinelui și condițiile de transport și adăpostire.
Pentru lămuriri privind aplicarea prevederilor OMAI nr. 172/2025, Sindicatul Europol a solicitat un punct de vedere Centrului Chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu. Răspunsul instituției prezintă obligațiile referitoare la pregătirea și utilizarea câinilor de serviciu, precum și responsabilitățile structurilor care îi au în dotare.
Patru ore de antrenament pe zi, în timpul programului de lucru
Una dintre clarificările importante privește timpul de antrenament. Potrivit răspunsului Centrului Chinologic, art. 19 alin. (2) lit. b) din OMAI nr. 172/2025 prevede desfășurarea zilnică a antrenamentului, în timpul programului de lucru. Activitatea poate fi împărțită în mai multe sesiuni și se aplică indiferent de categoria de serviciu.
Articolul 20 stabilește, la rândul său, că antrenamentul se desfășoară zilnic în programul de lucru, cu excepția situațiilor în care echipa canină participă la misiuni. Pentru câinii specializați în detectarea produselor, metodologia de specialitate permite efectuarea unor antrenamente și în timpul misiunilor, în condițiile prevăzute de aceasta.
Prin urmare, planificarea unei echipe într-o tură de 12 ore nu înseamnă, de la sine, că activitățile de pregătire pot fi eliminate. Organizarea serviciului trebuie să țină cont de cerințele specifice activității canine, arată sindicatul.
Timpul pentru pregătire este și responsabilitatea conducerii
Asigurarea timpului de antrenament nu este doar responsabilitatea conductorului. Conform art. 6 lit. b) din ordin, citat în răspunsul Centrului Chinologic, structurile care dețin efective canine trebuie să dispună măsurile necesare pentru timpul dedicat îngrijirii, hrănirii, dresajului și antrenamentului câinilor, precum și pregătirii profesionale a conductorilor.
Această obligație devine cu atât mai relevantă când polițiștii sunt planificați în activități operative succesive sau primesc sarcini suplimentare, fără legătură cu specializarea canină. În opinia Sindicatului Europol, conductorul nu poate fi făcut singur răspunzător pentru menținerea nivelului de pregătire al câinelui dacă structura nu îi asigură timpul și condițiile necesare.
Refacerea câinelui face parte din capacitatea de lucru
Repausul este deosebit de important pentru câinii folosiți la detectarea substanțelor interzise, a tutunului, a urmelor olfactive și pentru alte activități bazate pe miros. Potrivit art. 33 alin. (4) din OMAI nr. 172/2025, timpul de refacere a capacității fiziologice de lucru trebuie să fie egal cu perioada de folosire efectivă în misiune.
Metodologia de specialitate stabilește, de asemenea, că activitățile de căutare nu trebuie să depășească 30 de minute. După acestea, câinele trebuie să beneficieze de intervale pentru deconectare și pentru satisfacerea nevoilor fiziologice.
Centrul Chinologic subliniază și necesitatea prevenirii suprasolicitării, astfel încât să fie menținută calitatea căutării. Sindicatul Europol spune că aceste prevederi arată că refacerea nu este un beneficiu facultativ, ci o condiție atât pentru protejarea sănătății câinelui, cât și pentru eficiența misiunilor.
Transportul în autospecială nu echivalează automat cu repausul
Un alt aspect semnalat privește câinii ținuți în cușca autospecialei în timpul patrulărilor auto. Sindicatul avertizează că simpla prezență a animalului într-un compartiment de transport nu dovedește, prin ea însăși, că acesta beneficiază de o perioadă corespunzătoare de refacere.
Răspunsul Centrului Chinologic nu prevede expres că orice interval de recuperare impune întoarcerea la sediul unității. El indică însă condiții ce trebuie respectate în timpul transportului: autospeciala trebuie să asigure ventilație, temperatură adecvată, climatizare și posibilitatea supravegherii câinelui.
În plus, metodologia comună nr. 129390 din 16 martie 2026 prevede ca, la fiecare două ore de drum, să se facă o oprire de 15–20 de minute. În acest interval trebuie asigurate apă proaspătă și posibilitatea ca animalul să își satisfacă nevoile fiziologice.
Transportul și adăpostirea sunt reglementate diferit
Potrivit prevederilor invocate în răspunsul oficial, transportul câinilor în timpul programului de lucru trebuie realizat cu mijloace special amenajate și autorizate sanitar-veterinar. Adăpostirea presupune alte cerințe: spațiu suficient, libertate de mișcare și protecție față de condițiile meteorologice, astfel încât animalul să poată sta în picioare și să se poată întoarce.
Metodologia stabilește inclusiv dimensiuni minime pentru cuștile folosite la adăpostire și prevede, potrivit formulării actului citat, interdicții privind ținerea câinilor legați sau fără harnașament în perioada în care se află în adăpost.
Centrul Chinologic nu formulează o interdicție expresă privind menținerea câinelui în autospecială pe întreaga durată a unei ture de 12 ore. Totuși, normele prezentate disting între transport și adăpostire, astfel că un compartiment de transport nu poate fi considerat automat spațiu de cazare permanentă. Orice astfel de utilizare trebuie analizată în raport cu condițiile efective de bunăstare și cu reglementările aplicabile.
Sindicatul cere organizarea activității în acord cu normele
Sindicatul Europol susține că eficiența unei echipe canine nu se măsoară doar prin timpul petrecut în teren sau prin prezența într-o autospecială. Contează și calitatea pregătirii, respectarea perioadelor de recuperare și asigurarea unor condiții adecvate de muncă și îngrijire.
Organizarea activității, afirmă sindicatul, trebuie să le permită conductorilor să își îndeplinească obligațiile fără ca întreaga răspundere pentru pregătirea și starea câinilor să le fie transferată. Sindicatul anunță că va continua să susțină aplicarea unitară a prevederilor legale și respectarea particularităților muncii echipelor canine.
„Un câine de serviciu bine pregătit, odihnit și îngrijit corespunzător” este, potrivit organizației, esențial atât pentru siguranța polițistului, cât și pentru eficiența misiunilor. (Sava N.).
RMS RAN urmărește dezvoltarea unor capabilități tehnice pentru supravegherea și securizarea frontierelor
Serviciul Român de Informații, prin Unitatea Militară 0929 București, implementează proiectul „Sistem monitorizare parametri radio din rețele de acces radio – RMS RAN”, în parteneriat cu mai multe structuri ale instituției, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
În proiect sunt implicate și Unitățile Militare 0461 și 0991 București, precum și Unitatea Militară 0472 București, care are în coordonare unitățile 0221, 0964, 0167 și 0198 București.
Monitorizarea rețelelor de acces radio
Potrivit descrierii proiectului, obiectivul general este operaționalizarea unor capabilități tehnice de monitorizare radio în domeniul rețelelor de acces radio. Acestea urmează să sprijine activitățile specifice de supraveghere și securizare a frontierelor externe ale României. (Paul D.).
Inițiativa vizează sprijinirea elevilor din ciclul primar și prevenirea abandonului școlar
Ministerul Educației și Cercetării a încheiat perioada de depunere a aplicațiilor pentru Programul pentru Reușita Învățământului primar prin Măsuri Integrate de Intervenție (PRIMII). Au fost depuse 709 cereri de finanțare, pentru intervenții în școli vulnerabile.
Programul urmărește prevenirea analfabetismului funcțional și reducerea riscului de părăsire timpurie a școlii, printr-un pachet de sprijin adaptat nevoilor elevilor și comunităților.
Sprijin educațional, hrană și consiliere
Finanțarea poate acoperi activități de tip „Școala după Școală”, lecții individualizate și programe de recuperare. Sunt eligibile, de asemenea, hrana pentru elevii participanți, activitățile extracurriculare, materialele didactice și resursele pentru învățare remedială.
Programul poate susține și servicii de consiliere și terapie pentru elevi, precum și consiliere parentală.
Abordare bazată pe date și instrumente existente
PRIMII extinde către învățământul primar logica de intervenție folosită de Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, care s-a adresat în principal ciclului gimnazial.
Implementarea va valorifica instrumente de identificare a vulnerabilităților și riscurilor educaționale: Indexul Național de Vulnerabilitate Școlară pentru Învățământul Primar și Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație, dezvoltate împreună cu Banca Mondială, precum și Indicele de Risc Comunitar, elaborat de UNICEF.
Implementare în perioada 2026–2029
Proiectul se va desfășura între 2026 și 2029. Finanțarea este asigurată din Fondul Social European Plus, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027, în cadrul priorității privind prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului grupurilor dezavantajate la educație.
Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș
Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie...
Urbanismul din Ploiești, între control și „salvare” privată: cine pune piedica și cine oferă firma? Arhitectura dezmatului (II)
Revenirea Veronicăi Rădună în urma procesului câștigat cu municipalitatea readuce în atenție funcționarea Urbanismului ploieștean. Incisiv de Prahova continuă prezentarea...
IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume
Republicii 296 – Academia de bătaie, umilință și like-uri Lecții de parcare aplicată: „Dau cu palma, deci exist” Ora 10...
Specialiști în destituire după o ședință și un proces-verbal. Manualul secret al Poliției Române: cum să judeci un coleg fără să fi învățat nimic
Justiție disciplinară în regim fast-food Intră polițistul pe ușă, iese cariera pe ușă În România, polițistul care poate fi dat...
„Solidaritatea” lor, factura noastră. Pamflet dur despre programul de guvernare al cabinetului Luca Marinescu
„Consolidare solidară”: când statul își pune cagula pe față A apărut, în fine, și programul de guvernare 2026–2026, cu ștampilă...
I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
În timp ce autospecialele IPJ Prahova se fac praf pe șosele și dosarele se plimbă între colegi anchetatori ai propriilor...
Arhitectura dezmatului: Cum a daramat Curtea de Apel castelul ARBY & CO din Primaria Ploiesti (I)
Justitia bate combinatiile: Veronica Raduna revine, recursul Primariei cade in cap Cronica unui abuz administrativ se incheie spectaculos la Curtea...
IPJ Neamț, regulament pentru epoca de piatră: „Nu vă mai omorâți psihic colegii. restul, vedem noi”
Hărțuirea sexuală nu există în regulamentul IPJ Neamț. Există doar în lege, în metodologia Guvernului și, eventual, în realitate. În...
ÎCCJ inventează „poșta zombie”: scrisorile mor, dar obligațiile șoferilor bântuie mai departe
Când nu ridici plicul, plicul te ridică pe tine Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât, prin Decizia...
Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
Investigatie propie Incisiv de Prahova – bazată pe documente judiciare. Un dosar cu patru expertize și nicio probă “întreagă” În...
IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
IPJ Prahova, campion la procese pierdute: cum a aflat Poliția că și polițiștii au drepturi în concediu IPJ Prahova, din...
Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
Poliția Penitenciară, de la gardieni ai legii la subiect de bârfă online Poliția Penitenciară nu mai e de mult o...
ANI le dă voie „combatanților în concediu”: polițiștii pot dispărea în misiuni externe, dar cu Statutul la purtător
Legea 180/2026, bau-baul inventat de birocrați speriați de Europa În timp ce unii visează să blocheze polițiștii în birouri prăfuite...
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
Există un moment, în orice anchetă serioasă, când îți dai seama că nu grindina e problema, ci „apărătorii mediului” care...
-
Exclusivacum 4 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zile
Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum o zi
I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 2 zile
Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a XI‑a –„ANTI-GRINDINĂ” CU DOSAR PENAL. Când norii sunt proști, îi păcălește… SNACP-ul. Când sunt deștepți, se duce DNA-ul peste ei.