Administratie
Ministerul Finanţelor atacă în forţă piaţa depozitelor bancare controlată de bănci oferind o dobândă aproape dublă, în încercarea de a face rost de bani pentru buget
Ministerul Finanţelor a ridicat tensiunea pe piaţa economiilor populaţiei, prin noua ofertă de vânzare de titluri de stat Tezaur şi Fidelis, care se va desfăşura în următoarele 3 săptămâni. Pentru oferta Tezaur, titlurile de stat pe un an au o dobândă de 7,2%, iar la trei ani de 7,8%, iar vânzarea se realizează prin intermediul Poştei Române.
La titlurile de stat Fidelis Ministerul Finanţelor oferă o dobândă de 7,28% pe un an şi 7,8%/an la trei ani. La euro, Ministerul Finanţelor oferă 1,4% la un an şi 2,3%/an la doi ani. Titlurile Fidelis sunt vândute prin intermediul Băncii Transilvania, BCR, BRD şi Alpha Bank şi vor fi listate ulterior la Bursa de la Bucureşti.
Cei care vor să-şi vândă înainte de scadenţă titlurile Fidelis ar putea găsi cotaţii pe piaţă, dar care reflectă situaţia dintr-un anumite moment. Dacă dobânzile cresc mai mult, valoarea titlurilor de stat va scădea, pentru a reflecta noua realitate. Tilturile Tezaur, dacă ai nevoie de bani, poţi să le vinzi înainte de scadenţă înapoi către Finanţe, dar pierzi dobânda.
Acum un an, nimeni nu prevedea ceea ce s-a întâmplat cu inflaţia atât în România, cât şi în lume, dar nici că Rusia va ataca Ucraina, ceea ce a aruncat în aer toate echilibrele macroeconomice şi geopolitice, declanşând o explozie a preţurilor materiilor pline, care într-un final ajunge la consumator. În iunie 2021, Ministerul Finanţelor oferea la Tezaur o dobândă de 2,95%/an la un an, 3,35%/ an la trei ani şi 3,65%/an la cinci ani. Acum dobânzile sunt duble.
Dobânzile pe care le oferă acum Ministerul Finanţelor pentru Tezaur şi Fidelis sunt mai mari, chiar mult mai mari decât dobânzile oferite de bănci la depozite, mai ales dacă luăm în considerare că la titurile de stat dobânda nu este impozitată, dar la depozitele bancare câştigul din dobânzi este taxat cu un impozit de 10%.
Banca Transilvania, cea mai mare de pe piaţă, are acum dobânzi cuprinse între 4%/an la o lună, 4,75% la un an, 4,85%/an la doi ani şi 5%/an la trei ani. La euro, Banca Transilvania are o dobândă de 0,05%/an la doi ani şi 0,05%/an la trei ani.
BCR, numărul doi pe piaţă, oferă o dobândă la depozitele online în lei de 4% la un an şi de 4,2%/an la doi ani. BCR nu are ofertă de depozite în euro. BRD, a treia bancă de pe piaţă, are la oferta online în lei dobânzi cuprinse între 2%/an la o lună, 4,6%/an la un an, 4,3%/an la doi ani şi 4,3%/an la trei ani. La euro nu are ofertă de depozite pentru persoane fizice.
CEC Bank, care este una dintre cele mai mari bănci pentru economiile populaţiei, oferă la depozitele online în lei dobânzi cuprinsă între 1,35%/an la o lună, 3,7%/an la un an, 3,9%/an la doi ani şi 4,1%/an la trei ani. La euro, CEC Bank oferă o dobândă de 0,2%/an la un an. Raiffeisen, la depozitele constituite digital în lei, oferă la un an o dobândă de 4,75%/an, iar la doi ani o dobândă de 6%/an.
Pe piaţa interbancară, Ministerul Finanţelor plăteşte randamente mai mari la vânzarea de titluri de stat către bănci, care depăşesc 8%. Pe piaţa secundară a titlurilor de stat, acolo unde tranzacţionează băncile, randmentele – dobânzile efective – sunt cotate la 7%/an pentru scadenţa la şase luni, 7,12%/an pentru un an, 8,5%/an la trei ani, 8,11%/an la cinci ani şi 8,12%/an la 10 ani.
Pe această piaţă secundară a titlurilor de stat poţi să intre ca persoană fizică doar prin intermediul băncilor şi dacă ai sume mari de tranzacţionat. Aceasta este o piaţă cu volume mari, unde sunt prezente fondurile de pensii, investitorii mari interni şi investitorii străini. Din cauza inflaţiei dar şi a modului în care este privită România, ţară de risc, randamentele sunt mult mai ridicate decât pe alte pieţe din jur.
ROBOR-ul la trei luni – indicatorul de referinţă pentru creditele de retail şi corporate – a fost cotat vineri la 6,01%, iar analiştii cred că va continua să crească, mai ales că vor veni noile date legate de inflaţie. Dar ce este interesant este că pe piaţa interbancară, unde băncile schimbă bani zilnic între ele, dobânda efectivă de tranzacţionare a fost în luna mai de 4,14%, iar joi, 2 iunie, a fost de 4,82%. Aici, banii au scadenţe scurte, acoperind nevoia de lichiditate a băncilor.
BNR are o dobândă de politică monetară de 3,75%, iar rata Lombard – la care băncile cumpără bani de la BNR – este de 4,75%. Piaţa banilor este extrem de fragmentată în privinţa dobânzilor, statul ajungând să ofere dublu faţă de oferta băncilor pentru a face rost de bani pentru finanţarea bugetului.
ROBOR-ul, deşi este o dobândă de referinţă, este format din cotaţiile pe care le oferă băncile şi mai puţin are la bază tranzacţii efectiv realizate. ROBOR-ul este o percepţie legată de inflaţie şi de tensiunile din piaţă, mai mult decât rata efectivă de tranzacţionare. De obicei, ROBOR-ul este cotat cu 1 pp mai mult decât ce se întâmplă în piaţă.
După noua ofertă Tezaur şi Fidelis, mănuşa este aruncată băncilor. Acum, în piaţa monetară băncile se confruntă cu o lipsă de lei din cauza politicii strânse a Băncii Naţionale, care încearcă să mărească dobânzile astfel încât să nu piardă inflaţia de sub control.
Dar între timp a mai intervenit o situaţie care tinde să devină o problemă: începând din luna martie, după atacarea Ucrainei de către Rusia, dar şi pe fondul exploziei inflaţiei, populaţia nu a mai economisit deloc în depozite în lei, soldul fiind mai mic decât în decembrie. La finalul lunii aprilie, soldul economiilor în lei la bănci era de 158 de miliarde de lei, în creştere cu numai 0,7% faţă de aprilie anul trecut. În schimb populaţia a început să economisească în valută, soldul fiind la finalul lunii aprilie de 127 de miliarde de lei, echivalent în valută, în creştere cu 16% faţă de aprilie 2021.
Timp de un deceniu, populaţia a strâns bani după bani la bancă, chiar dacă dobânzile au fost în scădere. Dar între timp a venit inflaţia şi războiul din Ucraina, care a introdus temeri în piaţă. Până acum băncile nu s-au preocupat de dobânzile la depozite pentru că economiile veneau de la sine. Dar situaţia s-a schimbat şi s-ar putea să vedem o concurenţă mai mare în atragerea de bani prin creşterea dobânzilor la depozite.
Ministerul Finanţelor, prin dobânzile pe care le-a oferit la titlurile de stat Fidelis şi Tezaur, atacă piaţa băncilor. Dar să vedem cât va reuşi să disloce. Oricum, în următoarea perioadă vom vedea cum băncile vor majora dobânzile la depozite, mai ales dacă această tensiune din piaţa monetară, cu deficit de lichiditate, va persista.
În iunie BNR nu are nicio şedinţă de politică monetară, aşa că se va uita cum se aşează piaţa, mai ales după ce vin noile date legate de inflaţie, de execuţia bugetară şi de necesarul de bani pe care îl are Ministerul Finanţelor, de acoperire a cheltuielilor bugetare şi a deficitului. Pentru deponenţi creşterea dobânzilor este binevenită. Pentru cei care au credite ratele devin din ce în ce mai mari.
Cristian Hostiuc
Administratie
81.160 de țigarete nedeclarate și documente false, descoperite pe aeroporturile din Otopeni și Brașov
Pasageri verificați după ce au ales culoarul „nimic de declarat”
Polițiștii de frontieră de la Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional Brașov, împreună cu lucrători vamali, au desfășurat, în perioada 24–29 august 2026, controale pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale.
În cadrul acțiunilor, au fost verificate 12 persoane, femei și bărbați cu vârste cuprinse între 24 și 62 de ani, care soseau sau plecau spre destinații precum Istanbul, Londra, Manchester, Antalya și Hurghada. După îndeplinirea formalităților de frontieră, pasagerii au ales culoarul destinat persoanelor care nu au nimic de declarat.
Peste 4.000 de pachete, ascunse în bagaje
Controalele amănunțite efectuate asupra bagajelor de cală și de mână au scos la iveală 81.160 de țigarete, echivalentul a 4.058 de pachete. Produsele, inscripționate cu numele unor mărci cunoscute, fuseseră ascunse și nu erau declarate autorităților.
Potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră, persoanele implicate au fost sancționate contravențional, iar întreaga cantitate de țigarete a fost reținută de autoritatea vamală.
Un pasager a încercat să iasă din țară cu acte falsificate
Un alt caz a fost înregistrat la Punctul Poliției de Frontieră Aeroport Otopeni, în seara zilei de 29 august 2026, în jurul orei 20:50. Polițiștii au oprit pentru verificări un cetățean străin, în vârstă de 32 de ani, care se pregătea să se îmbarce într-o cursă cu destinația Atena.
Bărbatul a prezentat un pașaport cu însemnele autorităților din Pakistan și un permis de ședere despre care susținea că fusese emis de autoritățile elene. Documentele au ridicat suspiciuni, astfel că polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare.
Pașaport fals, permis contrafăcut și ștampile falsificate
În urma verificărilor, autoritățile au stabilit că pașaportul era falsificat, permisul de ședere era contrafăcut, iar cele două ștampile aplicate în pașaport, care imitau însemnele autorităților elene, erau, de asemenea, false.
Ancheta a mai scos la iveală o neregulă importantă: bărbatul verificat nu era aceeași persoană cu cea din fotografia documentelor prezentate.
Dosar penal pentru fals și uz de fals
Polițiștii de frontieră au întocmit o lucrare penală pentru complicitate la fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, fapte prevăzute de articolele 48 alineatul 1, raportat la articolul 320 alineatul 1, respectiv articolul 323 alineatul 1 din Codul penal.
Cetățeanul străin a fost preluat de o echipă operativă din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru dispunerea măsurilor legale. (Sava N.).
Acțiuni BLITZ pe principalele drumuri din sudul țării
Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu structurile subordonate din județele Giurgiu, Dolj, Olt și Teleorman, au depistat, în perioada 1–30 august 2026, 20 de infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice.
Verificările au fost realizate în cadrul unor acțiuni BLITZ desfășurate pe principalele artere rutiere din zona de competență, printre care DN 54A Dăbuleni–Călărași, DN 55A Gighera–Nedeia, DN 56, DN 52 și DN 5. Controale au avut loc și în zona parcării Stației de taxare a podului Calafat–Vidin, precum și pe DJ 504, în zona localității Hodivoaia, și DJ 561, la Bârca.
Potrivit bilanțului transmis de Poliția de Frontieră Română, cele mai multe cazuri au vizat conducerea unor vehicule de către persoane care nu aveau dreptul legal de a conduce.
11 șoferi, depistați fără drept de a conduce
În urma controalelor, polițiștii de frontieră au constatat 11 fapte privind conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către persoane cu permisul suspendat, anulat sau retras ori fără drept de a conduce.
Printre persoanele depistate s-au numărat atât cetățeni români, cât și cetățeni străini, aflați la volanul unor autoturisme sau ansambluri rutiere. În bazele de date, acestea figurau cu dreptul de a conduce suspendat ori anulat, cu permisul retras sau cu mențiunea că nu au dreptul să conducă autovehicule pe teritoriul României.
Documente false, prezentate la control
Alte șase dosare penale au fost întocmite pentru fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
În timpul verificărilor, polițiștii au identificat certificate de înmatriculare, taloane de inspecție tehnică periodică și permise de conducere despre care persoanele controlate susțineau că ar fi fost emise de autorități din Bulgaria, Italia, Olanda și Irlanda.
Documentele prezentate nu îndeplineau însă condițiile de formă și fond și nu conțineau elementele de siguranță specifice actelor autentice.
Mașini radiate și numere provizorii expirate
Trei dintre infracțiunile constatate au vizat punerea în circulație sau conducerea unor autovehicule neînmatriculate, radiate ori dotate cu plăcuțe provizorii expirate sau cu numere false de înmatriculare.
În aceste situații, polițiștii au depistat autoturisme cu numere provizorii expirate, precum și vehicule radiate de autoritățile din Germania și Cehia. Pentru cazurile identificate au fost întocmite lucrări penale, iar plăcuțele de înmatriculare și certificatele de înmatriculare au fost reținute.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor
În toate cele 20 de cazuri au fost deschise lucrări penale. Cercetările sunt continuate de polițiștii de frontieră, sub coordonarea unităților de parchet competente, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care au fost comise faptele și dispunerea măsurilor legale.
Poliția de Frontieră Română precizează că va continua acțiunile pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul circulației rutiere, cu scopul de a crește siguranța tuturor participanților la trafic. (Paul D.).
Administratie
Sute de șoferi depistați băuți la volan în timpul unei acțiuni naționale a Poliției Rutiere
Poliția Română: „Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală”
Polițiștii rutieri au desfășurat, în nopțile de 28 spre 29 august și de 29 spre 30 august 2026, o amplă acțiune pentru identificarea șoferilor care conduc sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.
Campania a urmărit creșterea siguranței pe drumurile publice și prevenirea accidentelor provocate de conducătorii auto aflați într-o stare incompatibilă cu șofatul.
„Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală! Dacă ai consumat alcool sau substanțe interzise, nu conduce! Alege să conduci în siguranță și să îi protejezi și pe ceilalți participanți la trafic”, a transmis Poliția Română.
196 de șoferi, depistați pozitiv la alcool
În urma testărilor efectuate în cadrul acțiunii, 196 de conducători auto au fost depistați cu rezultate pozitive la alcool.
Dintre aceștia, 129 prezentau valori cuprinse între 0,01 și 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cazul altor 67 de șoferi, aparatele au indicat valori de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.
16 conducători auto, depistați cu substanțe psihoactive
Pe lângă șoferii identificați sub influența alcoolului, polițiștii au depistat și 16 persoane ale căror teste au indicat prezența unor substanțe psihoactive.
Poliția Română reamintește că alcoolul și drogurile afectează semnificativ atenția, timpul de reacție și capacitatea de a lua decizii, punând în pericol atât viața conducătorilor auto, cât și pe cea a celorlalți participanți la trafic. (Sava N.).
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată
Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...
Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota
„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine
De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...
-
Exclusivacum 4 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 23 de ore
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 15 ore
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 5 zile
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zile
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zile
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri