Ieri în ședința plenului Consiliului Economic și Social a fost avizat favorabil proiectul de lege B295/2022 ce vizează modificări ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, proiect care conține o serie de modificări care practic nu aduc nicio îmbunătățire activității polițiștilor, dezvaluie cei de la sindicatul Europol.

Mai mult de atât, actul normativ în forma actuală conține o  serie de prevederi care trebuie modificate și care vin să îngrădească o parte  din drepturile polițiștilor.

Referitor la prevederile din proiectul de act normativ, organizația noastră a  formulat următoarele critici, mai precizeaza sursa citata :

1. La articolul 10 alin. (1^2) se propune introducerea condiției ca persoanele care participă la concursuri/examene să nu aibă tatuaje ori elemente ornamentale, permanente sau temporare, de orice natură aplicate, inserate sau implantate pe/în corp, care să fie în zone precum față, gât și mâini.

În actuala prevedere există această interdicție doar pentru părțile corpului care nu sunt acoperite de uniforma de vară. Propunerea formulată este lipsită de claritate și poate genera interpretări care pot reprezenta discriminare. În acest sens exemplificăm doar situația candidaților femei care vor avea cercei, care se circumscriu sintagmei elemente ornamentale sau care și-au aplicat tratamente de micropigmentare sau de tatuare a sprâncenelor, care se circumscriu sintagmei tatuaje temporare, inserate sau implantate, nu vor putea să mai candideze.

Mai mult, în cadrul aceluiași minister, această condiție a fost eliminată complet pentru pompieri, aspect care a dus la o creștere a bazei de selecție pentru concursuri/examene și a generat plus valoare, fiind esențiale doar cunoștințele și aptitudinile concurenților, nu aspectul unor tatuaje aplicate. Menționăm faptul că  în statele din Europa și SUA nu se ține cont de tatuaje, ci de pregătirea și capacitatea polițistului, însă  doar ”specialiștii” din MAI consideră tatuajul ca fiind o rușine pentru această meserie. Nu tatuajele caracterizează competența, iar MAI  are prejudecăți în acest sens, similar situațiilor anilor 90 când tatuajele erau asociate unui comportament huliganic.

          2. La articolul 21, pct. 11, se propune modificarea prevederii actuale în sensul obligării polițiștilor care vor absolvi școala de poliție sau Academia de Poliție, să aibă interdicția de a se muta, delega, detașa sau transfera timp de 5 ani de la numirea în prima funcție.

Această propunere încalcă flagrant prevederile art. 41, alin. 1 din Constituția României „(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.”. Dacă în cazul persoanelor care se încadrează direct, prin concurs, fără absolvirea unei instituții de învățământ a MAI, această condiție poate opera întrucât candidații aleg în cunoștință de cauză unitatea de poliție unde se înscriu și cunosc posturile pentru care candidează, în cazul persoanelor admise în unitățile de învățământ aparținând MAI, acestea nu cunosc și nici nu pot să își aleagă locul de muncă, ci depind de repartițiile realizate la momentul absolvirii. În cazul în care de la recrutare candidatul ar opta pentru un județ anume, atunci din start și-ar asuma acel post, iar practic această modificare nu face decât să creeze haos în rândul polițiștilor care și în actualul context sunt puși de a lucra departe de familii.

De altfel, în expunerea de motive, inițiatorul a considerat în mod eronat că în forma actuală, prin posibilitatea modificării raporturilor de serviciu prin mutare după 6 luni se accesează excesiv compensația de chirie și se creează un consum din bugetul MAI. Nimic mai fals decât atât, întrucât și la acest moment sunt mulți colegi care depun rapoarte de mutare la cerere, invocând că prin aprobare instituția va realiza economii prin simplul fapt că nu va mai fi nevoită să le deconteze compensația de chirie sau cheltuielile de transport, însă și în aceste condiții mutarea le este refuzată.  Iar pentru a vedea duplicitatea inițiatorului proiectului expus, însuși inițiatorul este cel care generează cheltuieli în plus în sarcina instituției, instituind  obligația în sarcina polițistului de a-și desfășura activitatea în altă localitate decât cea de domiciliu timp de 5 ani, perioadă în care în mod automat instituția  va trebui să achite contravaloarea compensației de chirie sau a cheltuielilor de transport

          3. După articolul 26^6 se propune introducerea unui nou articol 27 care prevede stabilirea unui cadru unitar de accedere și evoluție în carieră a polițiștilor care să fie aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Această propunere încalcă prevederile constituționale din perspectiva prevederilor art. 380 alin. 5 lit. a din OUG 57/2019 privind Codul administrativ, întrucât aspecte cu privire la carieră se pot reglementa doar prin lege organică și nu prin acte administrative, cum este ordinul de ministru.

În acest sens indicăm Decizia CCR nr. 172/2016 privind excepția de neconstituționalitate  a prevederilor art. 18 din Legea 360/2002 ce reglementa Ghidul carierei prin ordin de ministru. Tot în acest sens sunt și deciziile CCR nr. 392/2014, 637/2015, 653/2017, 833/2020 prin care s-au declarat neconstituționale prevederi care reglementau cariera polițistului prin ordin de ministru.

          4. La articolul 27^16, pct. 1, se propune posibilitatea ca ordonatorii de credite să nu organizeze concursuri fiind invocate motive obiective, sintagmă care este lipsită de claritate și previzibilitate.

Astfel față de norma actuală, care este imperativă și care obligă ca în decurs de maximum 12 luni de la vacantarea postului să se organizeze concurs, prin propunerea formulată ne vom afla în situația în care ordonatorii de credite vor putea să folosească tertipuri pentru a nu organiza concurs sub pretextul existenței unor motive obiective care însă nu sunt precizate și pot îmbrăca aspecte arbitrare și subiective. Tot din ”motive obiective” nu s-au organizat până acum  concursurile pentru posturile vacante importante din structurile subordonate MAI acolo unde ministrul Lucian Bode a impus prin împuternicire foștii consilieri personali sau colegii de bancă din liceu.

Adevăratul pretext al introducerii art. 27 este reprezentat de dorință continuă de politizare a instituției prin împuternicirea continuă pe funcții, prin invocarea unor ”motive obiective”, creându-se astfel inclusiv o portiță de albire a celor ce au comis infracțiuni de abuz în serviciu prin neorganizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere având în vedere că la nivelul Parchetului General a fost depusă o plângere penală, existând peste 2500 de situații în care astfel de concursuri ar fi trebuit să fie organizate în mod obligatoriu.

În același timp, în perioada imediat următoare vor exista o serie de întâlniri cu inițiatorii proiectului de act normativ pentru a veni și cu alte propuneri de modificare ale Statutului polițistului referitoare la acordarea compensației de chirie pentru polițiști, acordată momentan doar în localitatea unde polițistul își desfășoară activitatea, ceea ce restrânge sau face imposibilă identificarea unui imobil. Compensația de chirie se acordă în mod discreționar față de celelalte structuri din sistemul de apărare, siguranță națională și ordine publică acolo unde cadrele militare sau polițiștii de penitenciare pot închiria o locuință și în altă localitate decât cea unde se află locul de muncă. (Paul D.).