Anchete
AVOCATI DE TOP, SEMNAL MAJOR DE ALARMA: IN NUMELE COVID, OMS PREGATESTE BOTNITA OMENIRII
(Preluare Inpolitics):
OMS e tot mai aproape de un moment istoric pentru omenire, cînd, în numele protejării sănătății oamenilor va impune un diktat mondial, sub forma unui tratat care se dezbate în ultima perioadă, avertizează specialiștii uneia dintre cele mai reputate case de avocatură din România, aparținînd fostului ministru liberal Valeriu Stoica. ”Moartea drepturilor omului sau noul „tratat pandemic”” se intitulează analiza prin care specialiștii în Drept avertizează asupra a ceea ce se pregătește în viitorul apropiat: sacrificarea oricărui drept individual în favoarea celor colective.
”Ideea tratatului a devenit un proiect acceptat pentru un tratat internațional la 1 decembrie 2021, când 194 de membri ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au ajuns la un consens privind redactarea unui tratat care să întărească cooperarea între națiuni, în cazul unor viitoare pandemii (de unde și denumirea neoficială dar deja larg răspândită de „tratat pandemic”). Dar ce își propune concret să reglementeze acest tratat?” se arată în materialul semnat în Hotnews de Veronica Dobozi, de la firma Stoica&Asociații. Fost judecător, Dobozi e de ani buni avocată în litigii în fața CEDO, litigii de dreptul familiei, proceduri în cazuri de răpiri internaționale de copii șamd.
”Deocamdată tratatul așa numit ”pandemic” nu există decât în stadiul de propunere care se discută și se analizează de grupul interguvernamental de experți stabilit la nivelul OMS.
Însă din documentele aferente tratatului propriu-zis (al cărui conținut efectiv îl știu doar cei care lucrează la el) rezultă că el va lansa un concept cunoscut ecologiștilor, dar care va dobândi, prima oară, o formă juridică la nivel internațional, conceptul “One Health”. Ce este „One Health”?
”One Health” este o abordare integrată, unificatoare, care își propune să echilibreze și să optimizeze în mod durabil sănătatea oamenilor, animalelor și a ecosistemelor, care recunoaște că sănătatea oamenilor, a animalelor domestice și sălbatice, a plantelor și a mediului mai larg (inclusiv a ecosistemelor) sunt strâns legate și interdependente. Abordarea mobilizează mai multe sectoare, discipline și comunități la diferite niveluri ale societății pentru a lucra împreună pentru a promova bunăstarea și a aborda amenințările la adresa sănătății și ecosistemelor, abordând în același timp nevoia colectivă de apă curată, energie și aer, alimente sigure și hrănitoare, luând măsuri privind schimbările climatice și contribuția la dezvoltarea durabilă(…)
Se urmărește plasarea omenirii într-un mediu cît mai controlat
Nu ați înțeles foarte multe din limbajul de lemn avocățesc? Să vă traduc.
Pentru binele comun al mediului (a cărui definiție va fi stabilită prin tratat) va putea fi sacrificat cam orice drept al omului din cele pentru care s-au luptat atâtea generații și care păreau să fie de neatins.
De ce? Păi suntem mulți. Ei, nu noi, românii. Noi, oamenii. 8 miliarde. 10 miliarde până în 2030. Ucidem, distrugem, otrăvim, poluăm. Secăm mediul, ca lăcustele. Nu, mai rău! Lăcustele nu otrăvesc apele.
Deci este nevoie de măsuri de oprire a cât mai multor oameni într-un mediu controlat, cu nevoi controlate, cu resurse controlate.
Dar nu se poate spune așa, pe față. Ar fi revolte, revoluții, violențe, pe scurt, haos. Dar când totul este pentru binele nostru superior (pe care nu-l vedem, dar ni se arată de alții care se pricep), atunci vom fi de acord.
OMS își propune ca tratatul să fie semnat de cât mai mulți membri și adoptat până în anul 2024. De ce atâta grabă? Pentru că două luni de carantină în anul 2020 au relevat ceva neașteptat, chiar și pentru specialiști. Fără oameni, natura se reface uluitor de repede. Se vindecă. În două luni, fără activitate umană semnificativă în mediul înconjurător, delfinii au intrat în Veneția, căprioarele se plimbau prin New York, iar celebrul fazan din curtea Palatului Parlamentului și-a găsit pentru prima oară după ani o consoartă înaripată (venită din Grădina Botanică, fiindcă erau străzile libere).
Varianta oficială este că așteptăm un virus și mai și decât SARS Cov 2. Poate da, poate nu, dar direcția clară este în sensul sacrificării drepturilor omului, a drepturilor individuale, pentru drepturi colective, nedefinite, ceea ce este o rețetă sigură pentru autocrație. Sanitară” este concluzia reputaților specialiști în drept.
În loc de concluzii: ceea ce face materialul sus citat terifiant este faptul că el nu izvorăște din pana vreunor minți exaltate, din stirpea conspiraționiștilor pămîntului plat, ci din interiorul unei entități de înalt nivel în materie de justiție și drepturi ale omului, un cabinet de avocatură înființat și condus de Valeriu Stoica, fost ministru al Justiției și președinte al unui partid, PNL, euro-atlantist și progresist care nu poate fi suspectat de populisme ieftine.
Nu e QAnon. E strict știința și înțelegerea drepturilor fundamentale ale omului, ceea ce dă maximă greutate avertismentelor.
Anchete
Omar Hayssam, în libertate deplină. Curtea de Apel București i-a ridicat și măsura custodiei publice
Omar Hayssam beneficiază, începând din 18 septembrie 2026, de libertate deplină, după ce Curtea de Apel București a dispus anularea măsurii custodiei publice. Informația este relatată de publicația Lumea Justiției, care precizează că afaceristul sirian nu mai este obligat să fie însoțit sau supravegheat de autorități atunci când se deplasează.
Decizia vine la o săptămână după ce Tribunalul Ilfov a admis definitiv cererea de liberare condiționată formulată de Hayssam.
Liberat condiționat după executarea a 13 ani de închisoare
La 11 septembrie 2026, judecătoarele Diana-Andreea Iacomir și Cristina Gabor, de la Tribunalul Ilfov, au admis cererea de liberare condiționată a lui Omar Hayssam.
Sirianul executase aproximativ 13 ani din pedeapsa de 24 de ani și patru luni de închisoare, primită în dosarul privind terorismul și răpirea jurnaliștilor români în Irak, în anul 2005.
Hotărârea Tribunalului Ilfov a fost definitivă, astfel că Hayssam a fost pus în libertate condiționată.
Curtea de Apel a anulat măsura custodiei publice
Ulterior, cauza privind custodia publică a ajuns la Curtea de Apel București. Judecătoarea Andreea-Cecilia Mihai a admis plângerea formulată de Omar Hayssam și a anulat ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – Secția de Proceduri Speciale.
Potrivit minutei hotărârii CAB nr. 1465/2026, pronunțată în dosarul nr. 5855/2/2026, instanța a decis:
„Admite plângerea. Anulează ordonanța nr. 6456/III-11/2026 emisă la data de 12.09.2026 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – Secția de Proceduri Speciale. Definitivă.”
Prin această decizie, măsura custodiei publice a fost înlăturată. În consecință, Omar Hayssam nu mai este obligat să locuiască într-un centru specializat al statului și nici să fie permanent sub pază.
Avocatul explică ce înseamnă custodia publică
Avocatul Mihai Baicu, apărătorul lui Omar Hayssam, a explicat pentru Lumea Justiției că măsura custodiei publice este una administrativă, nu o pedeapsă penală.
„Custodia publică reprezintă o măsură administrativă de restrângere a libertății de circulație, prin care un cetățean străin este cazat obligatoriu într-un centru specializat al statului, cum ar fi cele aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări”, a declarat avocatul.
Potrivit acestuia, măsura este aplicată, în principal, străinilor care nu respectă regimul șederii sau procedurile privind îndepărtarea de pe teritoriul României.
Deși nu reprezintă o sancțiune penală propriu-zisă, custodia publică implică privarea de libertate și supravegherea permanentă. Persoanele plasate în astfel de centre beneficiază de asistență medicală, medicamente și materiale sanitare gratuite, însă nu au libertate de mișcare.
Hayssam nu mai este supus niciunei forme de custodie publică
Prin hotărârea Curții de Apel București, Omar Hayssam a scăpat și de această măsură administrativă. Astfel, după liberarea condiționată și anularea custodiei publice, afaceristul sirian se află în libertate deplină, notează Lumea Justiției. (Irinel I.).
Anchete
Judecătoarea Lavinia Curelea, de la Înalta Curte, iese la pensie. CSM a aprobat pensionarea altor șase magistrați
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat eliberarea din funcție prin pensionare a șapte judecători
Judecătoarea Lavinia Curelea, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, se pensionează, după ce Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat ieșirea sa din magistratură.
Informația a fost dezvăluită de publicația Lumea Justiției, care anunțase încă de zilele trecute că magistrata de la instanța supremă urma să se pensioneze.
Șase judecători de la instanțe din țară, incluși pe lista pensionărilor
În aceeași procedură, Secția pentru judecători a CSM a aprobat pensionarea altor șase magistrați care activează la instanțe din București și din mai multe județe ale țării.
Pe lista judecătorilor cărora le-a fost aprobată ieșirea la pensie se află:
- Carmen-Nicoleta Anton, judecătoare la Curtea de Apel Pitești;
- Nicoleta Dogariu, judecătoare la Tribunalul București;
- Mariana Adam, judecătoare la Tribunalul Brașov;
- Petronela Cîșlariu, judecătoare la Judecătoria Vaslui;
- Ionel Alexandru, președintele Judecătoriei Oltenița;
- Andreia-Irina Stavarache, judecătoare la Judecătoria Pașcani.
Deciziile trebuie urmate de procedurile legale
Aprobarea pensionării de către Secția pentru judecători a CSM reprezintă etapa instituțională prin care este avizată eliberarea din funcție ca urmare a pensionării. Pentru încetarea efectivă a mandatelor sunt necesare parcurgerea procedurilor legale și emiterea actelor corespunzătoare.
Pensionarea judecătoarei Lavinia Curelea se înscrie într-o serie de plecări din magistratură care afectează atât instanța supremă, cât și instanțele de apel, tribunalele și judecătoriile din țară. Aceste vacantări de posturi pot impune ulterior demararea unor proceduri de ocupare a funcțiilor rămase libere. (Irinel I.).
Anchete
Procurorul cu vis de Procuror General și prietenii lui de la CSM: război personal ambalat în „independența justiției”
„Visul frânt” al lui Claudiu Sandu: eu cu cine mai visez Procuror General?
Că procurorul CSM Claudiu Sandu are o obsesie constantă față de șefa Parchetului General, Cristina Chiriac, nu mai surprinde pe nimeni din sistem. Potrivit relatărilor apărute în publicația Lumea Justiției, adversitatea lui Sandu față de Procurorul General al României este deja folclor intern.
Prin culisele magistraturii se șușotește de mult că, în spatele acestei atitudini belicoase, s-ar afla o frustrare veche: visul – neîmplinit – al lui Claudiu Sandu de a se vedea instalat chiar el în fotoliul de Procuror General. Doar că, în loc de „domnul Procuror General”, a rămas, în percepția unora, doar „domnul nemulțumit de Procurorul General”.
Alianța „independenței”: Sandu, Staicu și Ion, trei procurori într-o barcă… cu fix altă destinație
Dacă până acum conflictul părea mai degrabă un duel personal Sandu–Chiriac, potrivit Lumea Justiției, tabloul s-a mai „îmbogățit” cu două nume din CSM: vicepreședintele Consiliului, Bogdan Staicu, și procuroarea Emilia Ion.
Cei doi ar fi votat, umăr la umăr cu Claudiu Sandu, în ședința CSM din 16 septembrie 2026, pentru sesizarea Inspecției Judiciare, pe motiv de „posibilă încălcare a independenței justiției”.
Motivul? Procurorul General, Cristina Chiriac, a îndrăznit, ce sacrilegiu!, să-și exercite atribuțiile legale și să ceară strămutarea unui dosar în care judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova a ridicat problema sesizării CJUE în două chestiuni fierbinți:
- lipsa de competență a DNA de a ancheta magistrați;
- incompatibilitatea judecătorilor care sesizează CJUE pentru a nu aplica deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția.
Cu alte cuvinte: Procurorul General își face treaba, iar o parte din CSM, în loc să se ocupe de sănătatea sistemului, sare direct să invoce „independența justiției” ca paravan pentru un război politic-instituțional ambalat juridic.
Egalitate la vot, inegalitate la logică: independența procurorilor, folosită ca scut de nervi personali
Deocamdată, decizia finală nu a fost luată: votul a ieșit egal și urmează să fie reluat vineri, 18 septembrie 2026. Însă, dincolo de rezultat, întrebarea care bântuie prin sistem este alta: cum a ajuns procuroarea Emilia Ion – percepută ani la rând drept un profesionist serios, cu carte și coloană – să se așeze, la vot, fix în aceeași tabără cu Claudiu Sandu?
Potrivit interpretării critice prezentate de Lumea Justiției, teoria „încălcării independenței procurorilor” în acest caz pare complet ruptă de realitate. Procurorul General cere strămutarea unui dosar – un demers legal și prevăzut de competențele funcției – iar o parte din CSM răspunde ca și cum ar fi vorba de un atentat la democrația mondială.
Independența procurorilor devine, astfel, un fel de umbrelă universală: se deschide ori de câte ori cineva din sistem are un deranj personal, o ambiție neconsumată sau o antipatie instituțională.
Pamfletul zilei: când „independența justiției” devine alibi pentru reglări de conturi
Privind din exterior, întregul episod arată mai degrabă a scenetă de teatru absurd decât a dezbatere serioasă într-un organism care ar trebui să vegheze la buna funcționare a justiției:
- Un procuror CSM, despre care se spune că s-a visat Procuror General, conduce corul acuzațiilor.
- Alți doi procurori, în loc să fie filtru de rațiune, par să devină ecou.
- Procurorul General, care își folosește atribuțiile legale, este transformat, peste noapte, în suspect de „atingere la independență”.
Dacă n-ar fi vorba despre sistemul de justiție al unei țări, ar putea fi trecut la rubrica divertisment. Așa însă, rămâne doar un trist exemplu de cum concepte serioase – precum independența justiției – pot fi folosite, după cum notează Lumea Justiției, ca pretext într-un joc de orgolii, frustrări și calcule de culise.
Concluzie: independența justiției nu e jucărie de CSM
În loc ca independența justiției să fie scut pentru protejarea magistraților de influențe reale, ea riscă să devină, dacă astfel de episoade se generalizează, un slogan gol, folosit ori de câte ori cineva din interiorul sistemului vrea să lovească, nu să apere.
Iar când jocurile personale sunt îmbrăcate în robe de principiu, nu mai vorbim doar despre un conflict între persoane, ci despre o decredibilizare lentă, dar constantă, a întregii justiții.
Acest text este un pamflet și reflectă o interpretare satirică și critică a informațiilor relatate în special de publicația Lumea Justiției, nu o constatare judiciară de vinovăție sau nevinovăție a persoanelor menționate. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zile„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Exclusivacum 4 zileImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum o ziREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Exclusivacum 4 zileMarele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Featuredacum 2 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 3 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 4 zileE‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor
-
Exclusivacum o ziLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)




