Administratie
Celula de alarmă înseamnă a doua noastră casă ca piloți de vânătoare
Comandorului Daniel Moise, din Baza 86 Aeriană de la Borcea, cunoscut de prieteni și apropiați drept Motanu’, i s-a îndeplinit un vis mai vechi. A efectuat ultimul zbor din cariera de pilot militar, dar nu a făcut-o pe aeronava care l-a consacrat, bătrânul MiG-21 LanceR, ci pe un aparat de zbor la care visa de mult timp, dar care l-a ocolit la „mustață” în carieră: F-16 Fighting Falcon.
Azburat într-un F-16, în dublă comandă, alături de colegul său, comandorul Mihăiță Marin, comandantul escadrilei, precum și cu comandorul Cătălin Micloș, comandantul Bazei 86 Aeriană, într-o altă aeronavă F-16.
Comandorului Daniel Moise i-au fost alături, la sol, soția și fiica, cele care, cu răbdare, de-a lungul timpului, au suportat cu stoicism lipsa pilotului de acasă, care a trăit mai mult în familia de pe aerodromul de la Mihail Kogălniceanu, unde escadrila de MiG-21 LanceR era dislocată.

Nu știm și nu ne va spune niciodată, probabil, dacă la repartizare, în anul 1997, pilotul Daniel Moise a plâns când a intrat pe poarta unității de aviație de la Borcea. Pentru că, legenda spune, la Borcea un pilot plânge de două ori: o dată când este repartizat, și a doua oară atunci când trebuie să plece.
Nu știm și nu ne va spune niciodată, probabil, dacă, după ce a coborât din avionul F-16 cu numărul 1611, cu care a făcut ultimul zbor din cariera de pilot militar, a plâns, căci și-a pus în grabă ochelarii de soare (pentru că, nu-i așa, pilotul de vânătoare nu e pilot de vânătoare fără ochelari de soare!) ascunzându-și ochii și obrazul ars de vântul Bărăganului.
I se spune Motanu’ și e printre cei mai cunoscuți piloți de MiG-21 LanceR.

Recent, și-a revendicat onoarea unui zbor de final, pe Baza 86 Aeriană, ale cărei porți le trecea pentru prima dată acum aproape 25 de ani.
Deși și-ar fi dorit, poate, ca ultimul salut al aerului să fie dat din aeronava pe care a pilotat-o întreaga viață profesională, finalul de carieră i-a adus o experiență nouă: un zbor la manșa unui F-16 Fighting Falcon, în dublă comandă.

În cabină i-a fost coechipier un vechi prieten și coleg, comandorul Marin Mihăiță. La sol, așteptând cu emoție o ultimă aterizare în siguranță, i-au fost soția și fiica. Și prieteni și colegi, cărora cu greu le vine să creadă că Motanu’ nu va mai face, de acum înainte, tonouri la zboruri demonstrative.
Fidel MiG-ului 21, până la contopire cu pasărea din dural și flacără, așa cum au fost cei alături de care s-a format ca pilot militar, începând cu Dorel Luca și, în anii din urmă, Gheorghe Gică Stancu.
Dan Moise a vegheat la liniștea cerului alături de camarazii săi timp de 25 de ani, bună parte din timp (până în anul 2013 atunci când MiG-21 s-a mutat pe aerodromul de la Mihail Kogălniceanu) la celebra celulă de alarmă pe care o știm din cărțile lui Doru Davidovici.

Celula de alarmă înseamnă a doua noastră casă ca piloți de vânătoare, pot să spun cu mândrie că am executat serviciul de poliție aeriană sub comandă NATO încă din prima zi, în 2004, tot în această locație, la manșa MiG-ului 21, și tot eu eram de serviciu când a venit ordinul de suspendare a zborului cu această aeronavă, în aprilie 2022.
Dacă vreți mai multe detalii, vi le dă soția mea. Mai mult am dormit cu Dodo și cu Miță decât am dormit acasă în acești 25 de ani, spune Moise.
Ca pilot instructor a pregătit câteva generații, unii dintre ei astăzi piloți de F-16. ,,A ars” ultimul zbor din carieră alături de Viperele de Bărăgan cu aceeași intensitate cu care a făcut prima simplă.

Mi-am servit țara aproape 25 de ani cu MiG-ul 21, mi-a fost un avion drag. MiG-ul și-a făcut datoria din plin, merită toată aprecierea și toată considerația, dar, odată cu trecerea timpului, trebuie să evoluăm, iar F-16 e un pas înainte, sper spre F-35.
Când o să fiu pensionar, voi veni la Porțile deschise la Borcea, unde peste zece ani sper să văd F-35. Nu am niciun regret, plec cu sentimentul datoriei împlinite, asta le doresc tuturor colegilor, a încheiat pilotul. ( Căpitan Mirela Vîță)
Foto: Adrian Sultănoiu
Administratie
Ministerul Culturii deschide spațiul instituțional către arta contemporană
Sediul Ministerului Culturii găzduiește, în această perioadă, expoziția „Punte vizuală”, semnată de pictorița Paula Vlădescu. Inițiativa face parte dintr-un proiect prin care instituția își transformă birourile, sălile de ședință și holurile în spații dedicate artei și dialogului cultural.
O galerie de artă în interiorul ministerului
Demersul a fost inițiat de ministrul Culturii, Demeter András István, care a invitat artiști aparținând unor generații diferite să își prezinte lucrările în sediul instituției. Prin această abordare, Ministerul Culturii își propune să devină mai accesibil publicului și să creeze noi oportunități de întâlnire între administrație, artiști și iubitorii de artă.
Înaintea expoziției Paulei Vlădescu, în spațiile ministerului au fost prezentate lucrări ale artiștilor Iulian Bisericaru și Ioana Cîrlig, în colaborare cu Anca Poterașu Gallery.
„Punte vizuală”, între generații și spații culturale
Expoziția actuală propune o călătorie vizuală între idei, geografii și generații artistice. Lucrările Paulei Vlădescu reflectă o preocupare pentru dialogul dintre experiența personală, memoria artistică și formele contemporane de expresie.
Artista este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, iar operele sale se regăsesc în colecții private din România, Elveția, Statele Unite, Africa de Sud, Dubai, Canada și China.
Expoziția are și o semnificație aniversară pentru artistă, marcând împlinirea a 40 de ani de la absolvirea Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București.
Un proiect susținut de parteneri culturali
„Punte vizuală” este realizată cu sprijinul Galeriilor FormArt și cu implicarea curatoarei Magda Mihăilescu, arhitectă și promotoare a proiectelor de artă contemporană.
Prin această colaborare, Ministerul Culturii își consolidează rolul de spațiu de întâlnire între artiști consacrați, creatori aflați la început de drum și public. Inițiativa urmărește să apropie arta de viața cotidiană și să transforme spațiile administrative în locuri de dialog cultural.
Administratie
Turul României a transformat Prahova într-o mare scenă a ciclismului
O etapă spectaculoasă, urmărită de-a lungul județului
Prahova a fost, pentru o zi, în centrul atenției iubitorilor de ciclism, odată cu desfășurarea etapei Brașov–Ploiești din cadrul Turului României. Competiția a adus pe șoselele județului sportivi de top, dar și o atmosferă de sărbătoare, creată de localnicii care au ieșit în număr mare să-i încurajeze pe concurenți.
Potrivit informațiilor transmise de Consiliul Județean Prahova, traseul a inclus localitățile Cheia, Măneciu, Izvoarele, Vălenii de Munte, Slănic, Vărbilău, Dumbrăvești, Plopeni și Păulești. Ultimii kilometri ai etapei au fost parcurși în municipiul Ploiești, unde cicliștii au fost întâmpinați de public, organizatori și reprezentanții autorităților locale.
Slănicul, inclus în premieră pe traseul competiției
Unul dintre elementele inedite ale ediției din acest an a fost includerea orașului Slănic în traseul Turului României. Este pentru prima dată când competiția ajunge în această localitate, oferind sportivilor și publicului ocazia de a descoperi peisajele și specificul uneia dintre cele mai cunoscute zone turistice ale județului.
Prin alegerea acestui traseu, Turul României a contribuit și la promovarea Prahovei, imaginile din timpul cursei ajungând la un public numeros din țară și din străinătate.
Cristian Răileanu, pe podium
Festivitatea de premiere a reunit oficiali ai administrației județene și locale. La eveniment au participat președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, și primarul municipiului Ploiești, Mihai Polițeanu.
România a obținut și o performanță importantă în această etapă: ciclistul Cristian Răileanu a încheiat cursa pe locul al doilea, urcând pe treapta secundă a podiumului.
„Un asemenea eveniment înseamnă mai mult decât kilometrii parcurși într-o cursă. Înseamnă oameni care ies la marginea drumului să încurajeze sportivii, copii care descoperă ciclismul și imagini cu Prahova care ajung la un public din țară și din străinătate”, a declarat Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova.
Acesta a subliniat că energia transmisă de public confirmă importanța organizării unor competiții sportive de amploare în județ și și-a exprimat dorința ca Turul României să revină pe drumurile Prahovei.
Autoritățile pregătesc deja ediția din 2027
Consiliul Județean Prahova a transmis felicitări cicliștilor, organizatorilor și Federației Române de Ciclism pentru desfășurarea competiției. În același timp, reprezentanții administrației județene le-au mulțumit prahovenilor care au urmărit cursa de pe marginea drumului și au contribuit la atmosfera de sărbătoare.
Discuțiile pentru ediția viitoare au început deja. Președintele CJ Prahova i-a adresat lui Cătălin Sprînceană, președintele Federației Române de Ciclism, invitația ca Turul României să revină în județ și în 2027, pe un traseu care să includă noi drumuri și localități.
Pentru Prahova, competiția nu a însemnat doar sport de performanță, ci și promovare turistică, implicare comunitară și o demonstrație de energie colectivă. Județul rămâne, astfel, parte activă din plutonul Turului României.
Administratie
Virgiliu-Daniel Nanu: „Prahova se schimbă și prin oamenii ei”
Consiliul Județean Prahova sprijină 30 de proiecte nonprofit dedicate educației, culturii, sportului și protecției mediului. Pentru finanțarea acestora, instituția a alocat 2.249.427 de lei, în cadrul sesiunii din luna iunie 2026.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a subliniat rolul oamenilor și al organizațiilor care se implică activ în comunitate și transformă ideile în proiecte concrete.
Inițiative pentru tineri, cultură, sport și mediu
Proiectele selectate acoperă domenii diverse și se adresează unor categorii variate de beneficiari. Unele inițiative sunt dedicate tinerilor și sprijinului educațional, în timp ce altele urmăresc promovarea dansului, filmului și a altor activități culturale în comunitățile prahovene.
Pe lista proiectelor se află și inițiative de protecție a mediului, programe care îi apropie pe copii de sport, precum și proiecte destinate sportivilor care își doresc să facă performanță.
„Prahova are oameni care nu așteaptă ca lucrurile să se întâmple. Au idei, se implică și pun lucrurile în mișcare”, a transmis Virgiliu-Daniel Nanu.
Președintele CJ Prahova: „În spatele fiecărui proiect sunt ore de muncă”
Președintele Consiliului Județean a apreciat diversitatea proiectelor și implicarea celor care contribuie la realizarea lor. Potrivit acestuia, în spatele fiecărei inițiative se află numeroase ore de muncă și efortul unor oameni dedicați.
„În spatele fiecăruia sunt ore de muncă, profesori, antrenori, voluntari și oameni care aleg să se implice pentru ceilalți. Iar asta merită susținut”, a declarat acesta.
Virgiliu-Daniel Nanu a evidențiat faptul că dezvoltarea comunității pornește adesea de la o idee simplă, care poate avea un impact important atunci când este susținută și transformată într-un proiect concret.
Obiectivul: mai multe proiecte finanțate în anii următori
Președintele CJ Prahova și-a exprimat dorința ca numărul proiectelor sprijinite de instituție să crească în următoarea perioadă.
„Astăzi am vorbit despre 30 de proiecte. Mi-aș dori ca mâine să fie 50, apoi 100. Să existe tot mai mulți prahoveni care vin cu idei, care au curajul să înceapă și care găsesc în Consiliul Județean un partener”, a afirmat Virgiliu-Daniel Nanu.
Acesta a încurajat implicarea civică și participarea celor care au idei și inițiative pentru comunitate, transmițând că instituția pe care o conduce își dorește să fie un partener pentru proiectele cu impact local.
„Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”
În mesajul său, Virgiliu-Daniel Nanu a subliniat că schimbarea județului nu depinde doar de instituții, ci și de oamenii care se implică și duc proiectele până la capăt.
„Prahova se schimbă și prin oamenii ei. Prin fiecare idee care merită o șansă, prin fiecare inițiativă dusă până la capăt și prin fiecare proiect care lasă ceva bun în urma lui. Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”, a concluzionat președintele Consiliului Județean Prahova.
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 2 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum o zi„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 3 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 2 zile„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 4 zileSTATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
-
Featuredacum 4 zileConsultanță gratis, ca la supermarket: ia și fugi! De ce Sindicatul Diamantul nu mai dă dreptate la kilogram
-
Exclusivacum o ziNicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore



