Featured
Iulian Dumitrescu, prim-vicepreședinte PNL: „Guvernaţi bine ţara, domnule prim-ministru! Îndepliniţi această misiune şi toţi vă vom urma”
Iulian Dumitrescu: „Nicolae Ciucă va avea o misiune mai dificilă decât cele din Irak sau Afganistan”
Prim-vicepreşedintele PNL Iulian Dumitrescu a declarat că Nicolae Ciucă va avea o misiune „mai dificilă şi mai provocatoare” decât cele din Irak sau Afganistan, o misiune care „va modela” viitorul partidului.
„Astăzi alegem personalitatea politică în care românii au cea mai mare încredere. Astăzi partidul se uneşte în spatele unui lider în care românii au cea mai mare încredere – premierul României, Nicolae Ciucă”, a spus Dumitrescu, la Congresul extraordinar al PNL.
El a afimat că potenţialul economic al României este unul „excepţional, extraordinar, uriaş”.
„Aşa este potenţialul economic al României şi nu-mi place că pleacă grâu din ţară şi importăm făină sau că după ce o generaţie întreagă a făcut foamea înainte de 1989 ca să achite datoria externă în ultimii ani ne-am împrumutat masiv şi scump pentru consum. Nu-mi place să văd că două ţări vecine – Ungaria şi Austria – au două mega companii petroliere fără să aibă un strop de petrol sau că ne-am bătut joc de miliarde de euro din fonduri europene pe care le-am dat înapoi din cauza unor incompetenţi şi nu-mi plac multe altele, la fel cum nu vă plac nici dumneavoastră, dar am speranţa, credinţa, încrederea că putem să ne dezmeticim. Avem nevoie de autostrăzi, de căi ferate, de Dunăre navigabilă şi de Portul Constanţa, avem nevoie de mai multe hidrocentrale, eoliene, fotovoltaice, reactoare şi de gazele din Marea Neagră. Avem nevoie de cele câteva milioane de români care abia aşteaptă să se întoarcă acasă. Avem umbrela NATO şi suntem membri ai UE. Infrastructură. Energie, forţă de muncă, NATO şi UE – Avem tot ce ne trebuie pentru a clădi un viitor măreţ, o Românie la care visăm cu toţii, cu PNL într-o singură direcţie, înainte şi mai bine pentru români în Europa”, a mai arătat Iulian Dumitrescu.
Premierul Nicolae Ciucă a fost ales, la 10 aprilie 2022, preşedinte al Partidului Naţional Liberal în cadrul congresului extraordinar al partidului care s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului.
Moţiunea cu care a candidat Nicolae Ciucă a obţinut 1.060 de voturi favorabile şi 60 anulate. Nicolae Ciucă a fost singurul candidat la funcţia de preşedinte al PNL.
Nicolae Ciucă s-a născut la 7 februarie 1967 în localitatea Pleniţa, judeţul Dolj. A absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, în 1985, şi Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu, în 1988. În anul 1990, a urmat Cursul de perfecţionare de comandanţi companii cercetare, la Făgăraş. Ulterior, a studiat la Academia de Înalte Studii Militare, specialitatea Arme Întrunite, în perioada 1993-1995, precizează site-ul www.mapn.ro.
În 2000 a urmat cursul PSO (operaţii în sprijinul păcii) (Centrul PfP, Bucureşti) şi cursul de limbă engleză (Academia Forţelor Terestre, Sibiu), iar în 2001, a participat la cursul JOINT şi operaţii multinaţionale (Centrul PfP, Bucureşti). În anul 2003 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare, cu lucrarea „Dimensiunea angajării Armatei României în operaţii întrunite multinaţionale”, UNAP, Bucureşti, iar în anul 2004 a urmat Cursul de relaţii civili militari în Europa de Est şi Asia Centrală, Hulburt Field, Florida – SUA. În 2005 a urmat Cursul de limba engleză – terminologie NATO, York Sr. John University, iar în 2006 şi-a aprofundat cunoştinţele absolvind, în SUA, Colegiul de război, trupe de uscat, şi a obţinut Masterul în Studii Strategice. În 2012 a absolvit cursul postuniversitar de perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale „Securitate şi bună guvernare” – Colegiul Naţional de Apărare, mai notează site-ul www.mapn.ro.
În perioada august 1988-martie 1989 a fost comandant de pluton lansare la Regimentul 26 Mecanizat „Rovine”, Craiova, iar în perioada martie 1989-septembrie 1992, a fost comandant de pluton cercetare şi instrucţie la Batalionul 121 Cercetare, Craiova.
Din septembrie 1992 până în octombrie 1993, a fost ofiţer de stat major în Biroul operaţii, batalionul 121 Cercetare, Craiova; în perioada iulie 1995-mai 1996, a fost ofiţer de stat major în Biroul operaţii şi pregătire pentru luptă, Brigada 2 Mecanizată „Rovine”, Craiova.
Începând din mai 1996 până în mai 1997, a fost ofiţer de stat major în cadrul misiunii UNAVEM III, Angola, apoi ofiţer de stat major în Biroul operaţii şi pregătire pentru luptă, Brigada 2 Mecanizată „Rovine”, Craiova, în perioada mai 1997-noiembrie 1998. Comandant al Componentei Terestre la Exerciţiul multinaţional „Blue Danube 2000”; noiembrie 1998-februarie 2001 – şef de stat major al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, Craiova.
În anul 2000 a îndeplinit funcţia de şef de stat major al Batalionului 26 Infanterie – rezervă strategică SACEUR, iar în 2001 a fost comandant al Batalionului 26 Infanterie – rezervă strategică SACEUR, participând la exerciţiul multinaţional „Dynamic Response”, Bosnia şi Herţegovina; februarie 2001-octombrie 2004 – comandant al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, Craiova.
Din iunie 2002 până în ianuarie 2003 a fost comandant al batalionului românesc participant la misiunea Enduring Freedom, Afganistan. În 2003, a fost conducător/director al exerciţiului OCE/EXDIR, în cadrul misiunii ISAF, conform site-ului www.mapn.ro.
A mai ocupat următoarele funcţii: ianuarie 2004-iulie 2004 – comandant al batalionului infanterie participant la misiunea din Irak; octombrie 2004-octombrie 2006 – şef operaţii, Brigada 2 Infanterie „Rovine”, Craiova; octombrie 2006-martie 2007, împuternicit şef de stat major, Brigada 2 Infanterie „Rovine”, Craiova; martie 2007-februarie 2009 – locţiitor al comandantului Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”, Focşani; februarie 2009-ianuarie 2011 – comandant al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”, Focşani; ianuarie 2011-ianuarie 2014 – comandant Divizia 2 Infanterie „Getica”, Buzău; ianuarie 2014-octombrie 2014 – şef al Statului Major al Forţelor Terestre.
În perioada octombrie 2014-1 ianuarie 2015, a fost locţiitor al şefului Statului Major General, iar în perioada 1 ianuarie 2015-28 octombrie 2019 – şef al Statului Major General. În octombrie 2019, a fost trecut în rezervă prin decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis.
La 4 noiembrie 2019 a fost numit ministru al Apărării Naţionale în Guvernul Ludovic Orban (4 nov. 2019-14 mart. 2020). La 8 decembrie 2020 a fost numit prim-ministru interimar şi ministru al Apărării Naţionale. În urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, a obţinut un mandat de senator, pe listele Partidului Naţional Liberal. La 23 decembrie 2020, a fost numit ministru al Apărării Naţionale în guvernul Florin Cîţu.
Nicolae Ciucă a fost desemnat, la 21 octombrie 2021, de preşedintele Klaus Iohannis, candidat pentru funcţia de prim-ministru, fiind propunerea Partidului Naţional Liberal pentru această funcţie, la consultările avute cu şeful statului în aceeaşi zi. La 30 octombrie 2021, premierul desemnat a anunţat că a depus la Parlament programul de guvernare şi lista de miniştri ai Cabinetului său.
Pentru rezultatele obţinute de-a lungul carierei, a fost distins cu mai multe distincţii şi decoraţii: Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler, Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Ofiţer, Ordinul Naţional „Pentru Merit” în Grad de Ofiţer, Ordinul Naţional „Pentru Merit” în Grad de Cavaler, Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor, Semnul Onorific în Serviciul Patriei pentru 15, 20 şi 25 de ani de activitate, Medalia ONU, Emblema Onoarea Armatei României, Emblema de Onoare a Statului Major General, Emblema de Onoare a Forţelor Terestre, Emblema de Onoare a Forţelor Aeriene, Emblema de Onoare a Forţelor Navale, Emblema de Onoare a Informaţiilor Militare, Emblema de Onoare a Comunicaţiilor şi Informaticii, Emblema de Onoare a Logisticii, Emblema de Onoare a Medicinei Militare, Ordinul Naţional de Merit al Republicii Franceze, în grad de Comandor, Emblema de merit „În Serviciul Armatei României” cls. a III-a, Emblema de merit „În Slujba Păcii” cls. a III-a, Emblema de merit „Ştiinţa Militară” cls. a I-a, Titlul onorific de „Militar Veteran” pentru militari, precizează site-ul www.mapn.ro.
De asemenea, a fost distins cu Medalia pentru Merit, SUA şi Medalia de Onoare a Forţelor pentru Operaţii Speciale ale Statelor Unite ale Americii.
Conform unor surse liberale, noul Biroul Executiv al PNL urmează să fie ales într-un Consiliu Naţional în luna mai.
Sâmbăta trecută, Florin Cîţu şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PNL, după ce mai mulţi lideri liberali i-au solicitat acest lucru.
Şi Dan Vîlceanu a demisionat din funcţia de secretar general al partidului.
În acest context, prim-vicepreşedintele Gheorghe Flutur a devenit preşedinte interimar al PNL, iar prim-vicepreşedintele Lucian Bode – secretar general interimar. (Sava N.).
Exclusiv
ULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
De la „Blitzkrieg-ul” epurator din 2024, la pioșenia de fațadă a Ministerului de Externe din 2026, statul român a transformat Legea 182/2002 dintr-o barieră de protecție într-un preș pe care generalii și miniștrii își șterg noroiul de pe ghete înainte de a intra în istorie.
Camera umbrelor: Când serviciile au descoperit dragostea pentru popor prin efracție juridică
Iarna lui 2024 nu ne-a adus colinde, ci o reprezentație de magie neagră administrativă. Într-un decor de sticlă și oțel, unde telefoanele criptate vibrau mai tare decât conștiințele, „Rațiunea de Stat” a decis că poporul e prea prost ca să voteze singur. Așa s-a născut Declasificarea-Scut.
Peste noapte, gardienii tăcuți ai secretelor s-au transformat în „fete mari” ale transparenței. Nu din dragoste pentru cetățean, ci pentru a livra Curții Constituționale muniția necesară executării silite a democrației. Într-un „Blitzkrieg” juridic ce ar face orice dictator invidios, Legea 182/2002 a fost lăsată la ușă, ca o rudă săracă și incomodă. Conform datelor ce au inundat ecranele, ștampila „Declasificat” era încă umedă când voturile a milioane de oameni erau deja aruncate la coșul de gunoi al istoriei. Statul își salva viitorul prin arderea prezentului pe rugul propriei nelegalități.
Arhivarul cu manșete de catifea: Baletul metodic al Oanei Toiu
Sărim în martie 2026. Pe holurile Ministerului Afacerilor Externe (MAE), atmosfera e alta: se joacă „Lacu Lebedelor” administrativ. Oana Toiu, privită de unii ca un arhivar cu viziune și de alții ca un funcționar cu prea mult timp liber, ne prezintă „Declasificarea-Monument”.
Aici, jocul nu mai este despre urgență, ci despre mitologie. Se scot de la naftalină 5.000 de dosare despre Mineriade și despre cum tremurau diplomații în fața Moscovei în 1990.
Acum, brusc, totul e „la virgulă”. Nota de fundamentare este un testament politic al USR, o încercare disperată de a mima rigoarea absolută. De ce acum? Pentru că nimic nu dă mai bine la CV-ul unui ministru pe făraș decât o poză cu mâna pe „Adevărul Istoric”, în timp ce prezentul îi fuge de sub picioare.
Ajunul moțiunii: Bomba cu ceas din porumbei de hârtie
Mai 2026. În Parlament e un frig electoral care îți îngheață sângele în vine. Moțiunea de cenzură bate la ușă, iar Guvernul simte cum fotoliile se transformă în scaune electrice. Și ce face MAE în acest moment de maximă vulnerabilitate? Apasă butonul roșu al „Declasificării-Bombă”.
Cu doar cinci zile înainte ca ministrul Oana Toiu și Ilie Bolojan să afle dacă mai au dreptul la mașină cu girofar, cele 5.000 de dosare sunt aruncate în spațiul public. Este un șah-mat moral de o ipocrizie monumentală. Dacă moțiunea trece, succesorii vor găsi pe birou o „listă a adevărului” pe care nu o pot ignora fără să pară complici cu Securitatea.
Guvernarea își extrage legitimitatea din cenușa anului 1990 pentru a-și masca eșecul lamentabil din 2026.
Ipocrizia procedurală: Comediantul MAE și călăul CSAT
Contrastul este de un umor negru absolut. La MAE, în 2026, funcționarul tremură pentru o ștampilă pusă strâmb pe o listă de arhivă, invocând termene, avize și consultări publice. În schimb, în decembrie 2024, CSAT și serviciile (SRI, SIE, DGPI) au tratat legea ca pe o broșură de supermarket.
Unde este Hotărârea de Guvern cerută de Art. 24, alin. 4 din Legea 182/2002 pentru circul din 2024? Nu există. A fost o declasificare prin „comunicat de presă”, un hibrid juridic ce ar trebui să-i trimită pe semnatari direct în fața procurorilor pentru abuz în serviciu. S-a creat un „Safe Space” al nelegalității: dacă spui că salvezi democrația, Codul Penal devine opțional.
Verdict: Moartea siguranței juridice sub cizma „Notelor Informative”
Ceea ce vedem astăzi în documentele MAE este doar cosmetizarea unui cadavru administrativ. Statul român mimează legalitatea pe subiecte prăfuite, în timp ce pe subiectele vitale – cum sunt alegerile – operează ca o grupare de gherilă informațională.
Declasificările din 2024 nu au fost despre informare, ci despre execuție politică. Dacă procedura MAE este „proba de democrație”, atunci episodul CSAT-SRI-DGPI este proba de autoritarism pur. România a încetat să mai fie condusă de legi și a început să fie condusă de „note informative” declasificate la ordin.
Azi, când moțiunea va fi votată, acele 5.000 de dosare diplomatice vor pluti deasupra Parlamentului ca niște porumbei de hârtie vopsiți. Dar nu vă lăsați păcăliți: nu vestesc libertatea, ci victoria strategiei murdare asupra legii. Iar cei care au semnat „execuția” din 2024 s-ar putea să descopere curând că istoria are prostul obicei de a declasifica și greșelile tiranilor, nu doar ale diplomaților morți. Vom reveni. (Criistina T.).
Exclusiv
„Troznești la genunchi, eu ard la coaste!” — Spectacolul sindical între Diamantul, Europol și acuzațiile IGPR
Lead Emil Pascut, liderul Sindicatului Diamantul, descrie cu un umor negru o scenă demnă de telenovelă administrativă: atacuri coordonate, acuzații de subminare a statului și o sumă impresionantă — 2,2 milioane de euro — care ar fi fost pregătită pentru „servicii” de „printare, implicuire și transmitere corespondență”. Declarațiile sale, relatate de sursa sindicală, arată că războiul nu mai e doar pe hârtie, ci și la nervii conducerii din MAI și IGPR.
Operațiunea „Blame-shift”
Potrivit relatării sindicale, Andreica a atras atenția că atacul la Sindicatul Diamantul nu e izolat: și Europol ar fi fost ținta unor manevre similare dinspre IGPR, după ce Europol a scos la iveală suma uriașă pusă la bătaie pentru servicii dubioase. În comunicatul oficial al IGPR, se regăsește aceeași retorică — sindicatele „subminează” statul — teza preferată a celor care vor să transforme contestarea într-un delict de opinie.
Limbaj de cartier în spațiu instituțional
Cea mai tulburătoare parte rămâne fraza citată de Pascut: „Eu îi troznesc la genunchi, tu arde-i la coaste!”. Nu e un slogan de campanie, ci o mostră de retorică agresivă care, rostită în context sindical-politic, arată că tensiunile din aparatul statului au scăpat demult de sub controlul vocabularului oficial. Pascut pune problema direct: dacă două sindicate sunt acuzate că „subminează” statul (când, în realitate, tulbură doar feng-shui-ul unor conducători), atunci poate că nu mai e cazul să se simtă singur în demersul de a semnala neregulile.
Bani, contracte și „implicuire”
Scandalul financiar semnalat — cei 2,2 milioane euro pentru „printare, implicuire și transmitere corespondență” — sună ca o glumă proastă sau ca o afacere opacă pusă pe hârtie. Dacă informațiile Europol sunt corecte, atunci reacția IGPR la criticile sindicale capătă o nuanță de interes pecuniar: în loc să clarifice, instituția atacă messenger-ul care a adus problema în lumină.
Cine pe cine subminează?
În epoca în care acuzația de „subminare” devine reflex administrativ, întrebarea legitimă rămâne: cine subminează pe cine? Sindicatele care denunță nereguli sau instituțiile care folosesc retorica pentru a mușamaliza anchete și dezvăluiri? Pascut ironizează situația: e aproape reconfortant că nu mai ești singur când destabilizezi statul — adică, dintr-un singur scandal se face deja o rețea de complicități verbale.
Concluzie: dialog sau duel?
Ceea ce ar trebui să rămână un dialog sănătos între angajați, sindicate și conducere s-a transformat într-un duel de replici tăioase și acuzații publice. Dacă mesajul transmis de Pascut e sincer — că suntem martorii unei orchestrări a atacurilor împotriva sindicatelor critice — atunci soluția nu e retorica belicoasă, ci transparența: anchete reale, publice, și răspunsuri clare la întrebările legate de contracte și finanțări. Altfel, rămân doar propoziții de tipul „Eu îi troznesc la genunchi, tu arde-i la coaste!”, care amuză pe margine, dar nu rezolvă nimic pentru cetățeanul de rând. (Cerasela N.).
Featured
Operațiunea „Sfântul Așteaptă”: Cum îi lasă IGPR pe polițiști cu buzunarele goale sub pretextul „analizelor” din 2026
În timp ce infractorii nu au nevoie de „evaluări de impact financiar” pentru a-și face treaba, Poliția Română a descoperit metoda perfectă de a-și demotiva propriii oameni: înghețarea avansărilor în funcții. Sub pretextul bugetului pe anul 2026, șefii de la IGPR au pus sigiliu pe carierele polițiștilor, transformând legea într-o simplă sugestie și meritocrația într-un banc prost spus pe la colțurile secțiilor de poliție.
Conform unui răspuns oficial obținut în urma demersurilor sindicatului SIDEPOL, Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a decis că polițiștii care au muncit pe brânci și îndeplinesc toate condițiile legale pentru a fi avansați mai pot aștepta „la rând”, undeva la coada priorităților instituționale. Motivul invocat, de o absurditate rară, este necesitatea unei „evaluări” a impactului financiar pentru bugetul de peste doi ani. Practic, instituția care ar trebui să fie garantul aplicării legii se joacă de-a v-ați ascunselea cu drepturile salariale ale subalternilor, invocând viitorul îndepărtat pentru a bloca prezentul.
Matematica de trotuar a IGPR: Funcții bugetate, dar „invizibile” la leafă
Realitatea din spatele comunicatelor anoste emise de conducere este de o nesimțire cruntă. Deși funcțiile există în statele de organizare și, mai mult, posturile respective sunt deja bugetate, polițiștii sunt ținuți în „purgatoriul” administrativ. Legea este clară și nu condiționează avansarea unui profesionist de cheful unui birocrat de a face analize de „oportunitate” după ce munca a fost deja prestată.
Sursa citată, SIDEPOL, subliniază că acest blocaj absurd produce efecte imediate și dureroase: pierderi financiare directe pentru cei care își riscă viața în stradă și o lipsă totală de predictibilitate în carieră. Este un tratament inegal care împarte polițiștii în două tabere: cei care trag la căruță sperând degeaba și cei care, din birourile călduroase ale IGPR, decid că meritul poate fi amânat prin vreo semnătură pusă cu sictir.
Cariera la congelator: Dreptul legal a devenit miloagă administrativă
În loc de termene clare, calendare de implementare și respect față de uniformă, polițiștii au primit de la IGPR o doză masivă de incertitudine. Nu există nicio garanție, nicio etapă concretă, ci doar promisiuni deșarte ambalate în limbaj de lemn de tip „analizăm situația”. Este revoltător cum un drept legal este transformat, sub ochii noștri, într-o favoare pe care statul o acordă (sau nu) după ce termină de calculat mărunțișul pentru anul 2026.
Revendicările polițiștilor, prin vocea sindicatului SIDEPOL, sunt pe cât de simple, pe atât de ignorate: stabilirea de urgență a unui calendar pentru reluarea avansărilor și transparență totală asupra cifrelor „secrete” de impact financiar. Cum poți să ceri unui polițist să fie ferm în fața ilegalității, când propria sa instituție încalcă flagrant dreptul la evoluția firească în carieră? „Evaluarea impactului” pare a fi doar o perdea de fum care maschează incapacitatea managerială de a onora drepturile câștigate prin trudă.
Meritocrație cu porția: Când șefii fac analize, agenții fac foamea
Concluzia acestei piese de teatru administrativ este una amară: IGPR pare să funcționeze pe principiul „stai la loc, comandă!”. Polițiștii care îndeplinesc toate criteriile sunt ținuți pe loc, în timp ce entuziasmul pentru meserie se scurge printre degetele celor care realizează că în Poliția Română, legea e facultativă chiar și pentru cei care o păzesc. Dacă pentru o avansare legală e nevoie de analize ce durează ani de zile, ne întrebăm cu groază cât le va lua șefilor din IGPR să realizeze că, fără polițiști motivați și respectați, siguranța cetățeanului rămâne doar un slogan de campanie, la fel de gol ca buzunarele celor amânați „din motive de buget”. (Irinel I.).
ULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
De la „Blitzkrieg-ul” epurator din 2024, la pioșenia de fațadă a Ministerului de Externe din 2026, statul român a transformat...
„Troznești la genunchi, eu ard la coaste!” — Spectacolul sindical între Diamantul, Europol și acuzațiile IGPR
Lead Emil Pascut, liderul Sindicatului Diamantul, descrie cu un umor negru o scenă demnă de telenovelă administrativă: atacuri coordonate, acuzații...
Sânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI
CUM SE TRANSFORMĂ „FABRICA DE FERICIRE” ÎN „PENSIONUL CUMETRIILOR” SUB BAGHETA BARONULUI NAN În timp ce ecranele televizoarelor ne bombardează...
BALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
Epopeea penal-administrativă a fostului director de la Penitenciarul Ploiești, Valentin Matei (aici), a atins noi culmi ale ridicolului în weekend-ul...
Operațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
În laboratoarele prăfuite ale „surselor judiciare” din Ministerul Afacerilor Interne s-a născut recent un pui de kompromat, livrat cu fundă...
OPERAȚIUNEA „ȘTAMPILA”: CUM SĂ FABRICI UN DOSAR PENAL ȘI SĂ TE ALEGI CU UN FIASCO JURIDIC
În laboratoarele prăfuite ale „Sistemului”, unde aburii epoleților asudați se amestecă adesea cu mirosul greu de dosare cusute cu ață...
GHID DE SUPRAVIEȚUIRE ÎN JUNGLA MAI: Cum să devii „pion” cu epoleți și acte în regulă
Proaspăt ieșiți de pe băncile școlilor de agenți, viitorii „stâlpi ai ordinii publice” primesc o doză de realism de la...
Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de...
OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
Dacă credeați că în unitățile medicale de „renume” din Capitală se merge doar pentru tratament, vă înșelați amarnic. Mai nou,...
Marea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți
În timp ce restul lumii civilizate se ghidează după legi clare, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pare să fi rămas blocat...
„Rambo de birou” și circul din poligon: Cum MAI antrenează polițiștii să facă gimnastică în loc să supraviețuiască în stradă
În timp ce interlopii se antrenează prin săli de lupte și scenarii de gherilă urbană, Ministerul Afacerilor Interne a decis...
Operațiunea „mânjeala”: Cum se spală MAI de rușinea juridică prin flegme mediatice orchestrate
Epoleți cu „viroze” mediatice: Cum se transformă MAI în Ministerul Intoxicării Publice Când instituția care ar trebui să aplice legea...
Castelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă
Nababi” cu acte în regulă: Șefimea își securizează viitorul, talpa rămâne cu praful În această nouă arhitectură a lăcomiei mascate,...
Marea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
În orașul Victoria, județul Brașov, unde istoria industrială ar trebui să miroasă a progres, astăzi pute a eșec birocratic și...
Adio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne
Mult a fost, puțin a mai rămas până când zidurile groase ale penibilului, ridicate de Ministerul Afacerilor Interne sub pretextul...
-
Exclusivacum 3 zile
Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Exclusivacum o zi
BALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
-
Exclusivacum 3 zile
OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
-
Exclusivacum o zi
Operațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
-
Exclusivacum 4 zile
Castelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă
-
Exclusivacum 3 zile
Marea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți
-
Featuredacum o ziMAGIA NEAGRĂ A LUI BURDUJA: CUM SĂ TOCEȘTI O SUTĂ DE MII DINTR-UN CLICK ȘI SĂ TE CREZI SALVATORUL PATRIEI
-
Administratieacum o ziExecuție politică la vârful digitalizării: Bogdan Ivan denunță înlocuirea șefului ADR pe criterii de „gașcă”